Linkuri accesibilitate

Doru Petruţi: „Eu cred că democrații sunt cei mai realiști, pentru că au o abordare foarte tehnică, profesională” (VIDEO)


Doru Petruţi: „Electoratul din Republica Moldova este răbdător şi e dispus să ierte”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:33:48 0:00

„Electoratul din Republica Moldova este răbdător şi e dispus să ierte”

Cu directorul IMAS Chișinău pe marginea unui sondaj realizat la comanda Partidului Democrat.

Un sondaj realizat de IMAS la comanda Partidului Democrat - partid situat la alegerile din februarie pe locul doi, în urma socialiștilor - sugerează că alegătorii ar dori o coaliție de guvernare care să se axeze pe rezolvarea problemelor sociale. Exact asta a și propus PD drept condiție a sa pentru a negocia formarea unei majorități cu celelalte partide parlamentare. O discuție cu directorul IMAS Chișinău, Doru Petruți.

Interviu cu Doru Petruți, directorul IMAS Chișinău
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:26:55 0:00
Link direct


Europa Liberă: Câtă răbdare va avea alegătorul care la 24 februarie cu buletinul aruncat în urna de vot a investit un anumit partid, un anumit lider cu încredere ca să-l reprezinte pentru ca să-i rezolve problemele și astea nu se rezolvă, iată, intrăm în Paști, intrăm în 1 Mai și tot acolo suntem?

Doru Petruți: „Poate pare un lucru neașteptat cu ceea ce o să începem, dar electoratul din Republica Moldova se dovedește a fi mult mai calitativ decât ne-am aștepta noi, mult mai răbdător și...”

Europa Liberă: Asta-i o calitate?

Doru Petruți: „Dintr-o anumită perspectivă, da, e o calitate, pentru că încă o dată: electoratul din Republica Moldova a dovedit că e capabil cumva să lase un pic trecutul în urmă și să-și reinvestească încrederea într-o nouă formulă sau configurație în Parlament, iar în această reinvestire de încredere mulți nu mai credeau.

Diferența este că dacă electoratul e dispus să lase lucrurile din trecut deoparte, se pare că, cel puțin în săptămânile astea de după alegeri, am văzut că politicienii nu sunt cei dispuși să lase neînțelegerile din campania electorală deoparte și să răspundă, în primul rând, așteptărilor și speranțelor pe care oamenii le-au învestit și le-au dat votul până la urmă în februarie 2019.”

Europa Liberă: Deci aici e o mare diferență între electorat și politicieni?

Doru Petruți: „Avem politicieni pe care i-am văzut un pic cu o abordare la o distanță destul de mare față de așteptările pe care le au oamenii. Se comportă politicieni noștri – și aici e valabil pentru toți –, se comportă ca un fel de fată mare, își tot trimit glumițe, fiecare ne spune cât de mult îl urăște pe celălalt și tot felul de afecțiuni și sentimente ș.a.m.d., în condițiile în care electoratul așteaptă altceva, electoratul e dispus până la urmă să mai și ierte, în condițiile în care politicienii ar trebui să rezolve lista lor de priorități, listă care este, de fapt, foarte clară. Și aici e unul dintre paradoxurile și surprizele acestui moment.

În recentul sondaj IMAS, noi am întrebat care-s așteptările pentru fiecare partid în parte și plus-minus am regăsit aceeași agendă socială și în dreptul votanților PSRM, și în dreptul votanților ACUM, și în dreptul votanților democrați. Peste tot sunt aceleași lucruri care țin de agenda social-economică, țin de nivelul lor de trai, țin de salarii, pensii, țin de elementele de infrastructură, înțelegând de aici drumuri, canalizare, apă, locuri de muncă ș.a.m.d.

Deci îs foarte multe probleme de natură economică, dar vedem că fiecare partid propune lucruri diferite și are un comportament care din perspectiva, cel puțin a cifrelor din sondaj, nu va fi tolerat foarte mult, cel puțin încă câteva săptămâni, poate o lună-două încă vor vorbi în aceste cifre speranțele și așteptările pe care oamenii le au și ei și le investesc, în primul rând, în partidele care au trecut pragul electoral, preponderent către PSRM, ACUM și PDM, pentru că înțeleg că mizele acolo sunt. Partidul „Șor” a rămas cumva cu niște mize locale și e cumva perceput în afara acestui joc care poate rezolva ceva pentru cetățeni, de asta ei înregistrează o ușoară scădere față de momentul februarie.”

Europa Liberă: Ați făcut trimitere la sondajul publicat ieri și sunt obligat să vă provoc cu aceste comentarii din spațiul public în mediul anumitor politicieni că ar fi o coincidență bătătoare la ochi, că tocmai acum ați publicat sondajul când vine cu oferta de guvernare Partidul Democrat și pentru că îi comandat de Partidul Democrat, ați fi făcut acest sondaj pe placul Partidului Democrat. Ce răspuns aveți, dacă e cazul?

Sunt sondaje pe care noi ni le asumăm, indiferent cine le comandă...

Doru Petruți: „În primul rând, e o coincidență cu care cred că Partidul Democrat a obișnuit publicul în ultimii trei-patru ani, pentru că multe dintre deciziile pe care ei le iau înțeleg că au o oarecare legătură și cu răspunsurile și cerințele pe care oamenii le au. Al doilea răspuns pe partea asta legat de sondajele companiei noastre, încă o dată: sunt sondaje pe care noi ni le asumăm, indiferent cine le comandă. Am insistat și insistăm foarte mult ca paternitatea sondajelor să fie recunoscută și în analiza pe care noi am efectuat-o și care e prezentă pe site-ul companiei toată lumea are acces să vadă, să facă comparație între sondajele care au fost efectuate înainte de alegeri și rezultatul înregistrat la alegeri.

Încă o dată: e un semn, de fapt, de îngrijorare legat de piața de măsurare sociologică. Dincolo de faptul că sondajul IMAS a fost, ca și în 2010, ca și în 2014, ca și acum, în 2019, cel mai aproape ca estimări la rezultatele înregistrate la vot, am avut sondaje cu diferențe de 17 la sută, avem, din păcate, și impostori pe această piață și, din păcate, cu regret o spun, atitudinea mass-mediei legat de sondaje în general, cel puțin trebuie să ne dea de gândit. Eu nu mă plâng de...”

Europa Liberă: Nu doar mass-media și politicieni sunt care vă zic că sunteți niște ghicitoare.

Doru Petruți: „Și politicieni, și mass-media, dar, cel puțin în privința sondajelor noastre, noi nu garantăm decât pentru munca noastră, ele s-au confirmat. În schimb, modul în care au fost tratate toți acești trei ani sondajele noastre cred că a fost un mod, cel puțin, dezechilibrat în raport cu alte sondaje, care, știm foarte bine că sunt fraudate. Cei care le distribuie apoi în presă știu și ei acest lucru și asta mi se pare grav. Dacă piața și mass-media, și politicienii își doresc în continuare sondaje scrise cu pixul în birourile politicienilor și mass-media îi tratează...”

Europa Liberă: Dar tocmai asta vi se reproșează că dvs. ați pactizat cu diavolul și faceți sondaje cu pixul.

Doru Petruți: „Nouă ni s-ar putea reproșa acest lucru în condițiile în care sondajele noastre s-ar plasa ca și performanță pe locul 5, 6, 7, 10. Atâta timp cât suntem cea mai bună companie, cea mai experimentată și la fiecare tur de alegeri oferim cele mai bune estimări...”

Europa Liberă: Cu metodologie la vedere, asta trebuie de precizat.

Doru Petruți: „Absolut! Și cu lucrurile asumate. S-a dovedit încă o dată că sondajul nostru, indiferent de comanditar, indiferent că a fost partid politic, noi am lucrat – și am spus-o de mai multe ori –, am lucrat pentru foarte multe partide politice, pentru foarte mulți politicieni, sondajele noastre, în ciuda faptului că a fost un sondaj finanțat fie de diverse fundații, fie de Partidul Democrat, au fost cele care au estimat cel mai bine votul.”

Europa Liberă: Dar cu alegerile primarului de Chișinău ați dat în bară ca și toată lumea cu pronosticul pentru Silvia Radu?

Doru Petruți: „Noi nu am dat în nicio bară, noi nu am publicat niciun sondaj legat de alegerile locale, sunteți într-o eroare...”

Europa Liberă: Cu Silvia Radu n-ați avut pronosticuri?

Niciodată nu am avut niciun sondaj public legat de Silvia Radu. Silvia Radu a fost măsurată doar în sondajele naționale...

Doru Petruți: „Niciodată nu am avut niciun sondaj public legat de Silvia Radu. Silvia Radu a fost măsurată doar în sondajele naționale IMAS legate de credibilitatea ei, de scorul politicienilor. Ea a fost introdusă în acea listă ca de fiecare dată cum se introduce primarul interimar sau primarul general al capitalei.”

Europa Liberă: Am înțeles. Asta era paranteza care era obligatorie.

Doru Petruți: „Alții sunt cei care au realizat sondajele legate de alegerile locale din Chișinău.”

Europa Liberă: Trecem mai departe, înarmându-ne cu acest ultim sondaj: ce loc are agenda marțială, adică lupta cu statul capturat, cu corupția? Dvs. spuneți că există puncte de tangență în zona programelor sociale.

Doru Petruți: „Da!”

Europa Liberă: Dar în ce măsură preocuparea asta este valabilă?

Doru Petruți: „Diferențele între tipurile de votanți și solicitările pe care le au încep, hai să spunem, de la locul 5, 10 încolo. În principiu, cele trei partide, dacă s-ar limita la un top-5, top-10 de probleme, în principiu, ele ar putea guverna împreună, pentru că ar răspunde principalelor solicitări pe care oamenii le au. Sigur, de la locul 5, de la locul 10, în funcție de electorat, încep diferențele – electoratul PSRM-ului sigur că își dorește o relație mai bună cu Rusia și vedeți recentele declarații și poziționările lor; electoratul blocului ACUM își dorește intervenții legate de justiție, de corupție ș.a.m.d...”

Europa Liberă: ...omorârea democraților, convențional vorbind.

Ne place sau nu ne place, dar furtul miliardului, de exemplu, a dispărut din agendă, nu mai e în topul priorităților...

Doru Petruți: „Adică, fiecare tip de electorat are și priorități specifice, dar ele nu sunt în prima parte, nu sunt cele mai importante. Ne place sau nu ne place, dar furtul miliardului, de exemplu, a dispărut din agendă, nu mai e în topul priorităților. A, pe un segment foarte mic și foarte îngust, da, oamenii vor, în primul rând, alte lucruri; la fel și tema transnistreană nu e nici măcar în primele 20-30 de probleme pe care oamenii și le pun. Acum ei sunt foarte constrânși de problemele de natură socio-economică, cum spunem noi, sociologii, de problemele ce țin de masa din bucătărie – ce punem pe masa din bucătărie.

Acolo sunt mizele și desigur elementele de infrastructură, pentru că – noi am mai discutat despre asta – am văzut un joc destul de riscant în campanie. Vorbim aici de democrați, care și-au asumat o agendă social-economică foarte riscantă. Partid aflat la guvernare și să-ți iei asemenea riscuri... Până la urmă, o campanie interesantă, o luptă aprigă care s-a mutat, de fapt, pe electoratul de stânga și centru-stânga.

Am văzut niște lucruri care până la urmă au confirmat, cel puțin, sondajele noastre – PSRM-ul a ajuns să ia mai multe voturi în municipii decât în mediul rural, unde, în mediul rural democrații au reușit serios să muște din electoratul de stânga. Mizele cumva s-au mutat spre această bătălie, în timp ce pe electoratul de dreapta, așa cum ani de zile am repetat-o și am arătat-o în sondaje, electoratul de dreapta, din păcate, nu e suficient capitalizat. Dacă ne uităm pe rezultatele PLDM plus PL în 2010 ca număr de mandate versus 2014 aceleași partide, versus mandatele blocului ACUM, în 2019, vedem un regres considerabil și vedem, de fapt, o capitalizare slabă inclusiv a curentului unionist sau a celui proeuropean.

Am avut o campanie electorală în care abordarea proeuropeană nici măcar nu a fost formulată ca sintaxă...

Ne place sau nu, trebuie să luăm lucrurile așa cum sunt, dacă vrem să le schimbăm, și să înțelegem că avem o opțiune pentru Uniunea Europeană de 58 la sută, dar nu reușim s-o capitalizăm politic nici măcar la jumătate. Am avut o campanie electorală în care abordarea proeuropeană nici măcar nu a fost formulată ca sintaxă.”

Europa Liberă: Termenul „capitalizăm” mai pe înțelesul oamenilor, ce ar însemna? Nu capitalizăm, adică...

Doru Petruți: „Adică să se transforme în voturi, în reprezentativitate politică.”

Europa Liberă: În sensul acesta, dacă v-aș întreba ca pe un sociolog sau observator: de ce a dispărut sau dispare Partidul Liberal, de exemplu? Sau alt fenomen – unionismul, ca o idee călăuzitoare de la Independență încoace, care era creditată mereu cu până la 20 la sută sau între 9 și 15, acum, iată, nu are niciun reprezentant în Parlament. De ce această traiectorie?

Doru Petruți: „Și acum e cotat, numai, încă o dată, cota de piață trebuie transformată și în capital politic. Dacă tu joci asta pe 7-8 partide așa-zis „unioniste” și lucrul acesta se întâmplă, practic, la 100 de ani de la marcarea Unirii...”

Europa Liberă: Anul Centenarului...

Doru Petruți: „Anul Centenarului..., e trist. Practic, aici noi am avut politicieni care pe partea asta de unionism, care au dezamăgit crunt electoratul. Crunt, nu vreau să spun că a fost chiar o bătaie de joc legat de asta, dar vedem unde s-a ajuns – la un Partid Liberal, care n-a reușit să ia nici măcar 2% la alegerile prezidențiale sau la alegerile parlamentare.”

Europa Liberă: Deci, acolo s-au volatilizat experiența și încrederea?

Doru Petruți: „S-a volatilizat și pe o administrare absolut defectuoasă pe municipiul Chișinău, s-a volatilizat pe decizii de ordin politic, cel puțin curioase și împotriva așteptărilor electoratului. Vorbim aici de președintele Ghimpu, care nici n-a predat ștafeta sau a predat ștafeta poate și prea târziu, și prea devreme.”

Europa Liberă: A recunoscut, într-un moment inoportun a trecut vadul...

Partidele care cresc brusc și acumulează, utilizând o anumită rețetă, capital mare, cel mai probabil, sfârșitul e tot la fel de rapid...

Doru Petruți: „Da, dar lucrurile astea... Uitați-vă la dl Roșca, câte zeci de ani sau sute mai poate reveni în politic; uitați-vă cum într-o durată foarte mică de timp PLDM-ul, practic, nu mai există; uitați-vă la traiectoria PPEM-ului. Nu trebuie să ne mire sancțiunile, partidele care cresc brusc și acumulează, utilizând o anumită rețetă, acumulează capital mare, cel mai probabil, sfârșitul e tot la fel de rapid.”

Europa Liberă: Democrații cum de reușesc să se țină, mai ales că, iată, adversarii lor mereu pun problema legitimării modului în care au crescut mușchii, că au luat steroizi, ei cât de artificiali sau cât de realiști sunt?

Doru Petruți: „Eu cred că sunt cei mai realiști, pentru că au o abordare foarte tehnică, profesională a lucrurilor, știm foarte bine cum sunt organizați ei în teritoriu, și-au dat seama la timp că votul pe dreapta e relativ scump, și-au dat seama că sunt singurii care pot lupta cu electoratul de dreapta al socialiștilor și pot opri evoluția lor, care, să nu uităm, și PSRM-ul de la 20 la sută a ajuns la 30 la sută. Asta e tot o evoluție dintr-o anumită perspectivă. Și au o abordare, încă o dată: au virat lucrurile – ați văzut – foarte mult în 2017 și, mai ales, 2018 spre agenda cetățeanului.

Nu cred că sunt secrete foarte mari, sigur e vorba și de resurse, dar până la urmă e vorba de deciziile pe care le iau și evoluția lor de la 2,74 puncte în alegerile din 2009, i-am văzut la 12, la 15,7, iar acum la 24. Și de asemenea evoluția asta, dacă ne uităm, a fost confirmată și pe alegerile locale, când de fiecare dată au luat mai mult decât la alegerile parlamentare. Astea sunt trendurile și astea-s rezultatele seci de la alegeri.”

Europa Liberă: În ce măsură pe alegătorii democraților, dar și ai celorlalți îi preocupă purtătorul de drapel, pentru că adversarii spun: „Da, dar drapelul îl poartă Plahotniuc, un răulean de meserie, care a făcut mai mult rău decât bine...” Deci, acesta e un subiect de mare preocupare?

Doru Petruți: „Pentru electoratul de centru și stânga, sigur că contează foarte mult liderul. Dacă vorbim de dl Plahotniuc, dacă ne întoarcem pe datele de sondaj din 2015-2016, o să-l găsim la 3-4%.”

Europa Liberă: Sau chiar antirating.

Doru Petruți: „Da! Acum îl găsim la aproape 40%.”

Europa Liberă: Și cum a reușit asta?

Doru Petruți: „Ați văzut foarte bine – asumându-și guvernarea, asumându-și tot felul de proiecte sociale.”

Europa Liberă: Dar dacă ar fi și un fel de Poroșenko sau Zelenski să iasă la public, să fie mai comunicativ, asta l-ar ajuta și mai mult sau, dimpotrivă, i-ar dăuna?

Doru Petruți: „Pe cine să-l ajute? Pe dl Plahotniuc?”

Europa Liberă: Pe dl Plahotniuc personal, pentru că presa, în special, îi reproșează că nu acceptă să verbalizeze, să comunice direct, ci rămâne undeva la briefinguri.

Doru Petruți: „Nu știu. Trebuie să-l întrebați pe dlui de ce astea sunt opțiunile de a comunica. Poate atât consideră că e necesar să comunice. Presa, sigur, poate să aibă alt punct de vedere, dar încă o dată: dl Plahotniuc vizează un anumit tip de electorat, dna Maia Sandu... electoratul rămâne în continuare a fi destul de diferit. Ne întoarcem un pic spre ce am spus la începutul emisiunii, cu toate că electoratul e destul de diferit, vedem o agendă care de data asta, cel puțin pe primele poziții, coincide. Și cu toate astea, vedem abordări diferite ale partidelor. Lucrul acesta nu va rămâne fără sancțiuni.

Cel puțin, în sondaje în două-trei luni o să vedeți scăderi semnificative la mai mulți politicieni. Una din solicitările principale ale oamenilor acum e respectarea promisiunilor din campania electorală. Cei care nu vor face asta și merg cu o agendă inventată sau care nu răspunde atât de bine priorităților pe care le au, o să piardă punctele adunate și în campanie, și speranțele astea investite.”

Europa Liberă: Mai am o întrebare legată de fenomenul politic. În toată lumea, populiștii știu să acapareze acum mințile oamenilor pe exemplul Brexit-ului și la cele mai recente. În Republica Moldova putem să ne așteptăm la așa ceva și de unde va ieși acest lăstăriș?

Doru Petruți: „Republica Moldova și ca ecuație politică, și ce se întâmplă pe partea socială e în cu totul altă etapă, are cu totul alte probleme față de Marea Britanie. Din punctul meu de vedere, prioritățile ar trebui fixate complet altfel. Sunt probleme mari, cred că cea mai mare în momentul acesta e migrația, ca și în România, de altfel. Trebuie măsuri foarte concrete și teamă îmi e că măsurile astea, de fapt, trebuie luate pentru generațiile foarte tinere.”

Înstrăinate tinereţi. De ce pleacă tinerii din Republica Moldova
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:09:54 0:00

Europa Liberă: Dar aici e și întrebarea. Cum iei măsurile astea – sunt măsuri de stânga, sunt măsuri din dreapta, fortifici patronatul sau fortifici paternalismul socialist? Și în sensul acesta vă întrebam, iată, populiștii din ce zonă au să apară? De exemplu, la ruși se așteaptă totuși să fie fortificată stânga. În cazul Republicii Moldova, unde am văzut, comuniștii au pierdut?

Doru Petruți: „Bine, dacă ne uităm cum se împart opțiunile – stânga, centru și dreapta –, noi am văzut un fenomen care e chiar specific și curios cumva pentru restul contextului european, în loc să crească abordările de pe extreme, mai mulți votanți s-au dus și îngroașă curentul acesta de centru, o abordare mai echilibrată, inclusiv din punct de vedere politic. Dar încă o dată: asta cred că e o rezultantă a acțiunilor politicienilor în ultimii trei ani de zile și nu un lucru care se impune de acum și spre asta vom merge.

Dreapta trebuie să își recâștige, să reinventeze cumva momentul 2010, 2011...

Cel puțin, sondajele observă diminuarea stângii, diminuarea dreptei și aglomerarea electoratului pe segmentul acesta de centru, dar dacă cumulăm stânga cu dreapta, o să vedem că e mai bine de 2/3 din electorat. Și atunci sigur că așteptările societății și rezultatele din sondaje arată într-un anumit fel, dacă ne uităm la ce alianțe își doresc și așa. Da, ele arată așa, pentru că în segmentele astea avem masa cea mai mare de votanți. Dreapta trebuie să își recâștige, să reinventeze cumva momentul 2010, 2011 și să găsească soluții, pentru că, așa cum s-au poziționat ei acum, din punctul meu de vedere, nu va fi o carte câștigătoare și se pare că cineva nu înțelege cum vor arăta alegerile prezidențiale și alegerile de peste patru ani în privința dreptei, în condițiile în care vedem din 2010, din 2014 și 2019 o capitalizare tot mai redusă în dreptul votanților de dreapta.

Sunt foarte multe elemente care ar trebui să le dea de gândit, inclusiv migrația. Partidele care eu ieșiri de votanți sunt mai degrabă partidele de centru-dreapta și dreapta. Vedem structura populației la vot, am văzut un votant mult mai îmbătrânit; cei de peste 50 de ani sunt aproape 1 din 2 votanți și ponderea asta crește la fiecare tur de alegeri. Lucrul acesta avantajează dreapta, stând în afara unei ecuații, indiferent de care, de guvernare, inevitabil electoratul lor, care acum are destule dileme, e cel mai confuz, cel mai debusolat, cel mai nemulțumit de rezultatul înregistrat la alegeri, pentru că ei credeau că sondajele o să fie false și blocul ACUM o să ia 70-80 la sută.

Ei, nu s-au adeverit toate lucrurile astea, adică dacă chiar ne uităm pe cum arată electoratul acesta, o să vedem că și-a dat și așa votul jumătate din ei și-au dat votul destul de dezamăgiți și nu neapărat convinși de abordarea respectivă. Pe partea astălaltă ne uităm, un electorat loializat, care confirmă, care merge în mediul rural la vot. Uitați-vă, practic, s-a repetat cumva momentul PLDM din 2009 și 2010, când liberal-democrații au luat de la comuniști votanți din mediul rural și doar așa au reușit să echilibreze balanța. Democrații plus-minus au adus plusul pe care l-au înregistrat în această campanie ca rezultat, l-au adus în principal din mediul rural de la persoanele de peste 45 și 50 de ani.

Lucrurile astea ar trebui să se știe în momentul în care se fac niște calcule și se fac niște predicții pentru unde vrem să ne îndreptăm și ce consecințe are o decizie sau alta. Încă o dată: noi am văzut și cercetări de ordin calitativ, oamenii sunt deranjați de-a dreptul – cum să nu-ți respecți job descrpition-ul pe care îl ai ca politician, de ce să nu mergi să ai discuții, de ce să nu mergi să-ți pui condițiile, să-ți expui viziunea ta? Alergatul acesta în jurul cozii cu noi vă invităm pe voi, voi - pe ceilalți, ceilalți - pe noi, nu venim, nu acolo, nu azi...”

Europa Liberă: Ultima întrebare. Sigur că nu vă îndemn să vă lăudați barosul ca un fierar meseriaș, dar totuși... În mediul politicienilor există Voronin, care are o anumită atitudine, a sonorizat-o de câteva ori; există Plahotniuc și colegii dânsului care au foarte multă încredere în sondaje. Per total, politicienii au suficientă reticență, mai ales când nu se văd în topuri. Uitându-vă la diferite segmente sau comparându-i în special cu oamenii de business care trăiesc din ce câștigă: cine solicită mai des sau cine are mai multă încredere în măsurările sociologice și care segmente chiar se folosesc și îi ajută să supraviețuiască?

Doru Petruți: „În principiu, mediul de business utilizează, pentru că ei și digeră, și implementează cu altă viteză datele din cercetările sociologice, dar legat de Republica Moldova am un punct de vedere foarte aparte, pentru că noi aici ne-am obișnuit să nu avem, de fapt, niciun client mulțumit de rezultatele pe care le dăm. Niciun partid, niciun politician, nicio companie, niciun ONG nu e mulțumit de rezultatele pe care le primește. Și asta nu pentru... Noi avem doar 100% de împărțit, nu putem... Suma procentelor indicate de politicieni de obicei depășește 170 la 100, nu putem împărți decât astea 100%, dar aici e o chestiune ce ține de dezvoltarea până la urmă profesională și dezvoltarea întregii societăți de a se obișnui, de a utiliza anumite argumente și de a face argumentări.”

Europa Liberă: Dar progrese există, simțiți o atitudine crescândă?

Doru Petruți: „Da, progrese există. Cel puțin, din 2010 încoace sunt progrese și vedem că inclusiv progresele astea se simt dincolo de nemulțumirile pe care le au. Progresele astea se simt și în politic, unde se vede că de multe ori se văd problemele solicitate de cetățeni, nu tot timpul cred că se poate, nu tot timpul cred că s-a vrut ca acele probleme să fie rezolvate. Pe de altă parte, sondajele au și două tăișuri, sondajele prost făcute, să iei decizii pe marginea unor date prost cântărite, prost măsurate pot deveni un instrument care se întoarce, de fapt, împotriva ta. Reticențele de genul acesta le înțeleg mai degrabă decât celelalte, dar și politicienii, ca și restul votanților, uită.

Și noi ca măsurători aproape am uitat performanța sondajelor din 2019, dinainte de alegeri și cred că și trebuie să le uităm și să ne concentrăm mai departe pe munca pe care o facem, oricând poți greși pe domeniul acesta și vigilența, și standardele de lucru întotdeauna trebuie foarte atent ținute sub control. E o țară mică cu probleme mari, inclusiv pe acest domeniu. Nu e deloc simplu ceea ce facem. Nu e deloc simplă relaționarea cu orice beneficiar de date sociologice, indiferent că vorbim de politic, de ONG-uri, de ambasade, toți au așteptări și cred că rolul cercetărilor e să confirme percepțiile pe care ei le au. Și apoi, cetățenii sau consumatorii vin și spun un pic altceva.”

Europa Liberă: Politicienii uneori au soluția magică în zona polittehnologică, decât să mă uit în oglinda cea furnizată de Petruți, mai bine mai angajez un polittehnolog sau un creator de imagine și…

Doru Petruți: „Până la un punct țin lucrurile astea, dar fără conținut întotdeauna –și uitați-vă pe evoluția politicienilor din Republica Moldova –, lipsa de conținut în cele din urmă a fost sancționată și, de fapt, a fost sancționată încrederea investită într-un politician sau într-un partid în momentul în care s-a adunat prea multă putere care n-a fost folosită în interesul cetățeanului. Asta-i rețeta clasică de sfârșit al oricărui politician și al oricărui partid.”

XS
SM
MD
LG