Cum poate fi înțeleasă și ce efecte sau urmări poate avea decizia din 12 decembrie a Curții de Apel de anulare a dispoziției din 3 noiembrie a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE)? O dispoziție prin care candidații Partidului „Șansă”, afiliat penalului Ilan Șor, au fost excluși din alegerile locale din 5 noiembrie. Cine stă strâmb și grăiește drept, până la urmă, în acest caz și context - autoritățile politice sau judecătorii? Nu-i loc de tocmeală - când? Când e lege (în condiții de normalitate) sau când e război hibrid? Și ce poate fi ghicit că este în spatele reacției belicoase a unor demnitari față de „unii” magistrați despre care au spus că „ridică mingea la fileu” unei grupări criminale?
Este una dintre temele podcastului „Dincolo de știri”, puse în context pentru o mai bună înțelegere de către analiștii Nicolae Negru și Igor Boțan.
„Curtea de Apel a dat o hotărâre corectă, pentru că am văzut argumentele pe care le-a invocat. Iar dacă ne referim la raportul misiunii OSCE, dacă ne referim la recomandările Comisiei de la Veneția, dacă ne referim la hotărârea Curții Constituționale privind articolul 16 al Codului Electoral, această hotărâre a Curții de Apel se încadrează perfect...”, consideră Igor Boțan.
Potrivit analistului, „unul dintre argumentele cele mai puternice ale Curții de Apel a fost că, începând cu luna aprilie 2022, în toate hotărârile Parlamentului de prelungire a stării de urgență, [...] se specifica că această stare de urgență nu poate avea efect asupra desfășurării și organizării alegerilor. Deci, Curtea de Apel a invocat acest argument și mie mi se pare că, din punctul de vedere al logicii juridice, această hotărâre este absolut corectă”.
Igor Boțan reamintește, totodată, că „atunci când a intervenit CSE-ul pentru a adopta respectiva decizie, noi am fost informați că organele de drept au instrumentat și au 160 de dosare referitoare la modul în care Partidul „Șansă”, susținut de Ilan Șor, a violat legislația electorală. Deci acum, ce aștept eu în calitatea mea de cetățean e ca aceste dosare să ajungă cât mai repede pe masa justiției din Republica Moldova și justiția, deja cu rechizitoriul pe masă, să poată da un verdict în privința încălcării legislației electorale de către „Șansă” și cel care stă în spatele acestuia, Ilan Șor”.
Și Nicolae Negru consideră că „formal, desigur că era de așteptat ca Curtea de Apel să ia o asemenea decizie, fiindcă, dacă studiem regulamentul CSE și hotărârea Parlamentului de atunci când a declarat stare de urgență și constituirea acestei comisii, nu găsim în atribuțiile acestei comisii dreptul de a opera în cazul alegerilor /.../”.
„Ce a zis guvernul? Guvernul a zis că e vorba de securitatea națională. Ei bine, problemele de securitate națională, dacă e vorba de securitatea națională, se rezolvă altfel. Nu se intră în atribuțiile Comisiei Electorale Centrale... ”, spune Negru. „Dacă e vorba, totuși, de securitatea Republicii Moldova - și eu admit că e vorba de asta - atunci, în general, acest partid trebuie interzis, trebuie prezentate cuvenitele dovezi, desigur, și trebuie cerută interzicerea acestui partid...”.
Pe de altă parte, „vom vedea cum va reacționa Curtea Supremă de Justiție, dar eu cred că, până la urmă, CSJ trebuie să recomande /.../ și anumite ajustări în legislația Republicii Moldova”, a adăugat analistul. Pentru că formele pe care le ia războiul hibrid, inclusiv modul în care a operat în campanie „Șansă”/Șor, constituie „un caz inedit” și necesită instrumente noi de combatere. „Nici în Europa, nicăieri nu s-a înregistrat așa ceva”. Motiv pentru care și „partenerii noștri occidentali au reacționat, cu o anumită reținere” față de scoaterea din cursă a candidaților formațiunii respective.
Alte teme ale noului episod, înregistrat pe 15 decembrie:
- Parlamentul European a cerut din nou Consiliului UE, printr-o rezoluție adoptată cu vot covârșitor la 13 decembrie, o decizie de deschidere a negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova. O astfel de decizie a rămas însă, până în ceasul al doisprezecelea înainte de începerea reuniunii Consiliului european, incertă din cauza opoziției premierului ungar Viktor Orbán, neînduplecat în poziția sa de respingere față de Ucraina.
- Oportunitățile de modernizare a localităților din Republica Moldova, în contextul procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, au fost discutate la Forumul Primarilor, desfășurat la 9 decembrie, la Chișinău, sub egida Președintei Maia Sandu.
Forumul, cu genericul „Viitorul administrației publice locale”, organizat de Guvern în colaborare cu Congresul Autorităților Locale din Moldova, a reunit – cum s-a anunțat - reprezentanți a peste 700 de localități, dintre care peste 580 de comune și orașe fiind reprezentate la nivel de primar.
Ce menire a avut și ce se poate spune că a arătat acest for? Mai cu seamă că BCS a chemat la boicotarea reuniunii, invocând în apelul său și faptul că guvernarea „a șantajat deschis alegătorii în campania electorală, afirmând că finanțarea externă va ajunge doar în localitățile în care vor fi aleși primari „pro-europeni””...
- Oligarhul fugar Ilan Șor și-a exprimat public disponibilitatea de a cumpăra statuia ecvestră a lui Grigori Kotovski situată în fața Hotelului Cosmos de pe bulevardul Constantin Negruzzi al Capitalei. El a insinuat că guvernarea ar intenționa să înlăture acest monument sovietic, altminteri protejat de stat, deși autoritățile nu s-au pronunțat niciodată în acest sens.
Ilan Șor a promis să mute calul și călărețul – acesta din urmă cu faimă aparte în mitologia sovietică - în alt loc, păstrându-i intacți, pe semne și ca sculptură, și ca simbol...
Un episod nou al podcastului „Dincolo de știri” este înregistrat în fiecare joi, la prânz, și este difuzat în fiecare vineri.
Podcastul este publicat pe site-ul Europei Libere, pe Apple Podcasts, Google Podcasts, pe Spotify și pe YouTube.
Pentru a nu rata niciun episod, abonați-vă!
