Completul de judecători ai Curţii Constituţionale din timpul guvernării democrate - acel complet care a demisionat după ce Comisia de la Veneţia a constatat că a judecat „strâmb” şi contrar Constituției moldovene, pe vremea schimbării din iunie a puterii de la Chişinău -, poate fi tras la răspundere penală. Acest lucru rezultă tot dintr-o opinie a Comisiei de la Veneţia, emisă zilele trecute. Dar în timp ce Comisia analiza această chestiune, la Chişinău pare să fi dispărut dorinţa ca aceşti judecători să fie anchetaţi.
Atât foştii magistraţi ai Curţii Constituționale, în frunte cu Mihai Poalelungi, cât şi democraţii în frunte cu Vlad Plahotniuc, care au fost până în iunie la putere şi se prezumă că ar fi utilizat Curtea în războaiele cu adversarii politici, sunt vizaţi în general în două anchete, ambele pe faptul tentativei de uzurpare a puterii în stat, însă pornite pe vremea unei construcţii politice ce nu mai există, coaliţia PSRM-ACUM.
Demisionând acum câteva zile din funcţia de preşedinte al comisiei din parlament ce se ocupa de cercetarea presupusei ilegalităţi, Mihai Popşoi, deputat al blocului ACUM, aflat de o lună în opoziţie, a sugerat că cei pe care i-a anchetat până acum comisia, adică democraţii, se află deja la guvernare alături de socialişti, iar aceasta lipseşte de logică aflarea sa în fruntea acestei comisii pornite împreună cu socialiştii.
Popşoi a fost criticat pentru această decizie de un coleg de-al său din formaţiunea lui Năstase, Dinu Plângău, care i-a reproşat că, practic, ar fi anulat rezultatul anchetei, ba chiar s-ar putea să afecteze şi înaintarea dosarului de la procuratură. Justificate sau nu, aceste critici nu au schimbat o realitate: rămasă fără preşedinte, comisia e deocamdată blocată, iar socialiştii din parlament nu au luat vreo decizie de schimbare a preşedintelui ei, aşa că lucrurile nu sunt deloc limpezi în privinţa continuării sau nu a anchetei din parlament.
Au apărut, în schimb, circumstanţe noi cu potenţial de a mişca ancheta procuraturii pe acelaşi fapt. E vorba despre avizul Comisiei de la Veneţia, care i-a spus Curţii Constituţionale de la Chişinău nu doar că poate, ci că ar fi obligată să dezlege mâinile procurorilor pentru a-i cerceta pe foştii magistraţi ai Curţii. Acel complet de magistraţi, bănuit că i-a ajutat pe democraţi în iunie să le pună beţe în roate noilor guvernanţi, a evitat să se prezinte până acum la audierile din comisia parlamentară, iar procurorii, pe de altă parte, nu-i pot audia fără acceptul actualei Curţi Constituţionale, cea care a decis să consulte mai întâi Comisia de la Veneţia. Ceea ce i-a răspuns zilele trecute Comisia într-un aviz este că, potrivit directorului Centrului de Resurse Juridice, Vladislav Gribincea:
„Judecătorii Curţii Constoituţionale pot răspunde pentru conţinutul hotărârilor sale. Regula generală e că nu răspund, dar există şi o excepţie şi ea este că pot răspunde, dacă se demonstrează o încălcare gravă şi intențională a prevederilor Constituției şi a legii.”
Va impulsiona sau nu avizul Comisiei de la Veneţia ancheta procuraturii, rămâne de văzut. Curtea Constituţională nu se grăbeşte însă să ia o decizie. Tema nu figurează încă pe agenda Curţii, iar magistraţii spun că vor fi gata probabil abia după Revelion să decidă dacă le permit sau nu procurorilor să-i cerceteze penal pe predecesorii lor. În ce-i priveşte pe democraţi, primul vizat, Vlad Plahotniuc, cercetat la Chişinău şi într-un dosar de spălare de bani, dar şi în dosare penale din alte state, acesta a dispărut din R. Moldova încă în iunie, odată cu cedarea puterii şi este căutat de autorităţi, însă fără succes deocamdată. Alţi democraţi, în frunte acum cu Pavel Filip, după demiterea guvernului Maiei Sandu şi sprijinirea socialiştilor în numirea unui alt guvern, se află acum într-o coaliţie tacită cu socialiştii, prin urmare e greu de crezut că se va mai ocupa cineva de circumstanţele în care au acţionat în iunie, când R. Moldova a fost sub semnul dualităţii puterii.
