Linkuri accesibilitate

Dorin Vaculovschi: După ce ultimii reprezentanți ai fostei ordini sociale vor pleca, vom putea crea ceva nou


Profesorul Dorin Vaculovschi, Academia de Studii Economice

Zilele trecute, preşedinta Maia Sandu, a reiterat mesajul că autorităţile îi aşteaptă acasă pe cetăţenii moldoveni din diaspora. Guvernarea PAS şi-a propus să aducă mai mulţi specialişti în sectorul public cu experienţă acumulată în vest, pentru a pune umărul la schimbările promise alegătorilor şi a aduce un suflu nou. De asemenea, îndemnurile președintei se adresează şi celor care vor să revină şi să deschidă afaceri. Ce le poate oferi piaţa muncii, atât sectorul real al economiei, cât şi cel public? O discuţie la temă cu profesorul de la Academia de Studii Economice Dorin Vaculovschi.

Dorin Vaculovschi: După ce ultimii reprezentanți ai fostei ordini sociale vor pleca, vom putea crea ceva nou
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:29:03 0:00

Europa Liberă: Deocamdată din ce deduc, pentru că nu e foarte tranșant, este că aceste persoane care revin sau care văd o oportunitate de a lucra la serviciul public din Republica Moldova ține de domeniul profesional. Aici țara este mult mai mică, provocările și treapta unde pot să ajungă ei la funcțiile pe care pot să le dețină sunt altele decât, de exemplu, comparativ cu Statele Unite. Deci, una din motivații ar fi asta - dezvoltare profesională, provocări profesionale, poate că pe undeva ar fi un atu în CV? Dvs., iată, cum vedeți?

Dorin Vaculovschi: „Haideți să începem cu aceea că statutul de migrant nu este cel mai plauzibil pentru cetățenii noștri care au plecat, acolo s-au afirmat, s-au realizat ș.a.m.d., dar oricum statutul de migrant rămâne statut de migrant și poate următoarea generație, deci, copiii sau nepoții lor deja pot să se simtă acolo mai liberi, mai puțin frustrați, mai cetățeni cu drepturi depline în țările în care au migrat. Și de aceea tendința lor de a reveni acasă mie mi se pare că este ceva firesc, e altceva că ei de fiecare dată compară ce au acolo, ce au de pierdut acolo și ce au de câștigat venind încoace, fiindcă, cu regret, chiar și în ziua de astăzi Republica Moldova nu poate să le ofere ceva deosebit.

Problema creării locurilor de muncă a fost permanentă

Eu am în vedere și din punctul de vedere al salariului, fiindcă ei compară salariile de acolo și salariile de aici, dar și din punctul de vedere al oportunităților de angajare, fiindcă noi foarte mult vorbim despre crearea de noi locuri de muncă, noi putem să vorbim despre tot procesul acesta de tranziție din ultimii 30 de ani de independență. Problema creării locurilor de muncă a fost permanentă, chiar pot să vă dau și un exemplu, a fost și un program de stat cu 300 de mii de locuri de muncă și 300 de dolari salariu. Știți cine a fost responsabil de acel program... Și, după cum vedem, noi n-am observat nici 300 de mii de locuri de muncă, nici creșterea ratei de ocupare, dar nici creșterea salariilor, iar intensitatea migrației a continuat. Noi până în ziua de astăzi observăm că persoanele pleacă, pleacă, pleacă și încearcă să se realizeze acolo peste hotare. Asta e. Dar faptul că ei vin, ei încearcă, se decepționează și pleacă înapoi.”

Europa Liberă: De regulă, așa se întâmplă?

Dorin Vaculovschi: „Da, cam așa.”

Europa Liberă: Deci, Dvs. sugerați că aceste persoane, indiferent de faptul că dețin sau nu cetățenia noului stat, indiferent că se realizează într-un fel sau altul în acel mediu, în acea societate, ei oricum rămân între două societăți, între două state? Și asta este, de fapt, criza lor existențială.

Dorin Vaculovschi: „Într-un fel, este o criză de identitate, aș spune, pentru ei și asta este, vă spun sincer, o criză emoțională destul de puternică și noi în cazul de față trebuie să... Nu în zadar sunt diverse politici de reintegrare a migranților reîntorși, fiindcă migranții reîntorși trebuie să se deprindă cu noile realități, fiindcă, mă scuzați, acolo e civilizație, aici – glod.”

Europa Liberă: Undeva Dvs. aveți dreptate, pentru că, chiar dacă cei optimiști care astăzi spun că Chișinăul s-a schimbat, revenind după 15-20 de ani, Chișinăul s-a schimbat, există un trend pozitiv. Totuși, dacă ieșim la 100 de kilometri în orice direcție înspre zona rurală, vedem că infrastructura sau tot ce există acolo nu neapărat că a rămas la fel, dar în unele cazuri a și degradat. Și atunci, ce le oferă statul Republica Moldova acestor oameni?

Dorin Vaculovschi: „Păi, deocamdată, după cum vedeți, doar declarații. Uitați-vă situația din România, eu am urmărit mai mulți ani în urmă, asta a fost vreo 5-6 ani în urmă, România, membră a Uniunii Europene, evident că este mai atractivă din punctul de vedere al investițiilor venite și au început să vină, au început să fie construite întreprinderi, afaceri ș.a.m.d. Era vorba de Transilvania și, brusc, s-a ajuns la concluzia că, stați un pic, noi construim întreprinderi, dar nu are cine lucra acolo. Deci, problema deficitului de cadre a fost destul de acută acum 5 ani de zile, tot așa cum în România acum este o problemă acută cu deficitul de manageri.”

Europa Liberă: România însă, într-un fel, și-a suplimentat acest deficit de pe contul cetățenilor de aici care au redobândit cetățenia română, cu medicii și cred că nu doar.

Noi deja epoca patriotismului am trecut-o odată cu finalizarea anilor ’80

Dorin Vaculovschi: „Cum au rezolvat ei problema aceasta? Da, ei tot au mizat pe întoarcerea migranților români, dar prin crearea unor oportunități de angajare mult mai atractive. Ei au ridicat salariile și aceste salarii mai atractive, mai europene le-au permis românilor deja să aleagă altfel între, să spunem așa, binele din țările dezvoltate și nu prea binele, cu toate că deja e binele din România. Și astfel s-a depășit, într-un fel, problema aceasta cu deficitul de cadre la întreprinderile din Transilvania. Să vedem cum se va întâmpla cu medicii, dar, după cum vedem, deocamdată, ei suplimentează cadrele medicale cu absolvenții instituțiilor de profil din Republica Moldova. Deci, dacă vorbim despre Republica Moldova, noi mai întâi trebuie să facem primul pas: să avem locuri de muncă, să avem oportunități de angajare și să avem condiții de salarizare bune, să avem o infrastructură bună, o calitate a serviciilor sociale la nivel și atunci, da, ei au să vină. Dar așa, veniți, că voi sunteți patrioți... Noi deja epoca patriotismului am trecut-o odată cu finalizarea anilor ’80. Pot să vă spun că noi atunci tot eram patrioți și plecam și la construcții socialiste nu știu unde...”

Europa Liberă: Dar toate aceste lucruri despre care vorbiți Dvs., ele nu se fac nici într-un an-doi și nici în patru. Pe de altă parte, această guvernare simte acut, tot mai acut, de fapt, problema specialiștilor, specialiștii buni au plecat, iar alții nu prea sunt în rezervă.

Dorin Vaculovschi: „Nu sunt condiții în serviciile publice, iată, eu pot să vă spun că în serviciul public e cea mai mare fluctuație a cadrelor. De ce?”

Europa Liberă: Salarii mici...

Dorin Vaculovschi: „Fiindcă salariile sunt mai mici chiar decât chiar și ale învățătorilor, chiar și ale medicilor ș.a.m.d. Citiți legea aceasta din 2011 privind reforma în sistemul de salarizare și veți vedea că ultimii cărora li se vor ajusta salariile sunt funcționarii publici.”

Europa Liberă: Dar recent această guvernare, când a adoptat legile bugetelor, a fost criticată pentru faptul că majorează anumite salarii în parlament, în președinție ș.a.m.d., cumva e un băț cu două capete?

Dorin Vaculovschi: „Vedeți, toate criticile acestea pe care noi le ascultăm acum și cu censul de pensionare, și cu criza gazelor, și cu criza carburanților, și ceea ce ați spus cu creșterea cheltuielilor guvernamentale pentru salarii, acestea sunt, într-un fel, un element de frustrare. Eu deja nu am motivare să citesc presa, fiindcă acolo în afară de verișoare, regim criminal, stat capturat și alte cuvinte tari nu găsești, dar eu stau și mă gândesc: oare persoanele acestea care le pronunță se gândesc la conținutul acestor cuvinte și despre ce ei vorbesc? Ei compară situația la zi cu niște situații trecute. Mă iertați, eu, din contra, consider că tot ce se face acum sunt niște reforme, fiindcă orice reformă doare, este vorba de schimbarea unor comportamente, a unor stereotipuri de gândire, a unor valori, la urma urmei. Și evident, oamenii tot sunt reticenți.”

Europa Liberă: Poate că, chiar dacă recent a avut loc reforma administrației centrale, poate că e cazul ca acest aparat de birocrați să fie restructurat? Și de ce întreb asta? Pentru că la un moment dat câțiva experți spuneau că în anii 90 aveam 100 de mii de angajați în sectorul public și acum avem mai mulți decât atunci. Nu știu dacă este adevărat sau nu, dar în sensul că poate nu neapărat felul în care au fost reduse funcții, dar poate că anumite funcții nu-și mai au locul și rostul astăzi?

Dorin Vaculovschi: „Procesul de restructurare în serviciul public este un proces continuu. Iată, dacă luăm țări ca Statele Unite ale Americii sau Franța, sau Germania, noi observăm lucrul acesta – acolo permanent sunt restructurări. Orice guvernare care vine, vine cu o nouă concepție a serviciului public, același lucru ar trebui să fie și la noi. Și din punctul acesta de vedere guvernarea vine nu pur și simplu că am schimbat statele, că am schimbat denumirea ministerelor, se schimbă în general viziunea; se schimbă, aș spune eu, competențele, ceea ce trebuie să facă un funcționar public. Funcționarul public nu este acela care, știți, cu niște hârtii...”

Europa Liberă: Pisari de cândva...

Dorin Vaculovschi: „Birocrat... Cu toate că cuvântul „birocrat”, care a fost introdus de celebrul sociolog Max Weber, era un cuvânt pozitiv, un cuvânt care organizează sau disciplinează organizația, dar la noi...”

Europa Liberă: Și a ajuns să aibă conotația de unul care toacă banii publici și nu face nimic.

Dorin Vaculovschi: „Da, dar în același timp noi nu observăm, de exemplu, ca funcționarii publici să se ocupe de elaborarea politicilor publice, nu știu de ce cu acest lucru se ocupă societatea civilă. Eu vorbesc despre diverse strategii, legi ș.a.m.d., dar și funcționarii publici ar trebui să aibă competențe în domeniul acesta. Și din punctul acesta de vedere evident că noi trebuie să așteptăm alte competențe, alte activități, alte rezultate de la acești funcționarii publici. Iată pentru aceste rezultate noi trebuie să le oferim o remunerare adecvată, fiindcă să formezi un funcționar public adecvat, nu se face peste noapte. Sau dacă noi facem apel: „Veniți în Republica Moldova și noi vă facem funcționari publici”, nu-i așa de simplu procesul...”

Europa Liberă: „Și vă dăm un salariu de vreo două mii și jumătate sau trei mii de lei...”

Dorin Vaculovschi: „Da, „în schimb, o să fiți patrioții Republicii Moldova și o să vă dăm o diplomă de onoare”. Nu, asta nu cred că o să meargă.”

Europa Liberă: Prin urmare, primul pas pe care îl vedeți Dvs. în îmbunătățirea calității funcționarului public ar fi salarii motivante?

Dorin Vaculovschi: „Da. Păi, haideți să comparăm salariile funcționarilor publici din țările vecine: din România, din Ucraina, din Federația Rusă și din Republica Moldova. La noi s-a creat așa un stereotip că funcționarul public, având salariul mic, el în postura lui și-a mai face încă ceva. Pentru ce omul vine în serviciul public? – Să fure! Nu-i corect, nu-i corect!”

Europa Liberă: În cazul celor veniți de peste hotare pe piața muncii din Republica Moldova ce ar urma să se întâmple, pentru că la un moment dat erau amenințări sau un fel de ipoteze că, dacă ar veni acel milion înapoi în țară ar fi o mare presiune pe orice guvernare și cumva și cei care vin la putere sunt foarte rezervați în a deschide tare ușile și ferestrele?

Dorin Vaculovschi: „Haideți să pornim de la aceea că în ziua de astăzi costurile migrației sunt mult mai mici decât cu 20 de ani în urmă, când oamenii plecau și pe ei această plecare îi costa. Acum, noi avem acces liber în Europa, noi avem posibilitatea să comparăm aceste standarde de viață din Europa și din Republica Moldova și chiar dacă vine acest milion de cetățeni din Republica Moldova și nu se realizează, nu-și găsește oportunitățile de a rămâne, pur și simplu pleacă înapoi. Eu nu văd în asta o problemă și aceste speculații că au să vină și au să genereze anumite probleme sociale, nu, asta nu-i corect. E altceva că noi deja avem anumite sectoare, inclusiv în sectorul real, vorbesc despre sectoarele economice care se confruntă cu lipsă de cadre. De ce? Deoarece cadrele cu calificare înaltă sunt mult mai bine remunerate în Occident decât la noi și dacă noi nu ne schimbăm atitudinea față de aceste persoane și încercăm să promovăm același egalitarism exagerat, iarăși noi putem să pierdem în situația dată.”

Europa Liberă: Deocamdată, ceea ce oferă piața muncii în materie de locuri noi de muncă sunt întreprinderi, de regulă, în zone economice libere și o forță de muncă mai prost plătită. Pe de altă parte, există preconcepția că pleacă, de regulă, oamenii care au un nivel mai înalt de calificare. Și atunci, piața muncii deocamdată nu balansea salariile mai puțin plătite cu nivelul de educație. Iată aici, ce ar urma să se întâmple?

Dorin Vaculovschi: „Noi trebuie în continuare să consolidăm ceea ce se numește raporturile economice de piață. Noi, în Republica Moldova, nu avem un mediu concurențial adecvat, noi nu știm ce înseamnă concurență și, respectiv, dacă nu știm ce înseamnă concurență, noi nu știm ce înseamnă competitivitate și ce înseamnă competitiv și să faci față concurenței. Atunci când aceste mecanisme economice de piață vor lucra, atunci și mecanismul de formare a salariului se va regla, și comportamentele economice atât ale purtătorilor cererii, cât și ale purtătorilor ofertelor - eu am în vedere angajatorii și angajații - se vor normaliza și atunci noi vom putea vorbi despre economie funcțională și despre piața muncii funcțională, dar, deocamdată, noi suntem în perioadă de tranziție, nu din punctul de vedere al instituțiilor, dar anume din punctul de vedere al unor stereotipuri. Nu poți construi o economie de piață cu metode socialiste, noi continuăm să trăim cu această mentalitate socialistă: că statul nouă ne este dator, că statul trebuie să facă și lucrul acesta se observă practic peste tot, parcă statul este acel care reglementează salariile, parcă statul este acel care promovează politica de asigurări sociale. Ei, aici, într-un fel, statul promovează, eu sunt de acord, dar haideți să vedem, asigurările sociale sunt un element de protecție socială, și nu că noi am lucrat la stat și statul ne este nouă dator. Nu, nu trebuie să privim astfel, statul elaborează mecanisme de protecție socială, or asigurările sociale la fel sunt un mecanism și în situația în care populația așteaptă că, iată, o să vină un conducător bun și o să ne facă drumuri de la Jora până la Orhei, și o să ne cumpere troleibuze, și o să ne facă trotuare în Chișinău, iată, acela-i bun. Dar din ce resurse, parcă nu tot din resursele populației?”

Europa Liberă: Bine, dacă ieșim un pic din Chișinău și ne ducem mai departe, angajator acolo în afară de stat nu e nimeni, primăriile, administrația publică locală și cam atât.

Dorin Vaculovschi: „Pe parcursul a 70 de ani de putere sovietică, spiritul antreprenorial a fost înăbușit și acum noi dorim angajatori. De unde să luăm clasa aceasta de angajatori? Haideți să analizăm pur și simplu indicatorii ocupaționali. Noi avem un așa indicator - populația ocupată, care este formată din salariați. Da, de acord, peste 70, aproape 80% sunt salariați, sunt auto-ocupați, sunt persoane, de exemplu, în mediul rural neremunerate, dar care lucrează pentru gospodăria casnică, sunt membri ai cooperativelor, probabil au mai rămas niște colhozuri și patroni. Păi, dacă în țările normale ponderea patronilor în populația ocupată este de până la 10%, bine, 2, 4, 8%, în Republica Moldova – 0,4%, nici măcar 1%. Despre ce spirit antreprenorial putem să vorbim? Deci, la noi, în Republica Moldova să faci o afacere este o problemă.”

Europa Liberă: Iată aici statul trebuie să intervină.

Dorin Vaculovschi: „El intervine...”

Europa Liberă: Dar intervine deocamdată nu în sensul bun?

Dorin Vaculovschi: „Fiscul, tot felul de controale ș.a.m.d. și tot climatul antreprenorial pur și simplu dispare. Astfel, oamenii consideră că e mult mai oportun să faci afaceri peste hotare decât în Republica Moldova, că aici totul se controlează.”

Europa Liberă: Sau să faci afaceri care sunt așa, la limita legalului - una declari, alta realizezi în realitate.

Dorin Vaculovschi: „Poți să faci, dar trebuie să ai o umbrelă politică sau o umbrelă din partea polițiștilor, sau a nu știu din partea cui, dar să ai o protecție și atunci, da, faci o afacere. Dar dacă nu ai protecție, atunci ce fel de afacere? Și pleci peste hotare, acolo unde nu trebuie toate aceste momente. Deci, așa, un fel de business moldovenesc.”

Europa Liberă: În acest context, statul ar trebui să se retragă din acest business moldovenesc și să lase totuși oamenii să-și dezvolte afacerile?

Dorin Vaculovschi: „Statul nu trebuie să se retragă, statul trebuie să-și schimbe atitudinea față de acest business moldovenesc.”

Europa Liberă: Să revenim la funcționarii care sunt plătiți cu 2-3 mii de lei și care își completează salariul în fel și chip. Iată aici, cine intervine ca să facă ordine?

Dorin Vaculovschi: „Nu știu. Noi pledăm pentru niște procurori de peste hotare, nu știu cât de real este acest lucru, dar dacă țara nu are capacitatea de a se autoguverna, ea pur și simplu dispare. Așa că noi trebuie să conștientizăm acest fapt și să vedem ce facem mai departe. Un banc l-am auzit încă în România, care spune: „Dacă noi vrem să transformăm România într-o Japonie, pur și simplu trebuie să emigreze toți românii, să aducem aici o armată de japonezi și construim o Japonie”. Deci, după cum vedeți, problema este mai mult în valori, stereotipuri, mentalitate.”

Europa Liberă: Dar, după părerea Dvs., de ce cei plecați peste hotare care totuși se avântă, își iau, așa, o gură de aer și revin aici, ei nu pun în aplicare acele cunoștințe pe care le-au acumulat acolo? Adică vorbesc de criza asta de spirit antreprenorial, de ce nu prinde sau prinde foarte greu rădăcini?

Dorin Vaculovschi: „Nu avem un climat și pe urmă, mă iertați, știți, este așa o noțiune ca memoria socială? Atunci când poporul Republicii Moldova a trecut prin mai multe șocuri, începând cu primii ani de tranziție, reforma Pavlov, criza economică din 1998, criza când a fost introdus embargoul rusesc în 2007, în 2009 – criza financiară globală, furtul miliardului ș.a.m.d., noi trebuie să câștigăm această credibilitate, fiindcă foarte ușor poți pierde încrederea, dar e foarte greu s-o recâștigi. Asta e.”

Europa Liberă: Dar, pe de altă parte, mulți străini care vin în Republica Moldova, uitându-se după mașinile care circulă în oraș sau vilele care au apărut, spun că aici bani sunt.

Dorin Vaculovschi: „Bani sunt! Păi, uitați-vă, haideți să analizăm un așa indicator ca remitențele. Remitențele care vin în Republica Moldova sunt comparabile cu bugetul de stat al republicii – 1 miliard și 600 de milioane - 1 miliard și 800 de milioane. Vreau să vă spun că asta-i o sumă destul de mare. E altceva că nu există mecanisme de concentrare, de consolidare a acestor resurse și de transformare în resurse investiționale, adică de injectare în afaceri. De ce? Anume de aceea că au trecut prin mai multe șocuri, așa, știți, păcăleli de acestea.”

Europa Liberă: Și este mai rațional să investești în casă, în mașină scumpă decât să bagi banii într-o afacere?

Dorin Vaculovschi: „Vedeți că Porsche-ul, casa, vila ș.a.m.d. sunt, într-un fel, un element al bunăstării...”

Europa Liberă: Dar e o bunăstare aparentă?

Dorin Vaculovschi: „Aparentă, dar afacerea presupune și un anumit efort, risc, stres, relațiile cu autoritățile publice, relațiile cu alți angajatori, fiindcă marfa sau bunurile pe care le produci mai trebuie să le și vinzi. Mecanismele de piață trebuie încă consolidate.”

Europa Liberă: În ceea ce privește consolidarea pieței muncii, statul, vrând-nevrând, sau reprezentanții statului vor trebui să ia în considerare și legalizarea unor surse sau resurse financiare, pentru că ele nu au dispărut, sunt cunoscute ideile cu contabilitatea dublă, de exemplu.

Sunt de acord, problema salariilor în plic este o problemă destul de răspândită

Dorin Vaculovschi: „Sunt de acord, problema salariilor în plic este o problemă destul de răspândită. Și de unde apare această problemă? Angajatorul, ca să aibă posibilitate cineva să se angajeze, el îi oferă salariul solicitat, care poate să fie mult mai mare decât poate să-și permită. În același timp, jumătate – oficial, jumătate – neoficial, taxele care sunt destul de mari sunt plătite din jumătate de salariu. Este deja o tradiție, dar această tradiție – eu intuiesc așa – câte un pic, câte un pic ea o să dispară. Dar vedeți, dacă luăm ultima Strategie națională pentru ocuparea forței de muncă, unul din obiectivele ei de bază este combaterea ocupării informale, or salariile în plic sunt un element al ocupării informale.”

Europa Liberă: Orice guvernare când vine la putere sau periodic, când ajunge la subiectul acesta, spune că-i foarte motivată, hotărâtă, decisă să lupte cu aceste salarii în plic, dar deocamdată acest lucru foarte timid se întâmplă. Poate e cazul ca să fie oferite anumite stimulente?

Dorin Vaculovschi: „În problema aceasta, dar și în alte probleme noi vedem întotdeauna doi actori: pe de o parte, autoritățile publice care vin cu măsuri de intervenție, deci de combatere a ocupării informale, pe de altă parte, noi vedem angajatorii care încearcă, pe de o parte, să-și rezolve problemele lor, dar pe de altă parte, să-i împace și pe reprezentanții autorităților publice. Iată, în cazul de față, atunci când vectorul va coincide atât pentru unii, cât și pentru alții, atunci vom putea vedea o problemă depășită, dar atunci când autoritățile publice vin cu măsuri punitive, eu nu cred că aceste măsuri, da, poate undeva au să rezolve o problemă, a doua problemă, dar la nivel durabil chestia asta nu se rezolvă.”

Europa Liberă: Ar fi realizabil, real ca să se reducă taxele în cazul angajaților și să stimuleze această trecere din zona neformală?

Dorin Vaculovschi: „Eu nu știu dacă problema constă în taxe, mie mi se pare că problema constă în comportamente și stereotipuri, în relații.”

Europa Liberă: Și ajungem la educație, dle profesor, avem o meteahnă mare cu educația financiară a acestor cetățeni.

Dorin Vaculovschi: „Este un așa moment. Păi ce, la școală să-l introducem sau să-i școlarizăm pe toți?...”

Europa Liberă: Dar cum îi școlarizăm pe toți?

Dorin Vaculovschi: „Nu știu, să-i motivăm să intre la o facultate economică să învețe.”

Europa Liberă: Și Dvs. sunteți sigur că toți absolvenții de la ASEM respectă regula și sunt corecți, au educația aceea financiară care trebuie?

Dorin Vaculovschi: „Nu!”

Europa Liberă: Vedeți? Și atunci nu e mai simplu să introduci în liceu educația financiară?

Dorin Vaculovschi: „Da, numai că această educație financiară nu trebuie de făcut atât de academică, trebuie așa, mai simplistă, mai accesibilă pentru toți și atunci va merge. Poate că, într-adevăr, se vor cultiva și comportamente economice, și comportamente investiționale, și cu evaziunea fiscală se va mai rezolva problema, ei, și alte probleme cu economia subterană.”

Europa Liberă: Rezumând, făcând concluziile, care ar fi soluțiile pe care le-ați sugera noii puteri ca să îmbunătățească situația de pe piața muncii, inclusiv în cheia de a atrage cât mai mulți specialiști plecați peste hotare deocamdată?

Dorin Vaculovschi: „Vedeți că eu aș spune că cea mai plauzibilă soluție este creșterea nivelului salariului, dar eu, ca economist, pot să vă spun că problema aceasta nu se rezolvă atât de simplu, orice creștere nejustificată a salariului generează procese inflaționiste. De aceea, noi trebuie să corelăm creșterea salariilor cu creșterea productivității muncii, a eficienței, a procesului de creare a noilor locuri de muncă, de dezvoltare a spiritului antreprenorial și, ați spus anterior, combaterea corupției. Și atunci, probabil aceste lucruri se vor rezolva de la sine, dar să știți că asta nu se face peste noapte, acesta este un proces durabil, fiindcă schimbarea mentalității durează.”

Europa Liberă: Dar nu vi se pare că asta o auziți de 30 de ani?

Dorin Vaculovschi: „Uneori și sute de ani auzi același lucru. Citeam eu mai demult, vreo 25 de ani în urmă o carte a lui Gustave Le Bon, unul din fondatorii psihologiei, care nu este agreat, nu știu de ce, în ziua de astăzi. Și el spunea că procesul de formare a unui popor durează mii și mii de ani, generații întregi, toți contribuie la plămădirea, el spunea, a caracterului poporului, a spiritului poporului care îl deosebește de alte popoare. Iată același lucru e cu schimbarea stereotipurilor. Noi, deocamdată, nicidecum nu putem să eliminăm din capul nostru acel spirit de homo sovieticus și noi continuăm să fim homo sovieticus și toți suntem nostalgici azi: ah, ce bine a fost în Uniunea Sovietică și cât de rău este acum. Când vom depăși aceste stereotipuri, atunci poate și vom rezolva mai multe probleme. Nu este de ajuns o singură generație, trebuie măcar două sau minimum două, dar cred că trebuie mai multe generații să treacă. În Biblie scrie că Moisei cândva a fost nevoit să ducă poporul evreu prin pustiurile de pe peninsula Sinai circa 40 de ani, ca ei să uite de fericirea robiei egiptene. Eu încă o dată accentuez: fericirea robiei egiptene! Deci, după ce ultimii reprezentanți ai fostei, să spunem așa, ordini sociale vor pleca, după aceea noi vom putea crea ceva nou. De aceea, noi ultimii 30 de ani tot așteptăm că o să fie mai bine, poate undeva binele s-a întâmplat, dar mai așteptăm, încă 10 ani mai avem de așteptat.”

  • 16x9 Image

    Valentina Basiul

    Valentina Basiul este pasionată de istorie, de arhive. În cadrul proiectul lansat de Europa Liberă pentru a marca 25 de ani de independență ai R. Moldova, Valentina a reconstituit momentele cheie prin ochii presei. Și a ieșit cartea: „Prin ochii presei. Moldova. Un sfert de secol”!

    Jurnalistă la radio Europa Liberă din 2014, Valentina Basiul a acoperit alegerile generale și prezidențiale, fiind autoarea unor „scurte istorii” ale partidelor și candidaților, care se remarcă prin detaliu, echidistanță și onestitate. Le-ați putut auzi sau „vedea” și la emisiunile electorale de la ÎnProfunzime, la ProTV. 

     

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG