Premierul Recean la summitul „Platforma Crimeea”: umăr la umăr, până la victorie, cu Ucraina. De ce este important pentru Kiev? De ce - pentru Chișinău? Dar pentru Moscova?
Din Moscova, „cu dragoste” și artistism al amenințărilor: aprofundarea sprijinului pentru Ucraina va avea „urmări catastrofale” pentru Chișinău.
Charles Michel: o nouă extindere a UE - în 2030, un „obiectiv ambițios, dar necesar”; „trebuie să fim gata de ambele părți...”
„Platforma de consens”, o propunere a CUB-ului. Pe când platforma? Pe când consensul?
Temele noului episod, difuzat pe 1 septembrie:
- Prim-ministrul Dorin Recean a participat săptămâna trecută la cea de-a treia ediție a Summitului „Platforma Crimeea”, desfășurat la Kiev.
„Federația Rusă - stat agresor - trebuie să fie privat de toate câștigurile de pe urma agresiunii, aceasta însemnând eliberarea completă și necondiționată a întregii Ucraine, inclusiv Crimeea. /.../ Poporul și Guvernul Republicii Moldova sunt uniți în angajamentul lor de a susține Ucraina până la victorie. /.../ Nu avem nicio ezitare în ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina, deoarece știm ce înseamnă agresiunea Rusiei. Știm, pentru că am experimentat deja operațiunile speciale rusești în Transnistria...”, - a spus premierul Recean în cadrul intervenției sale la Summit.
De asemenea, prim-ministrul moldovean și-a exprimat repetat „sprijinul Republicii Moldova pentru crearea unui Tribunal Internațional Special pentru crimele de agresiune împotriva Ucrainei”, precum și deplina susținere pentru „Formula de pace" a președintelui Zelenski și ideea unui Summit Global pentru Pace privind Ucraina, în această toamnă.
Ce înseamnă pentru Ucraina acest sprijin univoc, atotcuprinzător al Chișinăului și determinarea acestuia de sporire a cooperării bilaterale („mai mult comerț, mai multă conectivitate, mai multe proiecte comune!”)? Și ce înseamnă pentru R. Moldova? Dar pentru Rusia?
- Reprezentanta MAE al Federației Ruse amenință Republica Moldova cu „consecințe catastrofale” dacă va persevera în susținerea Ucrainei.
Într-un amplu comentariu „cu privire la situația din Moldova”, publicat vinerea trecută, reprezentanta oficială a MAE al Federației Ruse, Maria Zaharova, avertizează „Chișinăul oficial să se abțină „de la antrenarea mai profundă în procesul de „susținere” a Ucrainei, care nu numai că va pune în pericol stabilitatea și securitatea în regiune, ci și va transforma Moldova în complice la crimele de război ale regimului de la Kiev”.
Retorică preluată și de adjunctul secretarului Consiliului de securitate al FR, Alexei Șevțov, care a spus că „Occidentul impune în Moldova cursul spre „românizare cu de-a sila” și o „forțează să rupă relațiile cu Occidentul”...
De ce reprezentanții Moscovei lasă impresia acum că se întrec pe sine în retorica lor războinică față de guvernarea moldoveană?
- Președintele Consiliului European, Charles Michel, a propus luni, 28 august, ca o nouă extindere a Uniunii Europene să aibă loc în 2030, adică tocmai anul la care își propune să adere Republica Moldova.
Într-un discurs rostit la Forumul Strategic Bled, o reuniune anuală din Slovenia care a avut-o pe lista vorbitorilor și pe președinta Maia Sandu, Charles Michel a spus că „trebuie să fim gata de ambele părți să ne extindem în 2030” , un „obiectiv ambițios, dar necesar”. El a adăugat că „de acum extinderea nu mai este un vis, este timpul să mergem înainte... ”
Orizontul se limpezește, R.Moldova ar putea intra printre primii într-un nou val de extindere UE, dar ce-i poate zădărnici ceea ce acum nu mai este doar un vis?
- Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB) propune tuturor partidelor politice proeuropene aderarea la o Platformă de consens pentru integrarea R. Moldova în Uniunea Europeană (UE).
Platforma ar însemna un format de consultări și dialog între partidele politice proeuropene și șeful statului, întărirea parteneriatului strategic dintre guvernele României și R. Moldova, (după modelul polonez), care va contribui la aderarea republicii noastre la UE”, a declarat președintele CUB, Igor Munteanu, în cadrul unei conferințe de presă.
„Platformă de consens”, așadar, propusă de una dintre formațiunile extraparlamentare... Realistă oare ca realizare, dacă ne uităm la peisajul pestriț chiar și pe segmentul declarat pro-european? Și în ce ar putea consta consensul, de vreme ce aparențele, cel puțin, sunt că divergențele dintre actorii opoziției proeuropene și guvernare se acutizează, deseori tocmai privind modul în care se acționează pentru obiectivul aderării?
Un episod nou al podcastului „Dincolo de Știri” este înregistrat în fiecare joi, la prânz, și este difuzat în fiecare vineri.
Pentru a nu rata niciun episod, abonați-vă!