Linkuri accesibilitate

Donatori la partide, fără venituri declarate. CEC sesizează Fisc-ul


În campania electorală dinaintea alegerilor anticipate de la 11 iulie, o temă de actualitate este finanțarea concurenților electorali. Comisia Electorală Centrală a spus ieri că va sesiza Serviciul Fiscal de Stat în legătura cu mai mulți donatori ai partidelor politice în actualul scrutin parlamentar care nu au avut nicio sursă de venit în ultimii ani. Potrivit președintelui CEC, Dorin Cimil, este vorba despre 169 de persoane fără venit sau cu un venit mai mic decât suma donată unor concurenți electorali.

Donatori la partide, fără venituri declarate. CEC sesizează Fisc-ul
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:03 0:00
Link direct

Cei mai mulți donatori fără surse de venituri ar figura, potrivit datelor făcute publice de Comisia Electorală Centrală, în rapoartele Partidului Acțiune și Solidaritate – 18 dintr-un total de 169 descoperiți.

Formațiunea, oarecum neobișnuit însă, se declară recunoscătoare comisiei și spune, prin vocea lui Andrei Spînu, secretar general al partidului, că acumulează de obicei donații multe și mici, pe care nu are nici un fel de capacități imediat să le verifice:

„Sunt donații foarte mici, iar suma tuturor e de 21 de mii de lei. Dacă împărțim 21 de mii la 18, obținem câte o mie și ceva de lei per persoană - nu sunt sume extrem de mari, ca să fie dubii că s-a întâmplat ceva ilegal. Noi credem că finanțarea transparentă este o precondiție pentru alegeri libere și corecte, de ceea încurajăm CEC să dezvolte și alte instrumente de verificare a donațiilor și îi mulțumim că ne ajută să ne clarificăm, pentru că noi nu avem accesul la informația pe care o au instituțiile statului, respectiv, așteptăm verificările de rigoare, fiindcă aceste 18 donații puteau fi făcute și din economii.”

Tot despre lipsa de capacități pentru verificări mai temeinice a vorbit și președintele CEC, Dorin Cimil, atunci când a anunțat, miercuri, că va trimite lista problematică la fisc:

CEC nu dispune de instrumente pentru a investiga efectiv aceste cazuri...

„S-au constatat 169 donatori care nu au avut sau au avut venituri mai mici decât și-au permis să doneze. CEC constată că nu dispune de instrumente pentru a investiga efectiv aceste cazuri, iar în legislație lipsesc prevederi care să ne permită să corelăm sumele donate cu veniturile. De aceea, considerăm necesar să transmitem Serviciului Fiscal de Stat lista respectivă, pentru verificare.”

Acțiuni ca cele de acum ale unei autorități publice cum e comisia electorală nu s-au mai prea întâmplat în campaniile moldovene, chiar dacă finanțarea partidelor e o problemă prezentă constant în rapoartele de observatori.

S-ar putea crede într-o mișcare, acum, din loc a instituțiilor? Cornelia Cozonac, directoarea Centrului de Investigații Jurnalistice de la Chișinău, se declară sceptică:

„Este bine că s-au activizat instituțiile, dar să vedem ce va urma. Pentru că anterior presa a descoperit foarte multe cazuri care însă s-au încheiat cu nimic.”

Alte măsuri, ale unor alte instituții de stat care s-au activizat în actuala campanie au și declanșat tensiuni, după ce neîncrederea Serviciului de Informații și Securitate în raport cu sursele de finanțare ale Alianței pentru Uniunea Românilor i-a adus pe activiștii acesteia cu corturi în fața instituției. Vlad Bilețchi, un fruntaș al AUR, ne-a explicat motivele protestului:

„Deci, eu am făcut o declarație – că beneficiem de consultanță din partea colegilor noștri din România. Dar este vorba despre șase parlamentari AUR, care sunt și cetățeni ai României, dar și ai R. Moldova, și sunt și pe listele noastre, deci au tot dreptul să facă acest lucru. Apoi, am aflat din spațiul public, mai exact dintr-un răspuns al CEC către SIS, că SIS a trimis o scrisoare comisiei în care a spus că am beneficia de consultanță externă, atenționez – externă, pe care n-am fi declarat-o, și propune excluderea noastră din cursă. CEC a răspuns SIS-ului că nu există informații și probe în acest sens, iar dacă cei de la SIS le au, să le prezinte. Instantaneu, am venit în fața sediului SIS.”

În ajunul actualei competiții, mai multor instituții cu puteri de control li s-a cerut, în cadrul unei reuniuni a Consiliului Suprem de Securitate al Președinției, mai multă fermitate în lupta cu finanțările ilicite ale partidelor, ceea ce ar putea avea legătură cu măsurile de acum. Donații problematice, însă mai puține decât la PAS, au fost descoperite de CEC și la Blocul „Renato Usatîi” - 9 donatori, la Partidul Șor - 1, la Platforma DA - 2, la AUR - 4 și încă 2 pentru PDCM.

Anticipate 2021: rezultate

Alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie au fost câștigate de Partidul „Acțiune și Solidaritate” (PAS) iar în noul Parlament vor intra trei partide/blocuri electorale.

Pentru a accede în Parlament, partidele politice trebuiau să întrunească 5% din voturile valabile ale alegătorilor, iar blocurile electorale – 7%. Candidații independenți numai 2%.

Rezultatele parțiale, prezentate de CEC, după numărarea a 100% din voturi.

Prezența la vot a fost de 48,41 la sută.

  • Pe teritoriul R. Moldova, prezența a fost de 44,56%.
  • Peste hotare au votat pese 212 mii de persoane, aproape jumătate fiind între 26 și 40 de ani, arată datele CEC. PAS a obținut peste 86% din voturi, în timp ce Blocul electoral al Comniștilor și Socialiștilor, numai 2,47%.
  • Cei mai mulți alegători din diaspora au fost în Italia, peste 66 de mii. Urmează Germaia cu aproape 26 de mii de votanți, Marea Britanie cu aproape 24 de mii și Franța cu aproape 23 de mii. În România au votat 15.123 de alegători iar în Rusia numa 6.153.
  • La secțiile de votare alocate locuitorilor regiunii transnistrene, 62,21 la sută dintre alegători au votat pentru Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, iar 13,59 la sută – cu Partidul Acțiune și Solidaritate. 6,25 la sută au votat pentru Partidul Șor.
  • În total, la cele 41 de secții arondate regiunii transnistrene s-au prezentat la votare 28.780 de alegători.

Previous Next

Radio Europa Liberă în alegeri

RADIO EUROPA LIBERA reamintește ca nu susține nici un partid politic înscris în cursa electorală pentru alegerile anticipate din 11 iulie 2021. Emisiunile noastre electorale, în română și rusă, oferă același condiții de exprimare tuturor candidaților, iar materialele analitice caută să prezinte cât mai exact informațiile publice despre trecutul partidelor aflate în competiție, astfel încât publicul (cititorii si ascultătorii) Europei Libere să facă o alegere informata și la scrutinul din 11 iulie 2021.

Previous Next

XS
SM
MD
LG