Ce efect asupra peisajului politic moldovenesc are deja acest fapt împlinit – decizia de deschidere a negocierilor? O reașezare cumva a partidelor pe scena politică? Cel puțin judecând după primele reacții față de eveniment din partea reprezentanților formațiunilor...
Mai multă motivare pentru coagularea forțelor proeuropene? În jurul PAS sau, aparent, altfel?
De cealaltă parte, poate cauza sau cataliza decizia Consiliului European modificarea de opțiune geopolitică în cazul unor partide cel puțin, până acum mai degrabă – minor vorbind - rezervate față de integrarea în UE?
Ce putem ghici că se întâmplă, de exemplu, cu PSRM, care a avut un congres cu rezultate ușor misterioase pe fundalul reproșurilor din partea „radicalilor” pro-ruși că ar fi intrat în „cârdășie de culise” cu guvernarea și și-ar „redacta” crezul?
Ce se întâmplă cu (încă) liderul PSRM Igor Dodon, care pare să se fi resemnat să nu mai candideze pentru Președinție și lasă impresia că-și nuanțează retorica, anterior acidă, față de chestiunea integrării europene, anunțându-și chiar o vizită la Bruxelles, pentru „a discuta cu oficiali europeni despre parcursul european al R. Moldova”?
Aspecte ale uneia dintre temele podcastului „Dincolo de știri”, puse în context pentru o mai bună înțelegere de către analiștii Nicolae Negru și Igor Boțan.
Acum, „ar trebui să fii doar rău intenționat ca să nu reușești în acest parcurs european și/sau să avem niște forțe politice care doar declarativ să fie pro-europene, iar, să zicem, în subsidiar sau în culise să lucreze împotriva integrării europene”, consideră Nicolae Negru.
Calea îndărăt, potrivit analistului, ar fi de închipuit „doar dacă aici, la Chișinău, ar exista o guvernare anti-europeană, să spunem așa, care nu ar respecta absolut nimic din ceea ce se cere în cursul negocierilor”...
La rândul său, Igor Boțan consideră că „acum avem sarcina să asigurăm câteva cicluri electorale cu majorități pro-europene la pârghiile puterii”.
Iar mesajul pe care l-a transmis, de exemplu, trio-ul Partidul „Demnitate și Adevăr” (PDA), Partidul Schimbării (PS) și Partidul Liga Orașelor și Comunelor (LOC), care au anunțat miercuri, 20 decembrie, stabilirea unui parteneriat politic și electoral pentru a asigura ireversibilitatea parcursului european al R. Moldova, este „foarte inspirat și promițător” în acest sens, spune analistul. Potrivit lui, „începerea negocierilor înseamnă că am intrat în albia cuvenită. Din această albie nu ieși așa ușor și mie mi se pare că, mai degrabă, avem temei mai mult pentru optimism, decât pentru o atitudine pesimistă”.
Alte teme ale noului episod, înregistrat pe 21 decembrie:
- O nouă Strategie de Securitate Națională, în locul celei de acum 12 ani și propusă acum de președinta Maia Sandu, a fost adoptată la 16 decembrie de majoritatea parlamentară a PAS. Voci ale opoziției care s-a opus adoptării și care văd un alt mod strategic al R. Moldova de a se preocupa de propria securitate, au calificat documentul ca fiind „rusofob”.
Ce stabilește foarte clar, dar și de ce lacune sau aspecte evazive, eventual, suferă documentul respectiv?
Este noua strategie doar de uz curent, în actualele împrejurări geopolitice, sau va necesita în curând cel puțin ajustări în funcție de evoluția lucrurilor la scară regională sau globală?
Este în strategie definită clar, de exemplu, relația R. Moldova cu NATO sau acest aspect rămâne în logica „consolidării” neutralității?
- Președintele Rusiei, Vladimir Putin a semnat la 18 decembrie un decret în conformitate cu care cetățenia Federației Ruse urmează să fie acordată în regim facilitat inclusiv cetățenilor moldoveni care locuiesc, muncesc în Rusia, indiferent de durata domiciliului permanent pe teritoriul țării. Ce rațiuni stau la baza acestui decret? Există solicitări din partea moldovenilor care să fie satisfăcute prin acest „act de generozitate” și de ce anume ar fi motivate?
- Într-o opinie publicată marți, 19 decembrie, Comisia de la Veneția se pronunță asupra noilor interdicții adoptate în octombrie de majoritatea parlamentară (după cele vechi invalidate de Curtea Constituțională), interdicții de a candida în alegeri pentru foștii membri ai Partidului Șor. Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei - Comisia de la Veneția - consideră „excesive” și aceste prevederi legale impuse persoanelor care au legătură cu partidele declarate neconstituționale. Ce-ar trebui să facă acum autoritățile moldovene? Să modifice din nou legislația?
Un episod nou al podcastului „Dincolo de știri” este înregistrat în fiecare joi, la prânz, și este difuzat în fiecare vineri.
Podcastul este publicat pe site-ul Europei Libere, pe Apple Podcasts, Google Podcasts, pe Spotify și pe YouTube.
Pentru a nu rata niciun episod, abonați-vă!
