Linkuri accesibilitate

DINCOLO DE ȘTIRI | De ce e nevoie de o regulă anti-traseism în Parlament?

Eugenia Crețu, autoarea podcastului „Dincolo de știri”, alături de analiștii Nicolae Negru (dreapta) și Igor Boțan (stânga), în studioul Europei Libere de la Chișinău.
Eugenia Crețu, autoarea podcastului „Dincolo de știri”, alături de analiștii Nicolae Negru (dreapta) și Igor Boțan (stânga), în studioul Europei Libere de la Chișinău.

În parlamentul moldovean este nevoie de o regulă anti-traseism pentru a preveni schimbarea artificială a majorităților și corupția politică, având în vedere experiențele din trecut. De această părere sunt analiștii Nicolae Negru și Igor Boțan, invitații permanenți ai podcastului „Dincolo de Știri”.

Deputații au aprobat pe 7 mai, în prima lectură, Codul cu privire la organizarea și funcționarea Parlamentului. Una dintre principalele prevederi este menită să prevină traseismul politic. Deputații care au părăsit o fracțiune sau au fost excluși nu vor putea să adere la o alta sau să creeze o fracțiune pentru partide care nu au intrat în Parlament în urma alegerilor, pentru cele interzise prin lege sau declarate neconstituționale. Ei își vor păstra mandatele, dar vor fi deputați neafiliați.

„Orice regulă este expresia unei experiențe”, spune Igor Boțan și amintește unul dintre cele mai răsunătoare cazuri – din anul 2015, când două treimi din fracțiunea Partidului Comuniștilor și patru cincimi din fracțiunea Partidului Liberal Democrat au părăsit fracțiunile lor pentru a adera la fracțiunea Partidului Democrat.

Astfel, configurația Parlamentului s-a schimbat complet față de felul în care au decis alegătorii. „Toată lumea a fost luată prin surprindere, iar cetățenii aveau tot dreptul să spună: «Noi am votat una și acum vedem cu totul altceva»”, afirmă expertul.

Negru și Boțan, despre interzicerea traseismului în Parlament, 9 mai și criza din România
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 1:25:12 0:00

De-a lungul timpului, mai multe formațiuni care au pierdut deputați au venit cu inițiative de a interzice traseismul politic, inclusiv Partidul Comuniștilor și cel al Socialiștilor, care sunt acum în opoziție și critică noul regulament al Parlamentului.

Dar, observă Boțan, există și opinii ale experților Comisiei de la Veneția care spun că un deputat reprezintă cetățenii, și nu partidele, care sunt doar „vehiculele” care i-au adus în Parlament. Prin urmare, ei nu pot fi sancționați pentru faptul că își schimbă viziunile sau sunt dezamăgiți, la un moment dat, de felul în care funcționează partidul.

Mai multe țări au adoptat diverse măsuri împotriva traseismului politic. În Spania, marile partide au ajuns la o înțelegere că parlamentarii care părăsesc o fracțiune nu sunt acceptați de celelalte, exemplifică Boțan.

La rândul său, Nicolae Negru crede că o astfel de regulă ar putea să limiteze corupția politică și să împiedice partidele care nu au câștigat la alegeri să fie reprezentate în Parlament. „Astfel se păstrează voința alegătorilor și face fără rost cumpărarea deputaților”, spune analistul.

El nu exclude că deputații transfugi vor putea face jocuri de culise, fără să fie oficial membri ai unei fracțiuni. „Dar chiar dacă au format un partid în afara Parlamentului, ei nu îl pot reprezenta de la tribună. Ei se pot reprezenta doar pe ei înșiși. Adică nu pot folosi tribuna Parlamentului pentru a face publicitate unei alte formațiuni, care i-a plătit”, explică Negru.

Comentatorul vede, însă, și o parte negativă a acestei reguli: „Dacă cineva vrea să facă disidență sau nu este de acord cu conducerea partidului, cu conducerea fracțiunii, el într-un fel este obligat să stea cu această fracțiune”.

Și asta pentru că un deputat neafiliat are mai puțină influență și acces redus la funcții importante. El nu poate să facă parte din Biroul permanent al Parlamentului (locurile se împart între fracțiuni); să conducă o comisie; să primească timp garantat pentru discursuri la ședințe; să înainteze moțiuni sau inițiative în numele fracțiunii; să participe la negocieri între partide pentru formarea majorității sau a Guvernului; să beneficieze de aparatul și resursele fracțiunii.

Alte subiecte discutate în această ediție:

  • Tradițional, pe 9 mai, R. Moldova sărbătorește atât Ziua Victoriei, cât și Ziua Europei. Cu ce se deosebește contextul din acest an?
  • Guvernul de la București, condus de reformatorul Ilie Bolojan, a fost demis prin moțiune de cenzură de Parlament. Ce s-ar schimba pentru relația Chișinău-București dacă în România apare un guvern dominat de PSD și influențat de AUR?
  • La Erevan au avut loc două reuniuni europene, iar Rusia a acuzat Armenia că se lasă atrasă în ceea ce a descris „orbita anti-rusă” a Uniunii Europene. Este Armenia „o nouă Moldovă”, care irită Rusia?

În podcastul „Dincolo de Știri”, explicăm și punem în context cele mai importante evenimente ale săptămânii, împreună cu invitații noștri permanenți, analiștii Igor Boțan și Nicolae Negru. Un episod nou apare în fiecare sâmbătă dimineața, pe YouTube și pe pagina noastră moldova.europaliberă.org.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

  • 16x9 Image

    Eugenia Crețu

    Am absolvit Facultatea de Jurnalism la Sibiu (România) și lucrez în presa din R. Moldova din anul 2007. Am început ca reporteră la o agenție de presă, am scris pentru un site de știri, am fost editoare la ziar și am filmat reportaje și documentare TV. La Europa Liberă Moldova sunt din 2014, iar acum sunt editoare-șefă.

XS
SM
MD
LG