Bineînțeles că Rusia este interesată de deschiderea cât mai multor secții de votare pe teritoriul său pentru alegerile prezidențiale și referendumul pro UE din R. Moldova, ca să-și sporească posibilitățile de a influența sau folosi alegătorii moldoveni de acolo în interesele proprii, susține în podcastul „Dincolo de știri” analistul politic Nicolae Negru.
În ajun, purtătoarea de cuvânt a MAE de la Moscova, Maria Zaharova, declarase că „Rusia în niciun caz nu va pune piedici în organizarea votării cetățenilor moldoveni și nici nu va limita în vreun fel numărul secțiilor de votare”. „Suntem gata să luăm măsurile necesare pentru asigurarea securității procesului de exprimare a votului”, a mai spus Zaharova, „generozitate” și „ospitalitate” aparent surprinzătoare de vreme ce la alegerile prezidențiale ruse din martie autoritățile moldovene încuviințaseră deschiderea pe teritoriul R. Moldova a doar unei secții de votare, la ambasada rusă din Chișinău, și protestaseră față de deschiderea sfidătoare a mai multor secții în regiunea separatistă transnistreană.
Potrivit lui Negru, totodată, CEC va trebui să urmărească cu atenție modul în care vor decurge scrutinele respective pe teritoriul rusesc, deoarece la alegerile precedente „unele forțe politice ostile, de fapt, Republicii Moldova” au fost văzute „organizând specific” alegătorii pentru vot. „Statul Republica Moldova este responsabil de mersul acestor alegeri, de modul democratic și corect în care sunt desfășurate”, nu țările gazdă , a spus el.
Și analistul politic Igor Boțan, celălalt invitat permanent al podcastului, a remarcat în acest context că „noi avem o situație inedită - niciodată anterior, când s-au deschis secțiile de votare în Rusia, nu se avea în vedere că această țară duce un război agresiv, în care vedem că sunt implicați activ /.../ migranții: li se promite cetățenia rusă, iar cei care au cetățenie dublă sunt vânați ca să plece pe front și să justifice obținerea cetățeniei rusești”.
În opinia analistului, și acest factor ar putea fi luat în considerație când se va decide numărul secțiilor de votare ce ar urma să fie deschise în Rusia – 29, potrivit unui plan preliminar ce ar putea fi modificat semnificativ, inclusiv în baza constrângerilor financiare. Igor Boțan atrage atenția totodată că la alegerile precedente în Rusia au fost deschise 17 secții de votare, constatându-se apoi că rata frecventării acestora de către cetățenii moldoveni este de 3-4 ori mai mică, în medie, decât în secțiile de votare din Italia, Germania, Franța, chiar Statele Unite ale Americii. Între timp, potrivit chiar datelor oficiale ruse, din 2014 până în prezent numărul moldovenilor din Rusia a scăzut de la aproximativ 600.000 până la 77.000, deci de 8 ori, tot așa cum a scăzut și rata medie de frecventare a secțiilor de vot. Analistul crede în consecință că ar fi judicios „să nu plodim secții de votare acolo unde și așa ele sunt goale și, dimpotrivă, să le suplinim acolo unde oamenii fac coadă, stau până la miezul nopții, e nevoie de prelungirea terminului de votare etc...”
Alte teme ale noului episod, înregistrat pe 5 septembrie:
- În timpul vizitei sale oficiale la Chișinău, de Ziua Limbii Române, președintele Klaus Iohannis a semnat împreună cu președinta Maia Sandu o Declarație comună privind cooperarea bilaterală pentru consolidarea rezilienței Republicii Moldova. Șeful statului român a apreciat referendumul pro-UE, inițiat de președinta Maia Sandu, drept „o idee extraordinar de bună”, deoarece „în acest fel și omul simplu percepe importanța acestui proiect”.
- Pentru prima dată la Chișinău, de când a redevenit a treia oară prim-ministru al Poloniei, în decembrie 2023, în fruntea unei coaliții pro-europene, Donald Tusk a purtat miercuri discuții cu premierul Dorin Recean, cu președinta Maia Sandu și a ținut un discurs în Parlament. Tusk de asemenea încurajează cetățenii moldoveni să participe la referendum, avertizându-i pe cei care nu vor merge la vot că, altminteri, vor decide alții pentru ei, „poate chiar Moscova”.
- La Tiraspol – festivități cu prilejul unei noi aniversări de „independență transnistreană” și respingerea oricăror posibilități de reintegrare a regiunii inclusiv pe motiv de ... nazism pe malul drept. Denumirea de „Transnistria” – interzisă în regiunea separatistă ca simbol al fascismului și nazismului.
- Între opinia personală a unui deputat despre posibilitatea „dezicerii” de mitropolia subordonată Patriarhiei Moscovei și „niciun fel de pericol pentru niciuna dintre mitropolii”, pe fundalul unor „pelerinaje” în continuare spre Rusia „în afara oricăror influențe politice” sau bănești ...
Un episod nou al podcastului „Dincolo de Știri” este înregistrat în fiecare joi, la prânz, și este difuzat în fiecare vineri.
Podcastul este publicat pe site-ul Europei Libere, pe Spotify și pe YouTube.
Pentru a nu rata niciun episod, abonați-vă!
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
