În podcastul „Laboratorul social”, Elena Sîrbu povestește că, în copilărie, auzea de la bunicii săi secvențe dintr-un trecut dureros – imagini cu șiruri de oameni flămânzi, păziți de jandarmi. Abia peste ani, când a aflat despre Holocaustul Romilor din perioada regimului Antonescu (1942–1944), a făcut legătura cu istoriile auzite de la bunici.
Holocaustul Romilor, supranumit și „Holocaustul Uitat”, a fost timp de decenii un subiect tabu, atât în comunitatea romă, cât și în afara ei. De trei ani, Elena, împreună cu colegii săi de la Platforma Femeilor Rome „Romni” și UN Women, organizează expoziția itinerantă „Tragedia Invizibilă”, care prezintă suferința femeilor rome din perioada Holocaustului. Atunci, peste 25 de mii de romi au fost deportați „la Bug”, în stânga Nistrului.
Pentru Elena, comemorarea Holocaustului Romilor nu este doar un exercițiu istoric, ci o datorie morală, pentru ca ura și necunoașterea să nu se mai repete niciodată în prezent.
Lupta împotriva necunoașterii, prejudecăților și discriminării a devenit o misiune pe care Elena și-o asumă zi de zi. Pornind de la propriul exemplu, ea este convinsă că romii se pot integra în societate fără să fie asimilați.
Elena și-a făcut studiile la școală și la facultate în limba română, dar în familie au vorbit întotdeauna în romani. „Tu trebuie să înveți ca să mănânci o bucată de pâine mai ușor”, îi spunea mereu tatăl ei.
Astăzi, Elena este recunoscătoare pentru acest îndemn și pentru susținerea părinților săi, deși înțelege că această convingere venea și dintr-o prejudecată rasială internalizată chiar și de comunitatea romă după secole de robie.
În comparație cu sora ei mai mare, care are pielea mai deschisă la culoare și ochi albaștri, ca mama lor, Elena are tenul mai închis, semănând cu tatăl. Astfel, tatăl ei credea că fiica mai mare se va căsători mai ușor, iar pentru Elena șansa era să facă studii, dorind astfel să o protejeze de discriminare și marginalizare.
Părinții au sprijinit-o necondiționat, aducând-o de mână la Chișinău pentru a urma Facultatea de Jurnalism. Elena a devenit astfel prima femeie din familia sa extinsă cu studii superioare la acel moment – un model care avea să inspire mai târziu generații de nepoate și tinere din comunitate.
Timp de peste 12 ani, Elena a lucrat în presă, fiind autoarea și realizatoarea emisiunii „Petalo Romano” de la posturile publice de radio și televiziune. Ea a fost prima care a abordat în aceste emisiuni și subiecte despre provocările și reușitele comunității rome, fără a se limita doar la prezentarea muzicii și dansurilor tradiționale.
În 2016, simțind că femeile rome au nevoie de o voce colectivă puternică și auzită la nivel înalt, Elena a fondat Platforma Femeilor Rome „Romni”. Femeile rome din R. Moldova se confruntă astăzi cu o dublă presiune. Pe de o parte, ele sunt supuse neacceptării din partea societății largi, ceea ce se traduce prin acces inegal la servicii publice, sănătate reproductivă sau locuri de muncă, discriminarea fiind, adesea, camuflată birocratic.
Pe de altă parte, în interiorul comunității persistă bariere tradiționale precum patriarhatul, abandonul școlar, căsătoriile timpurii și forțate sau maternitatea la vârste fragede.
În Chișinău, echipa „Romni” a creat un „spațiu sigur” pentru femei, dotat cu spălătorie socială, haine și chiar mașini de cusut, unde femeile din comunitățile tradiționale pot veni să-și coasă hainele, să bea un ceai și să fie ascultate fără a fi judecate.
Pentru Elena Sîrbu, incluziunea nu înseamnă asimilare. Încurajarea tinerilor romi de a studia – obținută inclusiv prin decizia recentă a Ministerului Educației de a aloca locuri dedicate elevilor romi în universități – nu trebuie să însemne pierderea identității sau a limbii romani.
„Îmi doresc ca copiii mei și alți tineri romi să nu aibă frică să-și spună identitatea în stradă. Să nu aibă frică să poarte o fustă creață și părul desfăcut. Îmi doresc ca tot mai multe femei rome să pășească drept, cu fruntea sus, îmbrăcate în haine tradiționale, în Parlament, în Guvern și în administrațiile locale. Îmi doresc ca identitatea să se alinieze perfect cu modernismul”, spune Elena Sîrbu.
În acest episod din „Laboratorul social”, Elena Sîrbu povestește despre:
- importanța comemorării Holocaustului Romilor și cum afectează tăcerea memoria istorică;
- ce mărturii zguduitoare din timpul Holocaustului a descoperit în perioada în care activa ca jurnalistă;
- cum se manifestă discriminarea ascunsă în instituțiile de stat din R. Moldova;
- demontarea mitului căsătoriilor timpurii și legătura acestora cu perioada robiei;
- diferența crucială dintre asimilare și incluziune socială;
- activitatea Platformei Femeilor Rome „Romni” și suportul oferit refugiatelor din Ucraina;
- cum a depășit barierele patriarhale din interiorul comunității și marșul de solidaritate din 8 aprilie;
- recomandări pentru mass-media și jurnaliștii care doresc să reflecte corect subiectele legate de comunitatea romă.
***
Podcastul „Laboratorul Social”, unde luăm mostre de societate – oameni, idei, fenomene, procese - și le studiem la microfon, a fost conceput din start ca un spațiu public și sigur pentru a pune în cuvinte și a înțelege mai bine ceea ce ni se întâmplă ca indivizi și ca societate într-o lume în schimbare rapidă.
Acum, după ce câteva runde de alegeri au readus la suprafață resentimentele acumulate în timp și care, în lipsa unei culturi a dialogului, au accentuat divizarea, ne propunem să abordăm, prin povești personale, subiecte sensibile ce țin de identitate și relații interetnice în Republica Moldova. Dar nu ne vom opri doar la acestea, pentru că vrem să descoperim împreună și alte povești despre cum se schimbă această societate.
Urmărește „Laboratorul social” pe YouTube și pe moldova.europaliberă.org.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
