Linkuri accesibilitate

Dmitri Danilov: „Nu cred că este cazul să ne așteptăm la progrese importante în ajun de alegeri”


Dmitri Danilov

Un interviu cu un expert politic de la Moscova despre problema reglementării conflictului transnistrean.

Opinii ale expertului rus Dmitri Danilov
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:11:02 0:00
Link direct

Europa Liberă: Dle Danilov, cum se vede din perspectiva comunității de experți din Rusia ceea ce se întâmplă acum în reglementarea transnistreană? Impresia este că procesul se dinamizează. În ce direcție merge acesta și la ce ne putem aștepta?

Dmitri Danilov: „Impresia mea este că de fapt procesul nu s-a activizat, ci pur și simplu s-a normalizat. După o stagnare destul de lungă acum are loc un lucru concret, punctual, care are în vedere obținerea unor rezultate concrete și planificate. Și nu este vorba despre o reglementare politică, ci despre alte coșuri. Și în acest sens abordarea anterioară, de mișcare cu pași mici și obținerea unor rezultate concrete se pare că a fost restabilită acum.”

Europa Liberă: La ce ne putem aștepta din partea participanților la procesul de negocieri, în particular din partea Rusiei?

Dmitri Danilov: „Rusia a desemnat un nou reprezentat special pentru Transnistria și asta a trezit multe speculații și întrebări la subiect în presă. Impresia mea este că această numire vorbește despre faptul că Rusia acordă o atenție destul de mare problemei reglementării moldo-transnistrene. Impresia mea este că Kozak este omul care cunoaște în profunzime zona, cunoaște problematica. Și evident că speculațiile cu privire la un plan Kozak-2 sunt lipsite de temei – deja s-au făcut declarații în sensul că situația s-a schimbat cardinal. Dar în același timp numirea unei figuri atât de importante, a unei figuri din anturajul apropiat al președintelui Putin, vorbește despre creșterea profilului problematicii transnistrene în politica externă a Rusiei și în agenda ei.

Dacă aruncăm o privire la biografia profesională a lui Kozak, devine clar că el s-a ocupat în cariera sa de proiecte foarte serioase nu doar cu caracter politic, dar în principal de macro-proiecte care aveau nu doar importanță politică, dar și dimensiune practică. Trebuie să se țină cont de acest factor.”

Europa Liberă: În ce măsură ne putem aștepta la o dinamizare a procesului de negocieri în viitorul imediat?

Dmitri Danilov: „În Republica Moldova acum au loc schimbări interne politice importante, Republica Moldova este în ajun de alegeri parlamentare, a început campania pentru aceste alegeri și în acest sens nu cred că este cazul să ne așteptăm la progrese importante în ajun de alegeri. Politicienii din Republica Moldova ar risca mult dacă ar miza pe astfel de progrese.

Altceva este în ce măsură va fi pregătit terenul pentru activizarea procesului de reglementare deja după alegeri. Asta va depinde de configurația forțelor și viziunilor politice în noul Parlament și în ce mod se vor construi relațiile dintre puterea executivă și cea legislativă.”

Europa Liberă: Dle Danilov, vă rog să explicați de ce spuneți că acum are loc o creștere a profilului problematicii transnistrene în politica externă a Rusiei. Care este scopul final al acestui interes? Rusia are acum mult mai multe probleme mai serioase, cum ar fi Ucraina, Siria, reforma de pensii și așa mai departe.

Dmitri Danilov: „Pentru mine un indicator important a fost numirea lui Kozak în funcția de reprezentant special. Acest lucru în sine indică o creștere a profilului problematicii transnistrene. Dacă e să o spunem cu text deschis, asta înseamnă că politica în acest domeniu va fi concentrată acum la nivelul administrației președintelui, acolo va fi centrul de adoptare a deciziilor.

Poziția oficială evident că nu se schimbă – Rusia se pronunță pentru integritatea teritorială a Republicii Moldova, cu păstrarea unui anumit statut de autonomie pentru Transnistria și cu accent pe statutul independent al Republicii Moldova.

Rusia [este] evident că nu privește conflictul transnistrean doar în contextul Moldova, ci într-un context mai larg al relațiilor internaționale. Și evident că îl pune în legătură și cu activitatea sa în organizațiile internaționale, și cu relațiile cu partenerii externi, în principal cu europenii.

Desigur că pe fundalul crizei din Ucraina și a unor relații bazate pe sancțiuni dintre Rusia și Europa, parteneri occidentali în general, Rusia este interesată să demonstreze că aceste eforturi aduc rezultate în domeniul reglementării. Și dacă pe dimensiunea ucraineană aceste eforturi nu aduc rezultate, se poate discuta despre faptul că progrese se pot obține în alte regiuni, în particular în reglementarea moldo-transnistreană.

Și în acest sens sunt deja voci care spun că s-ar putea încerca repetarea Declarației de la Meseberg, când Rusia și Germania au convenit asupra reglementării transnistrene. Dar impresia mea este că acum nu există premize pentru așa ceva, pentru că acum sarcina Rusiei este abia de a restabili dialogul politic cu Europa. Deși o astfel de logică ar presupune exact ce caută Rusia – o agendă comună pe domenii unde interesele coincid sau sunt paralele. Iar reglementarea transnistreană este unul dintre domeniile importante.

Mai există și alte motivații ale Rusiei în regiune, dar acestea sunt cu

Menținerea stabilității în zona conflictului moldo-transnistrean este indiscutabil o direcție politică importantă pentru Moscova...

semnul minus. Este vorba despre necesitatea limitării unor prejudicii și neutralizarea unor provocări. Am în vedere Ucraina. Se știe că criza din Ucraina are mai multe dimensiuni, inclusiv regionale. Și menținerea stabilității în zona conflictului moldo-transnistrean este indiscutabil o direcție politică importantă pentru Moscova pentru a nu admite o escaladare și o regionalizare a conflictului ucrainean. Și impresia mea este că acest lucru se reușește, chiar dacă despre asta nu se spune cu voce tare.”

Europa Liberă: Domnule Danilov, în legătură cu această activizare a interesului din partea Rusiei pentru problematica transnistreană, mai mulți experți formulează îngrijorări în legătură cu viitorul prezenței militare ruse în regiunea transnistreană și cu așa-numita transnistrizare a Republicii Moldova, care presupune controlul asupra politicii externe a Chişinăului pentru a opri parcursul european și a menține țara în sfera de influență a Rusiei.

Dmitri Danilov: „Eu cred că astfel de îngrijorări vor fi formulate întotdeauna și în spatele acestora stau de regulă nu atât argumente serioase, cât obiectivele politice ale anumitor forțe politice.

Eu nu aș specula pe marginea acestui subiect, pentru că acum pentru Rusia la modul obiectiv este importantă stabilitatea în regiune, Rusia este interesată să demonstreze eficiența eforturilor sale pacificatoare în diverse zone, inclusiv în Transnistria.

Evident că Rusia nu va renunța în niciun caz la prioritatea relațiilor cu țările care intră în CSI. Evident că Rusia nu va renunța la faptul că în spațiul post-sovietic ea are interese speciale, și asta nu înseamnă sfere de influență. Evident că aceste interese au legătură în mare parte cu aspectele macrofinanciare și cu intenția de creare a Uniunii Economice Eurasiatice. Dar, în același timp, această Uniune Economică nu este văzută ca o alternativă pentru orientarea europeană a politicii externe. Deci, în pofida faptului că în Strategia globală a Uniunii Europene Rusia figurează ca provocare strategică, în Concepția politicii externe a Rusiei, care, a propos, a apărut după cea europeană, este în continuare scris că Uniunea Europeană este un partener important al Federaţiei Ruse în diferite domenii, inclusiv, evident, în cel economic.

Aceste poziții sunt cele care determină logica politicii rusești vizavi de Moldova. Da, noi avem probleme - și am văzut asta pe exemplul Ucrainei – cu plecarea ne-echilibrată a unor state către sfera integrării europene. Acest lucru era întotdeauna văzut de Rusia ca o îngrijorare majoră și astfel de scenarii sunt contrare intereselor Rusiei, inclusiv intereselor economice.

Să ne amintim doar marea extindere a Uniunii Europene, când au fost duse negocieri dintre Rusia și Comisia Europeană, unde Moscova a

„Noi nu dorim o mișcare ne-echilibrată a partenerilor noștri în direcția integrării europene...

venit cu o listă de îngrijorări legate de această intrare în UE a țărilor central și est europene. Iar apoi au fost semnate protocoale suplimentare bazate pe această listă de îngrijorări, protocoale anexate la Tratatul de bază dintre UE și Rusia.

Absolut aceeași logică determină acțiunile politicii externe rusești de astăzi. Noi nu dorim o astfel de mișcare ne-echilibrată a partenerilor noștri în direcția integrării europene, din mai multe motive. Și noi vedem că de fapt există posibilitatea de a căuta un echilibru.

Despre aceste lucruri se vorbește și în Moldova. Multora nu le place acest lucru, mulți continuă să rămână pe un val ultra-european care în multe țări și instituții europene presupune implicit cu o atitudine dură față de Moscova.

Ce e de făcut cu acest lucru? Cred că răspunsul trebuie căutat în cadrul unor discuții de politică internă din Republica Moldova și rezultatul trebuie să fie o alegere clar orientată pentru selectarea noilor deputați în Parlament și un raport de forțe politic clar după alegerile parlamentare. Și atunci va fi limpede care dintre stările de spirit politice și ce forțe câștigă.

Evident că Rusia este interesată să vadă politicieni echilibrați care vorbesc despre necesitatea unei politici pe vectori multipli pentru

„Rusia este interesată să vadă politicieni echilibrați care vorbesc despre necesitatea unei politici pe vectori multipli pentru Moldova...

Republica Moldova, despre necesitatea de a continua mișcarea către asociere la UE, ceea ce apropo este extrem de complicat și costisitor pentru Moldova, dar în același timp de a încerca garantarea unei noi platforme de apropiere de Rusia și de noile instituții integraționiste care se formează în spațiul eurasiatic.

În același timp, interesul mai mare este al Republicii Moldova. Pentru că în pofida schimbării structurii comerțului extern și a reorientării către piața europeană, totuși dividendele și punctele potențiale de creștere care există pe dimensiunea rusească sunt foarte motivante pentru statul moldovenesc. Pentru Rusia interesul este mai mic, având în vedere și dimensiunile Moldovei, cota nu foarte mare, eufemistic vorbind, a

Dividendele și punctele potențiale de creștere care există pe dimensiunea rusească sunt foarte motivante pentru statul moldovenesc...

produselor moldovenești pe piața rusească și capacitatea mică de cumpărare a pieței moldovenești. În pofida acestor aspecte, Rusia este totuși interesată de comerțul cu Republica Moldova, pentru că noi înțelegem că lipsa de soluții pentru dilema celor două spații integraționiste are efecte de scindare și va produce consecințe serioase, inclusiv pentru Rusia.

Iată de ce încercarea de a asigura o strategie politico-economică echilibrată a Moldovei, în primul rând în interiorul Republicii Moldova, ar fi foarte importantă pentru Moscova.”

Europa Liberă: Dle Danilov, apropo despre alegeri – dintr-o parte pare că favoritul Rusiei în politica moldovenească este Igor Dodon – 18 întâlniri cu Vladimir Putin în ultimii doi ani. Sau se mizează totuși și pe Partidul Democrat al lui Vladimir Plahotniuc?

Dmitri Danilov: „Din experiența mea aș spune că este puțin probabil ca Moscova să fie interesată să facă mize serioase pe un partid sau altul. Alegerile și raportul de forțe din interiorul Republicii Moldova trebuie să fie obiective și conștient alese. Și reieșind din acest raport de forțe viitor Moscova își va construi strategia.

Întâlnirile dintre Dodon și Putin, da, acestea sunt reprezentative. Acestea vorbesc în primul rând despre creșterea importanței chestiunii moldo-transnistrene și a Moldovei în politica externă a Rusiei. Am vorbit deja despre motivele acestui interes.

Dar, pe de altă parte – cine altcineva dacă nu Dodon? Dodon este președinte, în pofida limitărilor constituționale pe care le înțelegem cu

Dodon este partenerul de discuție care știe să audă și să asculte, ale cărui principii politice corespund în mare parte liniilor pe care Rusia le construiește în raport cu Moldova și cu reglementarea moldo-transnistreană...

toții, plus că este politicianul care este gata să vorbească cu Rusia și să înțeleagă argumentele Moscovei. În acest sens, dacă importanța Moldovei crește, atunci Moscova trebuie să caute partenerul de discuție în politica moldovenească. Și iată că Dodon este anume acest partener de discuție care știe să audă și să asculte, ale cărui principii politice corespund în mare parte liniilor pe care Rusia le construiește în raport cu Moldova și cu reglementarea moldo-transnistreană.

Este suficient să amintim că s-a pus la modul serios problema întăririi suveranității moldovenești. În componența actuală a Parlamentului inițiativele de acest fel ale lui Dodon nu găsesc susținere. Și, în aceste condiții, cu cine să discute Moscova? Cu cine altcineva să se întâlnească de 18 ori?”

Europa Liberă: Dar cum rămâne cu Partidul Democrat, de guvernare? Nu este interesantă pentru Moscova apropierea de Partidul Democrat? Din câte am înțeles, liderul acestuia, Vladimir Plahotniuc, a manifestat interes pentru apropierea de Moscova.

Dmitri Danilov: „În materie de mize externe trebuie să punem accent nu pe anumite figuri, ci să așteptăm să vedem care va fi raportul de forțe după alegeri. Cu atât mai mult, nu trebuie să mizăm pe acele figuri care trezesc reacții neunivoce în societatea moldovenească. Și este vorba în cazul de față nu despre Partidul Democrat, ci despre liderul Partidului Democrat.”

Europa Liberă: Înțeleg că și la Moscova el trezește reacții neunivoce…

Dmitri Danilov: „Desigur că trezește reacții neunivoce. Univoc se poate spune că trezește reacții neunivoce, ca să zic așa.”

Europa Liberă: Ce șanse are, din perspectiva Moscovei, rezoluția Adunării Generale ONU cu privire la retragerea prezenței militare ruse din regiunea transnistreană?

Dmitri Danilov: „Această rezoluție are caracter politic. Cred că Moscova își va menține pozițiile – Rusia va fi gata să-și retragă contingentul – foarte limitat de altfel – din Transnistria în contextul reglementării conflictului moldo-transnistrean. Cred că este o poziție care va rămâne neschimbată, una care va rămâne așa mai ales acum, în contextul conflictului din Ucraina.

Dacă e să vorbim despre schimbarea mandate diferite – pe de o parte cel al pacificatorilor, pe de altă parte cel al bazei militare și depozitelor de muniții și pazei acestora, eu cred că aceste două chestiuni trebuie separate.

Rusia consideră că misiunea de pacificare acționează cu succes, dar mandatul ei încă nu a fost îndeplinit. Și dacă e să vorbim despre schimbarea mandatului, atunci trebuie formulate în primul rând scopurile viitoarei misiuni de pacificare, indiferent care va fi componența acesteia. Deocamdată propuneri în acest sens nu sunt, așa că este prematuri să se spună că a venit timpul să fie schimbat formatul misiunii de pacificare. Mai ales că o astfel de schimbare poate avea consecințe foarte negative pentru evoluțiile și viitorul din zona de conflict. Se poate ajunge la anumite confruntări și chiar la escaladarea situației.

În ceea ce privește contingentul militar rus care asigură paza depozitelor de muniții, eu cred că este puțin probabil ca baza militară rusă să fie retrasă de pe teritoriul Moldovei fără să se avanseze în reglementarea politică. Și în condițiile unui conflict destul de fierbinte în estul Ucrainei este puțin probabilă retragerea.

Mai pot adăuga aici și alte probleme legate de proprietate, care sigur vor genera conflicte, posibila temă a prejudiciilor și așa mai departe. Toate acestea sunt aspecte importante și fac imposibile careva schimbări pe linia prezenței militare ruse.”

Europa Liberă: Cum vedeți viitorul procesului de negocieri? Până la alegeri este evident că nu se va întâmpla nimic. Dar ce va urma după? Un proces la fel de anemic unde se vor discuta din nou toate temele posibile cu excepția celei politice? Sau vedeți vreo posibilitate de a se avansa, de a se ajunge la soluții? La ce ne putem aștepta în următorii un an și jumătate-doi?

Dmitri Danilov: „Este foarte greu de răspuns la această întrebare. Dar eu am privit întotdeauna această situație din perspectivă strategică. Mulți ani în urmă am formulat o idee pe care o susțin și acum – pentru ca să aibă loc o reglementare politică, Chişinăul trebuie să demonstreze atractivitatea statului unitar Republica Moldova pentru societatea și clasa politică din Transnistria.”

Europa Liberă: Dar Dvs. nu credeți că pentru asta e suficient să existe voința politică a Moscovei și, eventual, a Chişinăului și Tiraspolului?

Dmitri Danilov: „Nu, eu cred că nu este suficient. Moscova are anumite interese și motivații foarte clare în regiune și în raport cu Moldova – am vorbit deja despre ele. Deciziile Moscovei inclusiv în reglementarea transnistreană vor fi luate în funcție de aceste schimbări pe care ni le dorim în politica și economia moldovenească. Dacă aceste schimbări se vor produce după alegeri, dacă vor exista mișcări în această direcție, atunci desigur că voința politică a Rusiei va fi importantă. Dar asta nu înseamnă ca va exista o decizie voluntaristă. Voința politica eventual va da un impuls unui progres agreat de Moscova în reglementarea transnistreană.”

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis
XS
SM
MD
LG