Născută într-o familie de matematicieni din Chișinău, Dorina Baltag a crescut într-un mediu în care cărțile și discuțiile despre societate făceau parte din viața de zi cu zi. Părinții și bunicii au creat, fără să-și dea seama, o adevărată „micro-democrație” în familie: îi cereau adesea părerea, chiar dacă nu conta întotdeauna pentru decizia finală.
În copilărie, Dorina vorbea limba română doar acasă, pe ascuns. În paralel, părinții comunicau cu ea și în rusă - limba pe care o folosea în curtea blocului și la grădiniță. Grafia latină a învățat-o pe ascuns, înainte de 1989, când a fost adoptată legal în RSS Moldovenească. Își amintește cum scria cu cretă pe un dulap moștenit de la străbunici.
După liceu, a făcut Facultatea de Relații Internaționale și Științe Politice de la Universitatea de Stat din Moldova, apoi a urmat programe de studii și cercetare în SUA, Polonia și Olanda. În 2004-2005, la Cracovia, a studiat experiența integrării europene a Poloniei, care tocmai devenise membră a UE.
Dorina a fost impresionată de nivelul de dezvoltare pe care l-a văzut acolo, dar și profund dezamăgită de faptul că R. Moldova, aflată la doar 17 ore de mers cu autobuzul, era mult în urmă. O revoltă care a trezit și multă ambiție: „Eu cred că pe atunci m-am înrăit ca cetățean al țării mele și am zis că eu vreau altfel”, povestește Dorina. Acea experiență i-a alimentat și mai mult dorința de a se implica și de a contribui la schimbarea lucrurilor acasă.
La 27 de ani, pe când era în anul doi de master în Olanda, Dorina a fost diagnosticată cu cancer. A urmat tratamentul și perioada de recuperare tot în Olanda, unde a descoperit o abordare diferită a bolii: una concentrată pe soluții și pe starea de bine a pacientului.
Această experiență tulburătoare și transformatoare i-a marcat tot parcursul ulterior, i-a schimbat felul în care își privește propria viață și vulnerabilitățile. „Cred că am învățat să lucrez cu părțile mele mai întunecate și să accept întunericul din mine. Știu că sună filosofic, dar asta mi-a adus cancerul”, explică Dorina.
Astăzi, Dorina Baltag este doctor în științe politice la Institutul pentru Diplomație și Afaceri Internaționale din Londra și locuiește la Haga, în Olanda. A fondat organizația „Noroc, Olanda!” și lucrează cu organizații ale diasporei din state europene pentru a le ajuta să-și dezvolte capacitatea de a se organiza și de a contribui nu doar în țările de destinație, dar și în R. Moldova.
Colaborează constant cu ONG-uri și autoritățile din R. Moldova în domeniul politicilor de integrare europeană și facilitează conectarea universităților moldovenești la rețele academice din Uniunea Europeană. O bună parte din această activitate de „diplomație la firul ierbii” o face ca voluntar.
În paralel, împărtășește și experiența ei de supraviețuitoare a cancerului, pentru a susține și alte persoane care trec prin această boală. Își dorește ca și în R. Moldova oamenii să poată vorbi despre cancer fără frică, ca despre o boală tratabilă sau una cronică, cu care se poate trăi. Organizează tabere de recuperare pentru femei care au trecut sau trec prin cancer, iar în cel mai recent proiect al său - „Între două urechi”, un jurnal video, vorbește despre propria experiența și despre lucrurile care au ajutat-o să treacă prin boală.
Pentru ea, contribuția la societate nu presupune neapărat proiecte mari sau funcții importante. Poate începe de la propria persoană.
„Eu cred că noi fiecare contribuim, indiferent dacă tu ai o organizație, dacă tu ai avut o experiență nefastă și vrei să aduci lumină prin acea experiență, că te-ai referit la traiectoria mea prin cancer. Cred că dacă, pur și simplu, în fiecare zi, te dedici ție, să fii o mai bună versiune a ta, deja vei contribui la starea de bine a unei țări, fără să-ți dai seama”, spune Dorina.
În acest episod din „Laboratorul social”, Dorina Baltag vorbește despre:
- cum bunicii și părinții săi au creat o „micro-democrație” acasă și cum a învățat alfabetul latin pe ascuns, scriind pe un dulap;
- experiențele din Statele Unite și bursa de cercetare din Polonia care i-au definit parcursul european;
- activitatea sa în cadrul societății civile din R. Moldova și contribuția la implementarea Legii 2% și Legii voluntariatului;
- lupta cu cancerul, la 27 de ani, și felul cum a transformat această experiență traumatizantă într-o sursă de lumină;
- taberele de recuperare de la Orheiul Vechi destinate femeilor supraviețuitoare ale cancerului;
- modul în care poate fi valorificat cu adevărat capitalul intelectual și uman al diasporei, dincolo de festivalurile culturale;
- concepția sa despre identitatea complexă, flexibilă și crizele existențiale trăite;
- cum își vede țara peste 10-15 ani și ce ar putea învăța R. Moldova din modelul agricol olandez.
***
Podcastul „Laboratorul Social”, unde luăm mostre de societate – oameni, idei, fenomene, procese - și le studiem la microfon, a fost conceput din start ca un spațiu public și sigur pentru a pune în cuvinte și a înțelege mai bine ceea ce ni se întâmplă ca indivizi și ca societate într-o lume în schimbare rapidă.
Acum, după ce câteva runde de alegeri au readus la suprafață resentimentele acumulate în timp și care, în lipsa unei culturi a dialogului, au accentuat divizarea, ne propunem să abordăm, prin povești personale, subiecte sensibile ce țin de identitate și relații interetnice în Republica Moldova. Dar nu ne vom opri doar la acestea, pentru că vrem să descoperim împreună și alte povești despre cum se schimbă această societate.
Urmărește „Laboratorul social” pe YouTube și pe moldova.europaliberă.org.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
