Participanții au promis, iar gazdele au salutat cu recunoștință, noi ajutoare în valoare de peste 400 de milioane de euro. Au fost semnate mai multe memorandumuri și pachete de finanțare dintre R. Moldova și Banca Europeană pentru Investiții, Norvegia, Banca Europeană pentru Reconstrucție Dezvoltare, Agenția Franceză de Dezvoltare.
În 2022, anul înființării acestei platforme - o inițiativă a Germaniei, Franței și României - R. Moldova a primit, în cele trei ediții anterioare, angajamente financiare în valoare de circa 1,4 miliarde de euro.
Sprijinul partenerilor occidentali, inclusiv prin platforma inițiată de Germania, Franța și România, ajută la rezolvarea „unor probleme vitale”, dar nu poate soluționa în sine toate problemele Republicii Moldova, de exemplu pe cea, crucială, a creșterii și stabilității economice, afirmă în podcastul Dincolo de știri analistul politic Nicolae Negru.
„Republica Moldova trebuie să adopte reforme foarte serioase care, în primul rând, să ne permită să începem negocierile [de aderare la UE], dar - poate nu în a doilea rând, ci tot în primul rând - să facă cumva să înceapă creșterea economică, fiindcă, iată, e al doilea an când nu avem creștere economică. Suntem în scădere...”, atenționează analistul.
Potrivit lui Negru, „o clacă (cum s-ar fi exprimat plastic despre Platformă președinta Maia Sandu) nu ține mult. O clacă ține o zi, ține două zile. Pe urmă, proprietarul casei unde se face claca respectivă trebuie să-și suflece mânecile și să muncească și să găsească ieșire din situație”. „E adevărat, atâta timp cât va dura războiul din Ucraina, cât noi ne vom afla, să zicem, în acest câmp negativ pe care îl proiectează Rusia asupra regiunii noastre, desigur că Europa va fi atentă și ne va ajuta. Dar dacă nu vom elabora mecanismele necesare pentru redresare economică, celelalte lucruri (rezolvarea problemelor sociale etc.), desigur, nu vor mai veni”, a adăugat el.
- Te-ar putea interesa și: R. Moldova va primi granturi și credite pentru eficientizarea energetică a clădirilor și pentru gaze
„Trebuie să fim recunoscători și, cu atât mai mult, guvernarea trebuie să fie recunoscătoare pentru sprijin, dar, pe de altă parte, noi trebuie să cerem de la guvernanți să întreprindă anumite măsuri și, cel puțin, să explice ce se întâmplă: cum așa, în unele state vecine, avem început de creștere economică, iar la noi nu pornește această creștere. Adică, măcar să știm și când va începe să crească economia, ce se va face în acest sens sau, în general, ce trebuie de făcut în acest sens. (...) Bine, e război, trebuie să spunem, da, apar probleme, dar eu mă refer la transparență și mă refer la strategie. (...) Cum ieșim noi din groapa în care suntem? Facem scară să ieșim din această groapă sau rămânem cu gândul doar la o nouă clacă?”, se mai întreabă interlocutorul Europei Libere.
Cu privire la afirmația ministrei de Externe a Germaniei, Annalena Baerbock, că „ne-am propus să transformăm Platforma de Sprijin a Republicii Moldova într-o platformă de parteneriat pentru R. Moldova. Una permanentă”, analistul politic Igor Boțan remarcă, la rândul său, că aceasta „vine exact să confirme că platforma respectivă poate fi [ar trebui să devină] una și motivațională pentru Republica Moldova. Deci, nu doar să colectăm daruri din partea celor care vor să ne ajute, dar, dacă platforma devine una permanentă, ar trebui ca reprezentanții Republicii Moldova să vină și cu proiecte, cu idei clare care să ajute Republica Moldova”.
În cuvintele analistului, „autoritățile din Republica Moldova trebuie, pe toate azimuturile, să lucrează la turații mai înalte pentru a da randament și pentru a scoate țara din această situație extrem de complicată provocată de război”.
„Înțelegem că atâta timp cât durează războiul, vor exista probleme, dar problemele, dacă ele există, trebuie să sugereze soluții. Și - iată - la capitolul soluții cred că rămânem puțin în urmă, iar această inițiativă, așa cum a fost reformulată de doamna ministru al Afacerilor Externe al Germaniei, trebuie să dea un impuls autorităților de aici, din Republica Moldova - dacă acest for se permanentizează - să fie la înălțimea cerințelor”.
Alte teme ale noului episod, difuzat pe 6 octombrie:
- Guvernul Canadei a anunțat la 17 octombrie impunerea de sancțiuni împotriva a nouă persoane apropiate unor oligarhi ca Ilan Șor și Vlad Plahotniuc, care deja au fost sancționați de această țară. De asemenea, sunt vizate de sancțiuni și șase posturi de televiziune din Republica Moldova ale căror licențe au fost deja revocate/suspendate de autoritățile de la Chișinău pentru dezinformare în interesul Rusiei. Efecte și reacții bombastice ale unor oficiali ruși.
- Autoritățile de la Chișinău și de la Kiev au convenit să deschidă un coridor pentru tranzitarea cerealelor din Ucraina spre România și mai departe pe teritoriul R. Moldova, pe calea ferată. Garniturile de marfare cu grâne ucrainene vor trece, fără a staționa, prin regiunea transnistreană. De ce Tiraspolul s-a lăsat înduplecat, aparent, să accepte acest „culoar al solidarității” în răspărul intereselor Rusiei, care împiedică Ucraina să exporte pe mare?
- Ar putea tragicele evenimente din Israel și Gaza, posibilitatea extinderii războiului în Orientul Mijlociu eclipsa atenția și sprijinul pentru războiul de apărare a Ucrainei față de Rusia? Motive de îngrijorare la Kiev și, implicit, la Chișinău?
Un episod nou al podcastului „Dincolo de Știri” este înregistrat în fiecare joi, la prânz, și este difuzat în fiecare vineri.
Podcastul este publicat pe site-ul Europei Libere, pe Apple Podcasts, Google Podcasts, pe Spotify și pe YouTube.
Pentru a nu rata niciun episod, abonați-vă
