Instanța de judecată a aplicat sechestru pe mai multe bunuri ale ex-primarului Chişinăului Dorin Chirtoacă într-un dosar cu o vechime de trei ani. Fostul edil este acuzat că ar fi adus un prejudiciu municipalității de peste 60 milioane de lei atunci când a semnat acordarea compensațiilor pentru spaţiu locativ poliţiştilor, procurorilor, judecătorilor. Sechestru a fost aplicat încă în luna ianuarie, dar s-a aflat despre el abia zilele trecute. Fostul primar al Chişinăului îl acuză pe liderul Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, că ar sta în spatele instrumentării tendențioase a dosarului pentru a se răfui astfel cu oponenții politici, afirmă Chirtoacă.
Sub sechestru au ajuns un apartament al fostului primar Dorin Chirtoacă, apartamentul părinților lui din sectorul Buiucani al Chişinăului, precum şi casa buneilor de la Coloniţa, fostului primar aparținându-i 3/5 din imobil. Chirtoacă se declară convins că procurorii şi judecătorii ar executa comenzi venite de la coordonatorul coaliţiei ce mai este la guvernare, Vladimir Plahotniuc.
Noul dosar, după cel care îl inculpă de trucarea unei licitații cu profituri fabuloase, vizează episoade cu implicarea a circa 80 de judecători, procurori şi ofiteri de poliţie care au obligat prin instanță Primăria Chişinău să-i asigure cu spaţiu locativ, aşa cum prevedea legea până în 2009. În urma unor recomandări ale Ministerului Finanţelor şi Ministerului Justiţiei, spune Chirtoacă, funcţionarii municipali, în lipsă de spaţiu locativ care să fie oferit acestor categorii speciale, au încheiat tranzacții de împăcare, oferindu-le reclamanţilor contravaloarea apartamentelor.
Noul dosar vizează episoade cu implicarea a circa 80 de judecători, procurori şi ofiteri de poliţie...
În total, s-au cheltuit pentru aceste aranjamente circa 66 milioane de lei. Ceea ce atunci a fost considerat o soluție judicioasă, astăzi este calificat de oamenii legii drept depăşire a atribuţiilor care s-a soldat cu prejudiciu adus Primăriei Chişinăului. Procurorii spun că primarul Chirtoacă ar fi acordat compensaţii selectiv anumitor persoane.
Fostul edil spune că ani de zile a fost amendat pentru că nu executa hotărârile de judecată, chiar dacă judecători, procurori şi polițiști obţinuseră titluri executorii şi periodic blocau conturile primăriei sau puneau sechestre pe diferite imobile.
„Între timp, în 2015, au întors-o invers, au schimbat placa, Plahotniuc ca să deseneze dosar penal i-a pus pe ăştia de la CNA deja să facă invers, să-mi pună întrebări mie de ce am executat hotărâri judecătorești şi prin asta chipurile aş fi creat prejudicii de 66 milioane de lei. Iată asta este acuzația acum. Ani de zile întrebarea era de ce nu execut hotărâri judecătorești şi în ultima perioadă este de ce am executat hotărâri judecătorești. Cum eu trebuia să procedez pentru că nu eu am dat acele hotărâri, le-au dat instanțele de judecată tot pentru procurori, polițiști, judecători?”
Purtătorul de cuvânt al Partidului Democrat, Vitalie Gamurari, a evitat să comenteze acuzaţiile liderului PL, Dorin Chirtoacă, menţionând că „doar justiţia are competența de a se expune în asemenea cazuri”.
Lilia Ioniţă de la Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei atrage atenția că locuințele de serviciu nu înseamnă locuinţe transmise în proprietate, iată de ce acele tranzacţii de împăcare cu oferirea contravalorii apartamentelor trebuiau privite de la început cu mai multă atenţie de oamenii legii. Pentru Lilia Ioniţă nu este limpede ce au propus ministerele de Finanţe şi Justiţiei prin 2010 ca soluţie la blocarea deasă a conturilor primăriei Chişinău sau a altor primării. Dacă este vorba de compensaţii, cum spune ex-primarul Chirtoacă, atunci vinovaţi ar fi mai mulţi factori de decizii din diferite instituţii de stat, admite ea.
Experta de la Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei spune că nu cunoaște detalii din dosar, dar zice că e o speţă interesantă, mai ales că unii angajaţi în sistemul de drept şi de forţă ar fi făcut pe alocuri abuz de funcţiile pe care le deţin.
„Eu înţeleg că poftele cresc, că toţi vor, în baza funcţiei pe care o au, să obţină acest spaţiu. Ei îl transformă după asta în spaţiu cu drept de proprietate, îl comercializează, pentru că noi avem experiența judecătorilor, care foarte mulţi au beneficiat de aceste locuințe de serviciu şi le-au obţinut cu drept de proprietate inclusiv prin instanțele de judecată, după asta le-au comercializat la preţuri destul de bunişoare.
Poftele cresc, că toţi vor, în baza funcţiei pe care o au, să obţină acest spaţiu...
Au mai aplicat la celelalte programe pe care le lansase CSM când au construit câteva blocuri în nişte locaţii mai bune”.
Europa Liberă: O categorie favorizată oarecum.
„Se spunea că foarte mult timp justiţia ar fi fost cenuşăreasa în partea asta de asigurare sau de oferire a unor garanţii sociale”.
În situaţia cu apartamentele de serviciu oferite categoriilor speciale de angajaţi de vină ar fi, potrivit lui Dorin Chirtoacă, legea strâmbă, deoarece primăriile sunt obligate să asigure cu locuințe de serviciu anumiți angajați, fără a se indica şi sursele financiare ce urmează a fi folosite. La mijloc ar fi o decizie generoasă sau populistă, care arată bine pe hârtie, dar care strâng la colț administrațiile locale, afirmă şi Lilia Ioniţă.
