Norma legală adoptată în iulie de către Parlament „încălca principiul proporționalității și, de asemenea, extindea o vină a unui partid asupra membrilor săi fără a individualiza exact, fără a stabili de ce sunt pedepsiți cu lipsirea dreptului de vot pasiv, adică a dreptului de a candida anumiți foști membri a acestui partid declarat neconstituțional”, consideră analistul.
Urmare a deciziei Înaltei Curți, majoritatea parlamentară a modificat din nou, la 4 octombrie, Codul electoral, de data aceasta stabilind cu concretețe persoanele, mult mai puține, care, afiliate cu un partid declarat anticonstituțional, nu pot fi admise trei ani în calitate de concurenți la alegeri. Dar și „soluțiile cu care a venit Parlamentul imediat după adoptarea acestei hotărâri a Curții Constituționale conțin norme care pentru mine cel puțin nu sunt clare. De ce să lipsești omul de dreptul de vot pentru învinuiri, bănuieli care nu sunt dovedite? Lucrurile nu au fost duse până la capăt ca să se vadă care este vinovăția celor care sunt lipsiți de acest drept de a candida”, susține Igor Boțan.
- Te-ar putea interesa și: Parlamentul interzice din nou foștilor membri ai Partidului Șor să candideze timp de 3 ani
Totodată, deși „nu este o scuză” pentru „călcatul prin străchini” al guvernării, cetățenii trebuie să înțeleagă și nevoia eforturilor împotriva războiului hibrid dus împotriva Republicii Moldova, inclusiv prin intermediul unei „grupări cu adevărat criminale” conduse de Ilan Șor, mai consideră analistul.
„E o situație cu adevărat foarte, foarte complicată, starea de urgență este justificată /.../, dar, dacă suntem stat de drept și respectăm Constituția, trebuie să facem așa cum se cuvine și să fie un exemplu pentru toată lumea”.
La rândul său, analistul politic Nicolae Negru, a explicat repetat cauza pentru care majoritatea parlamentară a adoptat norme ce-au trebuit inevitabil invalidate prin „lipsa unui concept bine elaborat, bine gândit până la urmă. Nu s-au uitat legislatorii la jurisprudența europeană, în acest sens, la care a apelat, de exemplu, Curtea Constituțională. Noi am vorbit și anterior că se introduce, într-un fel, un principiu contrar Constituției, responsabilitatea colectivă. Și asta a observat și Curtea”.
Potrivit lui Nicolae Negru, prin amendarea din nou a Codului Electoral, după decizia CCM, „s-a făcut un lucru până la urmă necesar”, „noi avem o ajustare, să zicem așa, din două iterări, deși lucrul acesta trebuia să fie făcut dintr-o dată...”.
Analistul mai consideră că „CSE nu trebuia să se implice în adoptarea acestei legi.../.../. Pur și simplu a dat prilej de discuții noi despre implicare în procesul electoral. Dar este un proces electoral foarte important. Este un proces electoral care, într-un fel, dacă se desfăşoară incorect sau cu încălcarea legilor, poate pune în primejdie securitatea Republicii Moldova”.
Alte teme ale noului episod, difuzat pe 6 octombrie:
- Portul Giurgiulești, în cele două părți sau ipostaze ale sale: cel Internațional Liber și cel de Stat. România ar intenționa să cumpere de la BERD Portul Internațional Liber Giurgiulești (Vladimir Voronin: „pierderea unei părți din suveranitatea Republicii Moldova!”). Chișinăul are planuri mari de construcție și dezvoltare a Portului de Stat Giurgiulești (ministrul Agriculturii Vladimir Bolea: proiectul are inclusiv menirea de a „spori reziliența agricultorilor Republicii Moldova în competiția acerbă cu agricultorii români din România și cu agricultorii ucraineni din Ucraina”.
Ce vor aduce totuși perspectivele? Concurență? Confruntare de interese? Sau parteneriat dintre România și Republica Moldova, de la care „ar avea de câștigat și România, și Republica Moldova și, desigur, Ucraina?”.
- Republica Moldova în UE: admisă doar cu regiunea transnistreană reintegrată deja? Președinta Maia Sandu: „Uniunea Europeană nu spune că, dacă nu va exista reintegrarea (regiunii transnistrene), este imposibilă aderarea la UE./.../ Problema va fi soluționată ulterior, dacă nu o vom putea soluționa până la aderarea Moldovei în UE”. Noua ambasadoare a UE la Kiev: „experiența extinderilor anterioare este că nimeni nu-și dorește în UE conflicte teritoriale. /.../ Cred că UE este foarte prudentă în această privință...”.
Un episod nou al podcastului „Dincolo de Știri” este înregistrat în fiecare joi, la prânz, și este difuzat în fiecare vineri.
Podcastul este publicat pe site-ul Europei Libere, pe Apple Podcasts, Google Podcasts, pe Spotify și pe YouTube.
Pentru a nu rata niciun episod, abonați-vă!
