Planurile privind fuzionarea spitalelor, ca parte a unei reforme a sănătății mintale, au fost anunțate de secretarul de stat al Ministerului Sănătății, Ion Prisăcari, care a mai spus că reforma, aflată la etapa unei analize preliminare, poate include și deschiderea de secții destinate urgențelor psihiatrice în fiecare spital raional.
„Analiza ne va permite să înțelegem de câte paturi avem nevoie, în funcție de indicatorii demografici și de îmbolnăvire din fiecare raion, astfel încât cei care au nevoie de asistență urgentă spitalicească să nu fie transportați la Chișinău sau Bălți, ci să poată primi asistență medicală în localitatea de reședință”, a spus Prisăcari la un forum dedicat sănătății mintale, pe 31 martie.
Noile secții vor funcționa în colaborare cu centrele comunitare de sănătate mintală existente în raioane, așa încât pacienții, după externare, să își poată continua tratamentul ambulatoriu.
Spitalele psihiatrice care urmează să fuzioneze nu au reacționat imediat la aceste propuneri ale Ministerului Sănătății.
În anul 2023, comasarea Spitalului de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă” din Chișinău cu Spitalul Dermatologie și Maladii Comunicabile din orașul Codru a fost criticată de angajați. La modul practic, comasarea a însemnat demiterea unuia din directorii celor două spitale – cel din orașul Codru. Ministerul Sănătății a spus atunci că a urmărit economisirea de fonduri și un management mai bun.
Unde a ajuns reforma sănătății mintale
Reforma în domeniul sănătății mintale a început în anul 2014, când au fost create 40 de centre comunitare de sănătate mintală în toate raioanele R. Moldova, iar așteptata comasare a spitalelor și serviciilor de psihiatrie și narcologie este o nouă etapă.
Autoritățile din sănătate își propuneau încă din anul 2017 să deschidă secții de urgență psihiatrică în șase spitale raionale, pentru a asigura accesul populației la asistență psihiatrică acut necesară mai aproape de locul de trai, a micșora costurile și a exclude stigmatizarea persoanelor cu probleme de sănătate mintală.
Secțiile urmau să fie create în spitalele raionale din Edineț, Soroca, Ungheni, Hâncești, Cahul și Ceadâr Lunga, dar o asemenea secție, cu 10 paturi, a fost deschisă doar la Edineț.
Directorii spitalelor din cele șase raioane au spus Europei Libere că autoritățile centrale nu le-au asigurat și bugetul necesar pentru deschiderea secțiilor. Dar directoarea executivă a unui proiect sprijinit de Elveția, care a dus la crearea celor 40 de centre comunitare de sănătate mintală în raioane, a spus că nici directorii de spitale nu au sprijinit reforma.
„Noi am făcut toate regulamentele necesare, a existat ordinul Ministerului Sănătății, dar nu a fost voință din partea managerilor instituțiilor medicale, care trebuiau să facă acest lucru”, a spus Victoria Condrat, directoarea „MENSANA”.
Autoritățile planifică să modifice, de la 1 iulie, finanțarea serviciilor de sănătate mintală care sunt acoperite de Compania Națională de Asigurări în Medicină. Dar nu este, deocamdată, limpede care va fi noul model și cum va încuraja deschiderea secțiilor de psihiatrie în spitalele raionale.
În medie, 5.000 de moldoveni sunt diagnosticați anual cu probleme severe de sănătate mintală, iar circa 70.000 se află sub supraveghere psihiatrică, dintre care 39 la sută au grad de dizabilitate.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
