Medicul Dragoș Tsarigradsky după aproape zece ani de activitate în R.Moldova a ales străinătatea, de altfel, așa cum au făcut-o și alți colegii de ai săi. A ajuns în Germania unde e medic rezident. El spune că acasă sunt destui oameni capabili să facă schimbări și să îmbunătățească sistemul de sănătate, însă aceștia nu sunt motivați.
Europa Liberă: Sunt medici din Republica Moldova plecați să profeseze în străinătate, mai cu seamă în Occident, Dvs. sunteți unul dintre ei. Cum este să fii doctor în Germania, în general, și pe timp de pandemie, în special?
Dragoș Tsarigradsky: „Pe scurt, e bine. E bine să fii medic în Germania din mai multe motive. În primul rând - atitudinea; în al doilea rând - posibilitățile de creștere, condițiile de muncă, echipamentul. Bine, sunt carențe și în Germania la capitolul medicină, dar dacă vorbim de sistem per general, este mult mai bine și, dacă sistemul lucrează bine, atunci și medicii se vor simți minunat în aceste condiții, evident, din punct de vedere profesional și din punct de vedere social, că este și atitudinea, cum am spus și, bineînțeles, din punct de vedere financiar.”
Dacă sistemul lucrează bine, atunci și medicii se vor simți minunat...
Europa Liberă: Apropo despre exodul personalului medical. Ministra sănătății anunța că Republica Moldova se confruntă cu un deficit de peste 5.000 de asistenți medicali, dar și foarte mulți medici au plecat la muncă peste hotare. Această plecare a afectat grav domeniul sănătății.
Dragoș Tsarigradsky: „Era și de așteptat. Dar cum credeți? Oamenii învață câte 10 ani la universitate și apoi fac rezidențiat, și apoi lucrează și își jertfesc viața și familia, și totul ca să primească un salariu de nimic, în condițiile în care asta este profesia unică și nobilă care salvează vieți? Din păcate, oamenii noștri nu prea prețuiesc sănătatea și în consecință nu prețuiesc medicii, începând cu oamenii simpli și terminând cu cei de la guvernare, pentru că salariile medicilor sunt stabilite de către legi și de către parlament, și de toate astea. Deci, condițiile, salariile fac să plece oamenii din sistem.”
Europa Liberă: De ce în Germania rata mortalității la coronavirus este atât de scăzută, cu toate că numărul bolnavilor nu e atât de mic? De ce acolo se descurcă mai bine cu pandemia COVID-19?
Dragoș Tsarigradsky: „Germanii sunt un popor foarte ascultător. Asta se educă din copilărie de către societate, de către familie, de către guvern, ca să mă exprim așa, astfel că, dacă ordinul de sus a fost „stați acasă”, toți stau acasă, chiar dacă au nevoie să iasă undeva, ei merg așa, câte o singură persoană, o persoană la cumpărături, nu cu toată familia din trei generații; dacă s-a spus să se poarte mască, se poartă. Deci, ei sunt un popor foarte ascultător. Aspectul cultural. Spre deosebire de Italia și Spania, unde contactele sociale sunt foarte-foarte intense, unde trăiesc mai multe generații în aceeași casă și, în plus, ei contactează foarte mult între ei cu familiile, cu prietenii, cu familiile ies seara într-un bar, nu știu unde să mai socializeze; poate bunicuța ceea să aibă 80 de ani, dar ea la 10 seara în Madrid va ieși neapărat să bea o cafea cu vecina. Și toată lumea face așa. Plus că ei se mai ating, se cuprind, se pupă, se nu știu ce și acest contact fizic este foarte intens. Deci, aspectul social.
Spitalele între ele comunică foarte intens și stau de-a gata să se ajute unul pe altul...
Cunoaștem cu toții că și noi suntem în principiu cam tot așa, suntem foarte sociali. Germanii nu sunt chiar așa, ei sunt un pic mai retrași. Familiile trăiesc separat, părinții de copii, nepoții de părinți și de bunei, respectiv se întâlnesc nu în fiecare zi și nu în fiecare săptămână și nu cu jumătate de cartier. Acesta este un lucru foarte important și de asta ei suportă izolarea asta foarte bine. Organizatoric? Bineînțeles, cum s-a concluzionat că este o problemă, pandemia, s-a instalat imediat starea de urgență. Ba chiar mai mult, a fost instalată starea de catastrofă, toate spitalele, toate instituțiile de stat au reacționat imediat – trebuie să fie totul închis, operațiile programate să fie anulate, să rămână doar urgența, să fie eliberate paturile pentru pacienții eventuali cu COVID-19, toate aparatele de ventilație să fie disponibile, cu excepția celor care vor fi utilizate în timpul operațiilor urgente, restul stau de-a gata să ofere unele între altele ajutor: personal, deci cu medici sau cu asistenți; tehnic – cu ceva aparate de ventilare sau medicamente sau, nu știu, oricare alte materiale. Deci, spitalele între ele comunică foarte intens și stau de-a gata să se ajute unul pe altul. Mai mult caatât, au fost instituite câteva tipuri de spitale: spitale de linia întâi, spitale de linia a doua. Spitalele de linia întâi sunt spitale COVID, acolo pacienții vin cu infecție confirmată, de acolo pacienții sunt transferați în spitale non-COVID, deci pacienții care nu au această infecție, dar au anumite patologii sunt transferați în spitalele de linia a doua, pentru a-i izola. Și s-au construit și, respectiv, spitale izolate. Adică așa cum au făcut chinezii, cum au făcut și la noi în sfârșit la Moldexpo și ei nu amestecă pacienții COVID cu cei non-COVID, de aceea există spitale de linia întâi și spitale de linia a doua. Și financiar.
Financiar, deja e vorba că statul a început să pompeze masiv bani în business, în afaceri și în spitale. Salariile la medici sunt păstrate la 100%. Dacă celelalte categorii de profesii primesc salarii până în 75%, medicii au 100% salariu compensat de către stat în cazul în care spitalul are probleme financiare din cauză că, mă rog, casele de asigurări nu plătesc, pentru că au fost multe operații anulate etc. În Germania ce se întâmplă? Pacienții vin, dar ei vin nu toți deodată, pentru că infecția se transmite greu în condiții de carantină și ei când vin, vin regulat și nu depășesc capacitățile sistemului medical. Și atunci când nu este depășită capacitatea sistemului, asta înseamnă că toți beneficiază de ajutor în sens de investigații, aparate de ventilare după caz, tratament în secția de terapie intensivă sau reanimare, antibiotice la timp ș.a.m.d. În aceste condiții, bineînțeles că rata mortalității scade foarte mult, iar atunci când sunt 300-400 de pacienți în același timp și numai trei medici, normal că în aceste condiții foarte mulți au să moară. Iată de ce rata mortalității este mică, dar infectați, nu bolnavi – aici trebuie de definit termenii, infectat este cel care-i depistat pozitiv, dar el nu-i neapărat să fie bolnav, el are o manifestare asimptomatică a bolii, și cei care într-adevăr sunt bolnavi cu tuse și cu alte simptome, ei sunt bolnavi. Câți infectați sunt?
Infecția se transmite greu în condiții de carantină...
Aceste informații sunt datorită faptului că oamenii sunt testați, practic, unul după altul. Am uitat să vă spun ce a schimbat Germania și, respectiv, cum a reacționat în cazul răspândirii coronavirusului. Există în Germania un număr de telefon comun la care oamenii pot să sune sau să intre pe site și acolo sunt date informații foarte clare: ce reprezintă coronavirusul; care este diferența între răceală și gripă și unde trebuie de adresat; care informații oficiale trebuie de crezut. În Germania este Institutul „Robert Koch”, care se ocupă cu asta și este cel mai renumit în cazul de față. Acolo se afișează informațiile și se actualizează. Dacă cineva are simptome, el sună la acest număr de telefon, pe dânsul robotul îl direcționează după codul poștal, el introduce frumos și vorbește cu persoanele care sunt responsabile din regiune, pentru că se redirecționează la call center și call center-ul vorbește cu persoana și o întreabă detaliile. Am sunat eu personal pentru cineva și m-a întrebat: „A fost persoana în Tirolul de Sud sau în nordul Italiei? ” - „Nu.” - „Dar a contactat cu persoane care sunt răcite?” - „Nu”. Adică tot felul de întrebări din astea ca să înțeleagă dacă omul are răceală, are COVID sau altceva și, după caz, să-l testeze sau nu.”
Europa Liberă: Dl doctor, cum se vede din Germania organizarea sistemului medical moldovenesc pentru coronavirus?
Dragoș Tsarigradsky: „Da, eu am lucrat acasă, vreo 8-9 ani, după absolvirea universității. Sistemul nostru de sănătate este unul dezastruos(!) din mai multe aspecte: economic, bineînțeles, în al doilea rând, de condiții, de echipament, de pregătirea cadrelor medicale și de atitudinea pacienților propriu-ziși. Și cea mai mare problemă în Republica Moldova versus sistemul medical este că el este extrem de politizat , întotdeauna, în funcție de culoarea guvernării, la fel se schimbă și conducerea spitalelor; directorii de spitale pendulează dintr-un partid în altul, în funcție de interese. De ce? Ei sunt nevoiți, pe de o parte, să penduleze dintr-un partid în altul, pentru că astfel ei beneficiază de anumite finanțări, că dacă ești cu noi în partid, primești finanțarea pentru reparația blocului chirurgical, iar dacă nu – scuze... Doi: ce se întâmplă în Republica Moldova în cazul dat în raport cu infecția COVID-19? Foarte multe cazuri, foarte multă informație se mușamalizează. ”
Europa Liberă: Celor de la putere deseori li se spune că autoritățile ar trebui să se ocupe de informarea cât mai transparentă și cât mai obiectivă a cetățenilor. Cine are de câștigat, dacă nu se anunță adevărata situație pe timp de pandemie?
Situația a ieșit de sub control, de fapt...
Dragoș Tsarigradsky: Politicienii, deoarece, în primul și în primul rând, lor le este frică de mass-media, lor le este frică de faptul că ei nu pot să controleze situația, pentru că situația a ieșit de sub control, de fapt.”
Europa Liberă: De ce credeți că a ieșit de sub control?
Dragoș Tsarigradsky: „Păi, dar nu vedeți ce se face la Soroca? Soroca a fost decapitată din punct de vedere medical. Unde sunt medicii? Și o elementară apendicită sau, nu știu, un abdomen acut care este periculos pentru viață, nu are cine să opereze pacienții care nu au treabă cu infecția COVID-19, că dacă are cineva un infarct, e foarte important în primele șase ore de intervenit. Cine să intervină? Partidul de guvernământ? Ministra sănătății care nu este medic? Cine să intervină în cazul dat?”
Europa Liberă: Și Dvs. sugerați că ar fi mai potrivit ca în fruntea Ministerului Sănătății să fie numit un doctor?
Dragoș Tsarigradsky: „Obligatoriu! Părerea mea, în primul rând, trebuie să fie Ministerul Sănătății și Ministerul Muncii, să fie două ministere separate – asta e obligatoriu! Plus că într-o situație de criză, când e vorba despre aspecte medicale și epidemiologice, trebuie să fie neapărat medici în acest grup. Ați auzit despre petiția medicului de la Spitalul Republican, că a lansat o petiție online când a fost destituit dl Ciubotaru de la Spitalul Republica și a menționat faptul că în această celulă de criză sunt de care vreți specialități, numai medici nu-s. Prin teorie, ministrul trebuie să fie un manager bun, viceminiștrii trebuie să fie obligatoriu specialiști în domeniu, fiecare cu partea sa de competență. Când se formează o criză, când există o situație de catastrofă sau de pandemie pe care o trăim acum – e foarte important ca să fie oameni competenți în această celulă de criză. Noi nu avem.”
E foarte important ca să fie oameni competenți în această celulă de criză...
Europa Liberă: În Republica Moldova e mare numărul personalului medical infectat cu COVID-19. Dna Dumbrăveanu, ministra sănătății, spunea că medicii se infectează cu coronavirus inclusiv din cauza unor greșeli la utilizarea echipamentelor de protecție.
Dragoș Tsarigradsky: „Bineînțeles că guvernarea va da vina pe medici și mai mult ca atât, noi mai avem încă niște bravi ostași pe care noi nu-i vedem – personalul medical mediu și inferior, surorile medicale și personalul care face curățenie, ăștia sunt cei mai importanți, aș spune eu, și cei mai vulnerabili. Cine are grijă de doamnele care fac curățenie? Și sterilitatea în condiții de spital de ele depinde. Ele primesc echipament de protecție? Nu. Sau poate câteva persoane. Dar surorile medicale? Tot nu. Medicii primesc? Nu toți. Poate primesc în două-trei spitale acolo, nu știu, dar noi vorbim de țara întreagă.”
Europa Liberă: Șeful statului, Igor Dodon, laudă cu mai multe ocazii Federația Rusă, China și aruncă săgeți cu critici la adresa Uniunii Europene. El spune că Bruxelles-ul face declarații frumoase, sumele anunțate de UE sunt mari, dar că Republica Moldova a primit ajutor real de la China, Rusia, Turcia, a mai spus și despre SUA care a acordat calculatoare.
Dragoș Tsarigradsky: „Să contezi pe un ajutor străin, asta e cea mai josnică tactică. Noi toți trebuie să avem grijă noi singuri de noi. În primul rând, carantina este foarte importantă, într-al doilea rând, administrarea. Cum adică noi, Moldova, contăm pe ajutorul străin, că Europa, că nu știu cine, deși europenii au transferat bani, totul este. Astea sunt doar declarații, dar am spus că se mușamalizează și se alocă trei-patru milioane de lei pentru reconstrucție de memoriale și medalii și nu știu ce, pe când pe banii aceștia se putea de cumpărat niște echipamente de protecție sau niște aparate de ventilare. Noi banii noștri îi folosim pentru niște prostii electorale și în loc să cumpărăm ce este nevoie la moment sau să se instaleze o producție de măști în Moldova. Ați întrebat ce a schimbat Germania pentru pandemia de coronavirus, urmează să răspund la întrebarea asta. Ei foarte repede și-au dat seama că dependența de China și de alte țări este un lucru foarte rău și repede au instituit în Germania o producție de măști și de echipament de protecție, pentru că asta este securitatea statului. Și noi avem în Moldova capacități de a face asta, dar nu, se alocă bani pentru medalii. Uniunea Europeană bineînțeles că tot a transferat o sumedenie de bani, sunt statistici și sunt articole, pur și simplu noi știm culoarea politică a guvernării și normal că ei nu vor recunoaște că Uniunea Europeană ne-a dat o sumedenie de bani pentru ajutor.
Ei nu vor recunoaște că Uniunea Europeană ne-a dat o sumedenie de bani pentru ajutor...
Ei, bineînțeles, vor ridica în slăvi alte țări. Fix așa cum și în Italia spuneau că, vai, că avioanele și specialiștii ruși ne-au adus atâtea echipamente... Știți ce echipamente au adus? De dezinfectare a străzilor și nu au adus aparate de ventilare de care aveau ei nevoie. Situația este absolut dramatică în Rusia, deci, Rusia nu poate singură pe ea să se ajute, dar ajută țările din afară. De ce? Pentru că are interese și pentru aceste ajutoare o să plătim scump, geopolitic sau nu știu ce. Că au venit să ajute italienii? Au venit, pentru că vor să li se scoată sancțiunile. Deci, nu există ajutor fără interes din partea nimănui. Dar asta-i atitudinea mea față de situația dată și ajutorul este nu neapărat acela de care este nevoie, în schimb, bineînțeles că este mediatizat.”
Europa Liberă: Dar ce a schimbat Germania pentru pandemia de coronavirus?
Dragoș Tsarigradsky: „Per moment, v-am spus cum au reacționat ei și cum au făcut organizatoric toată situația. Deci mai multă autonomie în privința securității naționale, și anume: construcția de echipament de protecție – măștile, producția internă, medicamentele, dacă până acum toate componentele pentru producerea medicamentelor se făceau în China, în același Wuhan, apropo, ingredientele mă refer, acum deja ei se gândesc să treacă pe regimul autonom ca medicamentele să fie produse în Germania și nu undeva în altă parte. Fabricile mari și-au reorganizat liniile de producție pentru a produce ceva important pentru pandemie, aparate de respirație sau consumabile pentru aparatele astea de ventilare și tot așa. Ceea ce ține de necesitățile acute, se produce în Germania, în interiorul țării.
Fabricile mari și-au reorganizat liniile de producție pentru a produce ceva important pentru pandemie...
Pentru că țara a fost închisă, a fost izolată, banii se pompează în economie, dar totodată și economia trebuie să răspundă necesităților. Guvernarea noastră ar fi putut pur și simplu să-i strângă pe toți cei care sunt capabili să producă ceva pentru echipament, să țină izolați oamenii...”
Europa Liberă: Și pe final, fiecare locuitor poate fi un erou în această bătălie cu COVID-19 doar stând acasă, în casa sa. Nu este vorba de o simplă recomandare. Cum ați putea Dvs. să convingeți mai multă lume să stea acasă pe timp de pandemie?
Dragoș Tsarigradsky: „Aici e vorba deja despre control, pentru asta există aceeași armată, pentru asta există același Minister de Interne, care trebuie să patruleze localitățile ca oamenii să nu iasă în stradă, să nu meargă la frigărui și să nu încalce regimul de carantină. Plus, ce ține de măști, eficiența lor este undeva, nu știu, vreo 50-60%, pentru că oricum nu garantează sută la sută izolarea.
Există doar un tip de măști speciale, care este și scump, dar masca obișnuită tot, măcar ceva ajută, măcar câteva șanse oferă și deja ce ține de mass-media, informarea în masă,niște instrucțiuni clare: spălați-vă pe mâini, masca nu o apucați cu mâna de vârf, ci doar de acolo de unde se fixează pe urechi, de firele astea, țineți distanța. Există o serie de instrucțiuni și Organizația Mondială a Sănătății vine cu recomandări, noi trebuie să adaptăm situația din țară. Regula numărul unu, care și italienii au recunoscut că au făcut marea greșeală este că au internat pacienți în spitale, pe când trebuia de făcut spitale separate, cum ar fi în cazul dat Moldexpo, poate mai sunt unele posibilități, undeva mai există edificii, dacă nu – există capacități militare cu spitale mobile etc., important este ca pacienții cu infecții să fie izolați de spitalele non-COVID, să existe linia întâi și linia a doua.”
