Într-o emisiune la postul public de radio, ministrul Emil Ceban a vorbit despre reforma spitalelor raionale, pe care Ministerul Sănătății o pregătește și care va fi prezentată până la finele verii.
Reforma presupune că vor exista două spitale mari regionale: Cahul și Bălți, care urmează să fie construite, 11 spitale regionale care dispun de unități de primiri urgente și centre AVC. Restul spitalelor vor fi locale. Toate aceste unități sanitare vor avea un „management comun”, spune ministrul Sănătății, Emil Ceban.
„O să aibă de suferit numai cei din administrația spitalelor, în rest nu va suferi nimeni”, dă asigurări ministrul.
Oficialul mai spune că activitatea spitalelor locale se va axa pe domenii precum: chirurgie de o zi, terapie de o zi, geriatrie, reabilitare și servicii paliative. Astfel, aceste servicii nu se vor mai dubla cu cele oferite în spitalele subregionale.
„Dacă pacientul X va fi operat în capitală, el poate să urmeze reabilitarea în spitalul local. De asemenea, unele spitale din suburbia Chișinăului vor fi atribuite sub conducerea altor spitale din capitală”, spune Emil Ceban.
Ministrul nu a precizat dacă reforma include și cele trei spitale raionale din Găgăuzia, care nu sunt gestionate de Ministerul Sănătății. Nu este clar nici dacă cele nouă spitale municipale subordonate Consiliului Municipal Chișinău vor fi sau nu vizate.
Mihail Pîsla, specialist în domeniul managementului medicinei dezastrelor și consultant internațional la Organizația Mondială a Sănătății, spune că reforma va avea avantaje și dezavantaje, însă aceasta trebuie discutată în consultări publice cu toți actorii implicați.
„Este foarte greu să faci niște prognoze, pentru că atunci când se propune ceva este nevoie de argumente, calcule, modele de situație”, afirmă specialistul.
Mihail Pîsla crede că managementul comun al spitalelor va cere mai multe optimizări despre cum vor fi cheltuiți banii în sănătate.
Cum se va împărți bugetul între spitale
„Dacă Spitalul din Orhei va fi subregional, iar celelalte spitale raionale din împrejurimi vor fi filiale sau subdiviziuni a acestui spital, care va fi nivelul de independență financiară pentru spitalele locale? Cineva poate trage la turta lui mai mult”, spune expertul în sănătate.
El crede că sunt și lucruri pozitive în administrarea comună a unor spitale.
„Poți manevra mijloacele financiare. De exemplu, anul acesta facem reparație în spitalul x, la anul în spitalul y și tot așa. Dacă nu este medic în spitalul x, în anumite zile pacientul poate merge în spitalul local. Dar sunt și minusuri, populația să nu fie de acord. Lucrurile trebuie făcute cât mai transparent”, este de părere Mihail Pîsla.
Managementul comun îi preocupă și pe managerii de spitale.
Anatolie Răcilă, directorul Spitalului Raional Cantemir, care ar urma să fie un spital local după reformă, spune că centralizarea puterii într-un singur spital va duce la stagnarea dezvoltării celorlalte instituții medicale.
„Să lăsăm bugetul pentru cinci instituții pe mâna unui spital regional, asta este o practică distructivă pentru aceste spitale. Pur și simplu se va centraliza tot într-o singură instituție, iar celelalte spitale nu se vor dezvolta. Acum, noi reușim să menținem aceste spitale funcționale, practic toate specialitățile funcționează. Ei vor centraliza tot într-un centru și o să îndepărteze actul medical de populație”, afirmă managerul.
Totuși, managerul este de acord ca în unele spitale să fie centralizate anumite specialități.
„De exemplu, Spitalul Raional Leova are o secție de boli infecțioase bine dezvoltată, acolo ar putea merge pacienții din cinci raioane. Chirurgia laparascopică este dezvoltată în Spitalul din Cantemir, astfel pacienții din Leova ar putea veni la noi”, spune Anatolie Răcilă.
Reforma va cuprinde și fuzionarea unor spitale. Potrivit ministrului sănătății, Emil Ceban, Institutul de Neurochirurgie și Neurologie urmează să fie absorbit de către Spitalul Clinic Republican. Spitalul de Psihiatrie din Chișinău, Bălți și Orhei ar trebui să fuzioneze cu Dispensarul Republican de Narcologie.
Noua reformă, pe urmele schimbărilor începute acum patru ani
Reorganizarea spitalelor vine la aproape patru ani de la o altă reformă a spitalelor raionale, înfăptuită de fosta ministră a Sănătății, Ala Nemerenco. Reforma prevedea trecerea celor 31 de spitale raionale din gestiunea Consiliilor Raionale în cea a Ministerului Sănătății.
Guvernarea și-a motivat atunci intenția de a prelua spitalele raionale prin faptul că autoritățile locale nu-și permit să investească în dezvoltarea instituțiilor medicale și că în majoritatea unităților sanitare condițiile sunt proaste.
În schimb, autoritățile centrale au promis că le vor dota cu tehnică medicală performantă, lucru pe care l-au făcut constant de atunci. În majoritatea cazurilor a fost vorba de donații sau echipamente cumpărate din granturi, și nu din bugetul de stat.
Schimbarea administratorului a creat atunci dispute între autoritățile locale și Ministerul Sănătății. Totuși, după consultări publice s-a convenit că administrațiile publice locale vor păstra în proprietate clădirile și terenurile, iar Ministerul Sănătății va fi gestionarul instituțiilor medicale.
Urma ca Ministerul Sănătății să încheie contracte de comodat cu consiliile raionale și cu spitalele. La modul practic, nu se cunoaște câte astfel de contracte au fost semnate, întrucât mulți președinți de raioane nu au fost de acord cu această reformă.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
