Linkuri accesibilitate

Discuții „dificile” la Bruxelles între liderii din Serbia și Kosovo


Președintele sârb Aleksandar Vučić (stânga) și prim-ministrul kosovar Albin Kurti (dreapta) se află la Bruxelles pentru discuții supervizate de șeful politicii externe a UE, Josep Borrell (centru stânga).
Președintele sârb Aleksandar Vučić (stânga) și prim-ministrul kosovar Albin Kurti (dreapta) se află la Bruxelles pentru discuții supervizate de șeful politicii externe a UE, Josep Borrell (centru stânga).

Liderii Serbiei și ai Kosovo încep pe 14 septembrie o nouă rundă de întâlniri mediate de Uniunea Europeană.

Relațiile dintre cele două țări s-au înrăutățit și mai mult după ce în luna mai au izbucnit ciocniri în nordul Kosovo, majoritar sârb, din cauza validității alegerilor locale.

Președintele sârb Aleksandar Vučić și prim-ministrul kosovar Albin Kurti se află la Bruxelles pentru discuții în cadrul așa-numitului proces de dialog Belgrad-Pristina, supervizat de șeful politicii externe a Uniunii Europene, Josep Borrell. Discuțiile din 14 septembrie sunt primele discuții față în față între Vucic și Kurti de la izbucnirea confruntărilor din nordul Kosovo la sfârșitul lunii mai.

Cei doi lideri vor avea întâlniri bilaterale separate cu Borrell și cu trimisul special al UE pentru dialogul Kosovo-Serbia, Miroslav Lajcak, urmate de o întâlnire trilaterală comună. În cadrul acestor întrevederi va fi discutată punerea în aplicare a unui plan susținut de UE pentru a normaliza relațiile dintre cele două țări, după decenii de tensiuni.

„Astăzi, vom vedea dacă sunt pregătiți să își asume responsabilitatea", a scris Borrell într-o postare pe X, fostul Twitter.

Pe de altă parte, Vučić a scris într-o postare pe Instagram că se așteaptă ca discuțiile să fie „dificile”.

În timpul ultimei runde a dialogului mediat de UE din iunie, cei doi au refuzat să se întâlnească față în față, iar Borrell, care a purtat discuții separate cu ambii lideri, a declarat că aceștia „au interpretări diferite ale cauzelor, dar și ale faptelor, consecințelor și soluțiilor” la problemele cu care se confruntă.

Tensiunile dintre albanezii majoritari din Kosovo și sârbii locali susținuți de Belgrad s-au transformat în luna mai în violențe etnice care au provocat rănirea a zeci de membri ai forțelor de menținere a păcii ale NATO în nordul Kosovo, după alegerile municipale din luna precedentă, boicotate de sârbi.

Statele Unite și Uniunea Europeană au criticat fiecare lipsa de coordonare a Pristinei atunci când aceasta a încercat să instaleze cu forța primari de etnie albaneză în zonele cu majoritate sârbă la sfârșitul lunii mai.

Câteva săptămâni mai târziu, autoritățile sârbe au reținut trei ofițeri de poliție kosovari în apropierea graniței lor comune în circumstanțe neclare și i-au ținut în arest timp de câteva zile.

Rolul agitatorilor sârbi în aceste violențe și retorica dură a lui Vučić au contribuit la neliniștea observatorilor internaționali, care consideră că Occidentul face prea multe concesii Belgradului în această dispută de lungă durată.

Relațiile dintre Serbia și fosta sa provincie sunt tensionate de mai bine de două decenii.

Discuțiile mediate de UE nu au reușit să normalizeze relațiile dintre Serbia și Kosovo, care și-a declarat independența în 2008 și este recunoscut de peste 100 de țări, dar nu și de Serbia, Rusia și nici de câteva state membre ale UE.

Războiul de independență a Kosovo față de Serbia din 1998-1999 s-a soldat cu peste 10 000 de morți, majoritatea de etnie albaneză. Mai mult de 1 600 de persoane sunt considerate în continuare dispărute.

XS
SM
MD
LG