„Biroul ECRI este alarmat de rapoartele cu privire la dificultățile permanente pe care le întâmpină grupurile vulnerabile, în special rromii și migranții, în accesarea îngrijirii de sănătate de bază, a alimentelor și a apei curate și în obținerea unor spații de cazare care să le permită respectarea regulilor de distanțare fizică; ne îngrijorează și expunerea sporită a acestor grupuri la discursul de ură și violență în aceste perioade de criză. Așa cum s-a demonstrat în multe rapoarte ale țărilor ECRI din ultimii ani, aceste grupuri se confruntă deja cu sărăcia, marginalizarea și excluderea, iar deseori se confruntă și cu discriminare intersecțională. Aceste greutăți se aprofundează odată cu pandemia COVID-19 și excluderea celor mai vulnerabili se va intensifica în continuare dacă guvernele nu iau măsuri pentru a răspunde nevoilor lor specifice și pentru a combate discursurile de ură și violență anti-rroma și anti-migranți. În acest context, cu cât sunt impuse mai multe restricții persoanelor vulnerabile pe motive de sănătate publică, cu atât ar trebui să fie instituite garanții mai adecvate pentru a se asigura că astfel de măsuri nu duc la discriminare și, prin urmare, la încălcarea Convenției Europene a Drepturilor Omului. Oriunde sunt puse în aplicare măsuri de carantină și alte restricții, datoria guvernelor este de a se asigura că sunt legale, strict necesare, proporționale și nediscriminatorii și că toți membrii comunităților care sunt supuse carantinei au acces la serviciile necesare,” se spune într-un document al ECRI. Mai multe detalii i-am cerut vicepreședintei ECRI, Domenica Ghidei Biidu. Refugiată din Eritreea acum 14 ani, avocata pentru drepturile omului, deține acum a două funcție din cadrul Comisiei împotriva Rasismului și Intoleranței.
Europa Liberă: Doamnă Biidu, avem această discuție într-un context trist, în care suntem martorii unor valuri de proteste masive antirasiale în SUA și care se extind și pe alte continente. V-aș întreba pentru început cum vedeți, cum vă afectează ceea ce se întâmplă, pe Dvs, o persoană de culoare care trăiește pe un continent locuit majoritar de albi.
Domenica Ghidei Biidu: „Asta arată cum oamenii cu origine africană din Europa sunt solidari cu ceea ce se întâmplă acolo, mai ales că împărtășesc astfel și experiențele lor de rasism și xenofobie în Europa. Așadar, vorbim despre o mișcare de solidaritate și de un semnal de alarmă, atragerea atenției asupra situației lor. Se întâmplă la un moment oportun, cred eu, și este important. DE fapt noi, la ECRI, în toate țările membre observăm astfel de manifestări și le includem în rapoartele noastre, inclusiv faptul că guvernul sau poliția nu a luat măsurile necesare. Așadar, ce se întâmplă în America nu este nou, dar este bine că acum este atât de vizibil și sper că acest moment va fi folosit într-un mod constructiv de către toate părțile.”
Europa Liberă: Are această pandemie de coronavirus o dimensiune xehofobă sau rasistă?
Domenica Ghidei Biidu: „Ceea ce se întâmplă are loc pe fondul fricii, iar frică provoacă reacții rasiste și nevoia de a da vină pe alții, străini, migranți, țigani, asiatici, evrei, reprezentanți ai comunității LGBT, aceștia fiind cumva de vină pentru ceea ce s-a întâmplat. Da, toate comunitățile de minorități au fost țintite și găsite cumva vinovate pentru această pandemie.”
Europa Liberă: „Vreți să spuneți că guvernele au tratat în mod diferit reprezentanții majorității fată de minorități atunci când a fost vorba de asistență de sănătate?
Guvernele trebuie să găsească soluții pentru aceste neajunsuri
Domenica Ghidei Biidu: „Haideți să încep cu un exemplu pozitiv: situația din Portugalia, unde guvernul a dat și celor care nu sunt rezidenți acces la servicii de sănătate. Sigur, guvernul a avut tot interesul să facă acest lucru, pentru că altfel, oamenii din această categorie, odată infectați și netratați, i-ar fi infectat și pe cetățenii portughezi. Iar un exemplu negativ este acela în care în anumite țări, rromii nu au avut nici măcar apă de băut. Încă un exemplu negativ: poliția a amendat intenționat mai mult minoritățile decât majoritatea pentru nerespectarea măsurilor de distanțare socială. Deci, vedeți, există încă acest tip de profilare și selectare etnică. Apoi, comunicarea. Mulți dintre migranți sau alte categorii de minorități care nu cunosc limba țării în care se află nu au știut regulile impuse de guvern, iar autoritățile nu i-au ajutat în acest sens. Comunitatea de refugiați a deschis o linie verde unde au furnizat informațiile pe care ar fi trebuit să le dea guvernul: ce măsuri de igienă trebuie luate, cum să îți ajuți copilul cât stă acasă, homeschooling etc. Iată cum are loc o discriminare indirectă, pentru că accesul la informație nu vine pe canalele oficiale și nu este accesibilă pentru oricine. Alt exemplu este cel al școlilor, unde în această perioada orele s-au făcut online, dar pentru asta, copiii ar fi trebuit să aibă computer. Ceea ce în comunitățile de refugiați sau alte comunități mai sărace nu este cazul. De aceea, guvernele trebuie să găsească soluții pentru aceste neajunsuri. Această este o lecție foarte clară despre cum discriminarea indirectă afectează foarte multe comunități”.
Europa Liberă: Cum se explică magnitudinea la care au ajuns protestele din SUA? Credeți că există condiții și în societatea europeană pentru proteste de o asemenea amploarea?
Domenica Ghidei Biidu: „Am văzut astfel de proteste în ultimele zile în multe orașe europene, de asemenea. Ce se întâmplă este: Europa are de asemenea o istorie de sclavie și colonizare. O istorie rasistă și asta nu doar în istorie, de fapt. Mesajul acestor mase este împărțit în două: solidaritatea, pe de o parte, iar pe de altă, haideți să avem o Europa fără rasism.”
