Dreptul la vot este unul relativ, a declarat astăzi președintele Comisiei Electorale Centrale, Dorin Cimil, explicând la un briefing decizia CEC de săptămâna trecută de a deschide numai 150 de secții de votare pentru alegătorii din diaspora la alegerile din 11 iulie. Cimil a repetat argumentul că nu erau prevăzuți bani pentru deschiderea mai multor secții, iar drepturile relative, spre deosebire de cele absolute, se asigură în funcție de resursele disponibile... Este adevărat că ministerul de Externe cu care CEC trebuie să coopereze la stabilirea numărului de secții de votare în străinătate a spus inițial că pot fi finanțate 190 de asemenea secții, a recunoscut Cimil. Numai că, în urma procesului din justiție între CEC și mai mulți concurenți electorali, Ministerul de Externe a dat un aviz nou, mai puțin ambițios.
Dreptul de a stabili numărul secțiilor de votare în străinătate aparține în exclusivitate Comisiei Electorale Centrale. Nici o decizie a instanţei de judecată şi nici avizul consultativ al Ministerului de Externe nu pot obliga autoritatea electorală să deschidă un anumit număr de secții, a explicat preşedintele CEC Dorin Cimil. Prin decizia Curţii de Apel, menţinută de instanţa supremă, autoritatea electorală nu a fost obligată să majoreze numărul de secţii de votare la 191, aşa cum recomandaseră iniţial Ministerul de Externe, ci doar să-şi revadă decizia anterioară prin care a stabilit constituirea a 146 de secţii în străinătate, a mai precizat Cimil la capătul disputei al cărei deznodământ este deja cunoscut, cel că la alegerile anticipate din iulie diaspora va avea la dispoziție 150 de secții de votare:
Devizul de cheltuieli s-a estimat pentru maxim de 150 de secții...
„Devizul de cheltuieli pentru secţiile de votare în străinătate s-a estimat pentru numărul maxim de 150 reieșind din posibilitățile reale şi necesitățile indicate, ţinându-se cont de actele judecătorești vizate, CEC a ajustat în final numărul în aşa fel încât să fie diminuat la maxim posibil un potenţial risc de a se repeta situaţia când la turul doi la alegerile prezidențiale din 2020 în unele secţii de votare din străinătate nu au fost suficient e buletine de vot.”
Dorin Cimil a reiterat că numărul de 150 de secţii de votare a fost agreat de Ministerul de Externe căruia îi revine sarcina doar să avizeze numărul propus de autoritatea electorală şi să faciliteze deschiderea şi buna funcţionare a secţiilor în străinătate.
Ministerul de Externe, căruia i-am cerut o reacţie, ne-a confirmat că a dat un aviz nou pentru deschiderea celor 150 de secții de votare, dar nu a explicat de ce și l-a modificat pe cel inițial în care găsea oportune 191 de secţii, pe care dădea asigurări că le poate organiza și finanța. „Avizul prealabil a fost oferit în conformitate cu prevederile Codului Electoral, și se referă la confirmarea de către minister a îndeplinirii condiției vizând obținerea acordului autorităților străine, precum și la posibilitatea asigurării din punct de vedere logistic a procesului de votare”, a precizat ministerul.
Şeful misiunii de monitorizare a scrutinului din partea Asociației Promo-Lex, Nicolae Panfil, consideră că Externele şi-au revizuit poziţia mai curând din cauza timpului limitat care a mai rămas până la scrutin pentru a organiza cele peste 190 de secţii asupra cărora au insistat iniţial. Panfil consideră că toată această dispută, lungită în instanțele de judecată, s-ar datora inclusiv comunicării ineficiente între instituţiile care trebuiau să coopereze pentru a asigura o mai bună organizare a votării pentru alegătorii din diaspora:
Această comunicare trebuia să fie din start cu bună credinţă din ambele părţi ...
„Această comunicare trebuia să fie din start cu bună credinţă din ambele părţi şi a CEC, şi a Ministerului, şi cu concursul Guvernului inclusiv care trebuia să vină cu resurse financiare suplimentare. Argumentul pe care l-a invocat președintele CEC că au fost bugetate doar 150 de secţii de votare – aşa este. pe partea de oportunitate, într-adevăr Curtea de Apel nu a putut şi nu poate obliga, pentru că nicăieri în lege nu este prevăzut care ar trebui să fie acel număr de secţii de votare. Aici a şi fost problema cea mai mare. Ceea ce a notat Curtea şi este important de reținut este că totuși CEC a încălcat cele trei criterii prevăzute în Codul Electoral pentru stabilirea numărului de secţii în străinătate”.
