În Statele Unite sunt discutate, în aceste zile, chestiunea separării puterilor în stat și unde se opresc prerogativele președintelui. Un aspect este dreptul de a declara război, în numele țării. Un altul este amestecul lui Donald Trump într-un caz aflat în față unui judecător de district, care urmează să ia curând o decizie.
Cazul îl vizează pe prietenul și fostul colaborator apropiat al președintelui, Roger Stone. Acesta este judecat sub învinuirea că a încercat să influențeze martori și că a mințit sub jurământ Congresul, în legătură cu încercarea sa de a o discredita public pe contracandidata lui Trump, Hillary Clinton, recurgând pentru asta la ajutor străin, inclusiv la Wikileaks. Nu există dovezi că Trump ar fi intervenit direct în cazul judecat de Amy Berman Jackson, dar atunci când procurorii federali au cerut o pedeapsa de 7 până la 9 ani, președintele a reacționat vehement pe Twitter, susținând că judecarea lui Stone este consecința investigațiilor lui Robert Mueller pe care le consideră o “vânătoare de vrăjitoare”.
Imediat după această intervenție publică a președintelui, Ministerul Justiției, care se presupune a fi independent, a cerut reducerea recomandărilor procurorilor, având drept consecință faptul că trei dintre procurori au părăsit cazul și un altul a părăsit Ministerul. Surse de la Minister susțin că decizia ar fi fost luată înainte de mesajele președintelui. În cea mai recentă rafală pe Twitter, Trump a atacat-o chiar pe judecătoare, cu câteva zile înainte de sentința, acuzând-o că a mai trimis la închisoare pe nedrept și alți foști colaboratori apropiați ai președintelui, între care și fostul șef al campaniei, Paul Manafort. Fosta judecătoare, Nancy Gertner a spus că e revoltător nu doar momentul ales de președinte, ci și faptul că încearcă să influențeze un verdict într-un tribunal federal, încercând, așa cum a mai făcut și în trecut, să delegitimeze judecători numiți de predecesorii săi.
Sistemul american reduce considerabil vulnerabilitatea judecătorilor, față de factorii politici, pentru că ei sunt numiți pe viață. Dar climatul politic extrem de volatil al Americii face că astfel de presiuni, provenite de la însuși președintele, să aibă natură de a intimida, chiar și dacă judecătoarea nu riscă să fie demisă. Așa au interpretat gestul și procurorii care au preferat să părăsească cazul, după cele întâmplate. În 2018, după ce Donald Trump a criticat un alt judecător pe care l-a numit „omul lui Obama”, președintele Curții Supreme, care a fost numit de republicani și e conservator, a luat neobișnuită decizie de a-i răspunde spunând că judecătorii nu aparțin unei președinții sau alteia. Dar și despre Roberts, Trump a scris pe Twitter că e un „dezastru absolut” după ce președintele Curții Supreme a votat pentru menținerea programului de asigurări medicale Obamacare pe care administrația Trump îl dorea desființat. Într-un interviu acordat rețelei de televiziune ABC, procurorul general William Barr a spus că mesajele tweeter ale lui Trump, „comentariile permanente de pe fundal” ii fac misiunea de a își desfășura activitatea, imposibilă. „Cred că a venit vremea să oprească mesajele de pe Twitter despre cazurile penale ale Ministerului Justiției” - a adăugat Barr.
