Accesul la informația de interes public a fost puternic restricționat odată cu instituirea, în martie curent, a stării de urgență, fiind triplat termenul în care autoritățile urmează să răspundă solicitărilor de informație, de la 15 zile cât stabilește Legea privind accesul la informație, la 45 de zile lucrătoare, asta însemnând, la modul practic, cam 60 de zile calendaristice, adică exact cât durează starea de urgență.
Și cum termenul limită pentru un jurnalist, de cele mai multe ori, expiră în fiecare zi sau chiar la fiecare oră, am căutat să aflu cum se descurcă jurnaliștii în această perioada dificilă.
Mulți funcționari nu sunt la birou, nu acceptă să discute la telefon
Ion Preașcă de la portalul MoldStreet și organizația RISE Moldova spune că este dificil și uneori aproape imposibil să verifici informația cu caracter economic, cea despre cum se cheltuie banii publici sau cum se desfășoară licitațiile, bunăoară: „Informația din domeniul economic și înainte de pandemie se obținea greu, acum e și mai dificil. Foarte multă informație de pe site-urile oficiale nu se înnoiește, nu se actulizează la timp. Informațiile sunt învechite și deseori nu ai de la cine cere. Am deja mai mult de o lună de când aștept răspunsuri de la mai multe instituții la care am trimis solicitări. Mulți funcționari nu sunt la birou, nu acceptă să discute la telefon. La capitolul transparență este o problemă. Și în cazul oamenilor de afaceri e la fel, doar cei care te cunosc de mult timp, acceptă să vorbească la telefon sau să-ți răspundă pe rețelele sociale”.
Dreptul de a accesa informația de interes public este garantat de Constituție pentru toți cetățenii și este un instrument extrem de util în apărarea drepturilor și libertăţilor civice, pentru a facilita participarea publică la luarea deciziilor şi pentru a responsabiliza autoritățile.
Elena Cernăuțean, expertă în cadrul oficiului Avocatului Poporului spune că instituțiile statului trebuie să fie cât se poate de deschise și transprente față de presă, mai ales acum, când populația are nevoie să cunoască care este situația în domeniul sănătății, dar și legat de drepturi și acces la servicii: „Informația pe care mass-media o solicită trebuie oferită anume pentru a nu crește riscul de dezinformare și de manipulare a cetățenilor. Pentru că cetățenii, dacă vor cunoaște informația corectă, dar informația corectă trebuie să vină din surse veridice, adică de la autorități, atunci va fi gestionată corect și situația de panică creată în țară, între cetățeni”.
Am avut și experiențe negative, bunăoară cu instituția Președinției
Legea privind accesul la informație stabilește că autoritățile sunt obligate să ofere informația de interes public din momentul în care o dețin, dar nu în mai mult de 15 zile lucrătoare. Prin urmare, termenul, chiar și triplat în stare de urgență, în care instituțiile publice trebuie să răspundă solicitărilor, nu ar conta atât de mult, dacă acestea sunt transparente în ceea ce fac și nu ar avea ce ascunde, consideră jurnalistul Mădălin Necșuțu, reporter la Centrul de Investigații Jurnalistice și la portalul regional BalkanInsight:
„Unele instituții din zona guvernamentală au răspuns oarecum în ritm normal la solicitările noastre de presă, dar am avut și experiențe negative, bunăoară cu instituția Președinției, care, după ce m-a redirecționat spre biroul de presă al PSRM, nu am mai primit niciun răspuns după mai multe săptămâni de așteptare. Situația se prezintă diferit de la o instituție la alta, dar per total observăm o îngrădire a dreptului jurnalistului de a-și face munca și de a avea păreri și poziții ale unor instituții din Moldova pe chestiuni ce sunt de actualitate. Nouă ne trebuie această informație pentru a relata cât mai bine despre ceea ce se întâmplă în Republica Moldova”.
Cei mai mulți jurnaliști, instituții de presă și organizații din domeniul media se arată îngrijorați că autoritățile publice, sub paravanul situației excepționale, admit încălcări și limitări ale dreptului de acces la informație. Pentru a ajuta jurnaliștii și a facilita comunicarea cu instituțiile de stat Centrul pentru Jurnalism Independent a creat o celulă de criză a jurnaliștilor. Dar a fost nevoie de două săptămâni să convingă Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale să răspundă la întrebările jurnaliștilor într-o conferință de presă în variantă on-line.
Iată ce spune Anastasia Nani: „Noi, la Centrul Independent de Jurnalism,am decis să formăm o celulă de criză atunci când colegii din presă au început să ne semnaleze mai multe probleme legate de accesul la informație. De fapt, accesul la informație era o problemă majoră și până la declararea stării de urgență. Totuși în această perioadă problemele legate de accesul la datele de interes public s-au întețit. Demnitarii au comunicat unilateral, nefiind deranjați de întrebările presei. Prin solicitarea adresată Ministerului Sănătății celula de criză a vrut să atragă atenția autorităților că interesul public este deasupra stării de urgență”.
La 3 mai, de Ziua Libertății Presei, celula de criză a jurnaliștilor a lansat o petiție prin care cere guvernanților să asigure accesul mass-media la informațiile de interes public. „În situația dificilă în care se află societatea noastră - se spune în petiție -, avem nevoie, mai mult ca oricând, de informarea corectă și promptă a publicului. Or, lipsa de informație poate crea panică în rândul populației și spori neîncrederea în autoritățile publice”.
Petiția va fi deschisă spre semnare până pe 18 mai, după care va fi transmisă Parlamentului.
