La Ekaterinburg, de exemplu, o dronă se îndrepta spre uzina militară „Vector”, specializată în echipamente militare de comunicații, potrivit canalului de Telegram Astra. Însă, aceasta nu a ajuns la destinație, căzând asupra unui bloc de locuințe la doar trei kilometri distanță.
Acest lucru i-a șocat pe blogerii ruși pro-Kremlin care de patru ani susțin că țara nu este suficient de bine pregătită de război.
„Noua realitate – drona Drone ucrainene de atac cu rază lungă de acțiune de tip kamikaze, dezvoltate de Biroul de proiectare «Antonov» în a doua jumătate a anului 2022. Raza de zbor a dronei „Lutîi”, judecând după ultimele atacuri, depășește 1500 de kilometri, cu o încărcătură de luptă de 75 de kilograme.- a ajuns până în Ural. Este o primă încercare, deocamdată, nu e un atac masiv. Dar, având în vedere producția „comună” de drone din Europa, este doar o chestiune de timp… ”, a scris bloggerul militar rus Aleksandr Kots.
Loviturile în adâncime. Un tablou general
Loviturile ucrainene cu drone în DeepStrike - lovituri în adâncul teritoriului unamicului Rusiei au devenit una din principalele „noutăți” ale războiului din ultimele luni. Dar Kievul a aplicat această tactică și înainte, crescând treptat numărul de drone lansate în fiecare lună.
În ultimele luni, Ucraina a lansat atacuri puternice și sistematice asupra rafinăriilor din Rusia, împiedicând-o să profite pe deplin de creșterea prețurilor mondiale la țiței și de relaxarea temporară a sancțiunilor asupra livrărilor sale de petrol.
Conform estimărilor Bloomberg, în aprilie Ucraina a lansat cel puțin 21 de atacuri asupra infrastructurii petroliere ruse, ceea ce a determinat scăderea cantităților procesate de petrol în Rusia, până la cel mai mic nivel din ultimii ani.
Iată o selecție a celor mai importante atacuri ucrainene asupra unor obiective de pe teritoriul Rusiei, efectuate atât cu drone, cât și cu rachete.
Noaptea de 1 ianuarie. Rafinăria din Ilsk
În noaptea de Revelion, în urma „căderii resturilor” unui UAV, a luat foc rafinăria din Ilsk, din regiunea Krasnodar. A fost atacată din nou în februarie, iar incendiul nu a putut fi stins timp de două zile.
13 ianuarie. Fabrica „Atlant Aero”
În urma loviturii asupra fabricii „Atlant Aero” din Taganrog, care produce componente pentru sisteme de război electronic și drone, au fost distruse mai multe clădiri de pe teritoriul acesteia. Fabrica a fost atacată din nou în aprilie.
26 ianuarie. Rafinăria „Slaveansk Eco”
Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei afirmă că, în urma atacului ucrainean asupra rafinăriei „Slaveansk Eco” (Slaveansk-na-Kubani, regiunea Krasnodar), instalațiile de prelucrare primară a petrolului au fost avariate. Capacitatea anuală a rafinăriei depășește patru milioane de tone.
12 februarie. Rafinăria din Republica Komi
Dronele ucrainene au lovit instalația de distilare a petrolului de la rafinăria „LUKOIL-Ukhtaneftepererabotka” din orașul Uhta. Distanța de la rafinărie până la granița cu Ucraina este de aproximativ 1700 de kilometri. Acesta a fost al doilea atac asupra întreprinderii, primul având loc în august 2025.
17 februarie. Uzina chimică „Metafraks”
Cel puțin patru drone ucrainene au lovit întreprinderea „Metafrax Chemicals” din orașul Gubaha (regiunea Perm), la 1600 de kilometri de granița cu Ucraina. Uzina este specializată în producția de metanol, formalină, anumite substanțe organice, rășini sintetice și alte produse, dintre care unele sunt folosite pentru fabricarea explozivilor.
23 februarie. Stația de pompare a petrolului „Kaleikino”
A fost avariată stația de pompare a petrolului „Kaleikino”, din apropiere de Almetievsk (Tatarstan). Stația aparține companiei „Transneft” și reprezintă un nod important al sistemului de transportare a petrolului, notează ASTRA.
2 martie. Terminalul petrolier „Șesharis”
Complexul de recepție, depozitare și încărcare a petrolului și a produselor petroliere în nave-cisterne a fost avariat în urma atacului asupra orașului Novorosisk. Acesta are un rol important în exportul petrolului rusesc din sudul Rusiei.
10 martie. „Grupul Kremnii El”
Forțele Armate ale Ucrainei au atacat fabrica „Grupul Kremnii El” din Breansk cu rachete de croazieră Storm Shadow/SCALP-EG. Fabrica produce microelectronică pentru sisteme de rachete și drone. Atacul a fost confirmat, printre altele, prin imagini video ale Forțelor Armate ale Ucrainei. Pe imaginile din satelit se pot observa cinci lovituri asupra principalei hale de asamblare a întreprinderii.
12 martie. Statele Unite au suspendat temporar sancțiunile împotriva petrolului rusesc, permițând livrarea și vânzarea petrolului și a produselor petroliere rusești încărcate pe nave până la 12 martie 2026. Decizia a fost luată pentru a stabiliza situația de pe piața mondială a petrolului, care s-a complicat din cauza războiului purtat de SUA și Israel împotriva Iranului.
17 martie. După un nou atac masiv al Forțelor Armate ale Ucrainei, secretarul Consiliului de Securitate și fostul ministru al Apărării al Federației Ruse, Serghei Șoigu, a declarat că nicio regiune rusă „nu se poate simți în siguranță” având în vedere evoluția rapidă a armamentului Ucrainei.
21 martie. Rafinăria din Saratov
Întreprinderea și-a suspendat activitatea în urma unui atac al dronelor ucrainene.
23 martie. Portul Primorsk
În urma unui atac cu drone, terminalul petrolier al „Transneft” din portul Primorsk (regiunea Leningrad) – cel mai mare port petrolier rusesc de la Marea Baltică – a fost lovit de drone ucrainene. Cel puțin patru rezervoare au luat foc. Portul a fost atacat din nou pe 27 martie și 5 aprilie.
25 martie. Portul Ust-Luga
Dronele ucrainene au lovit unul din cele mai mari porturi ale Rusiei de la Marea Baltică, provocând un incendiu de proporții. Statul Major al armatei ucrainene spune că atacul a avariat complexul industrial „Novatek Ust-Luga”, dar și - potrivit publicației ASTRA - trei petroliere, trei cheiuri și cinci rezervoare de combustibil. Portul a fost supus unor atacuri repetate pe 29 și 31 martie, precum și pe 7 aprilie.
25 martie. Porturile Primorsk și Ust-Luga au suspendat încărcarea și expedierea petrolului. Potrivit datelor agenției Reuters, întreruperea a fost cauzată de consecințele atacurilor masive ale Ucrainei. Reuters a mai relatat că Rusia a oprit 40% din capacitățile sale de procesare a petrolului pentru export ca urmare a atacurilor ucrainene.
26 martie. „Kirishinefteorgsintez”
În urma unui atac ucrainean, a doua cea mai mare rafinărie din Rusia, „Kirishinefteorgsintez” (KINEF), din regiunea Leningrad, și-a suspendat activitatea. Din cauza loviturilor cu drone, au luat foc două instalații principale și câteva instalații secundare de prelucrare primară a petrolului.
26 martie. Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina urmărește în mod deliberat să slăbească exporturile rusești de petrol și recurge la lovituri de mare distanță asupra infrastructurii energetice pentru a spori presiunea asupra Rusiei, pe fondul relaxării sancțiunilor americane.
9 aprilie. Stația de producție și dispecerat „Crimeea”
În urma unei lovituri ucrainene, a fost distrusă o substație electrică de la stația de producție și dispecerat „Crimeea” – un nod intermediar al conductei magistrale de petrol care transportă țițeiul către portul Novorossisk sau la rafinăriile din Afip și Ilsk – acestea fiind, de asemenea, ținte repetate ale loviturilor armatei ucrainene.
11–12 aprilie. Armistițiul de Paște
A început pe 11 aprilie la ora 16:00, ora Moscovei, și a durat până la sfârșitul zilei de 12 aprilie. În această perioadă, Ministerul Apărării al Federației Ruse nu a raportat doborâri de drone ucrainene.
16 și 20 aprilie. Rafinăria din Tuapse
În urma unui atac al dronelor ucrainene în noaptea de 16 aprilie, a luat foc rafinăria din Tuapse. Unitatea este integrată cu un terminal maritim și aparține companiei „Rosneft”. Incendiul a fost stins abia după trei zile, dar în noaptea de 20 aprilie, obiectivul a fost din nou lovit de drone ucrainene. Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a raportat distrugerea a 24 de rezervoare de combustibil și avarierea altor patru – fapt confirmat și de imaginile din satelit. Incendiul a fost stins după patru zile.
25 aprilie. Ekaterinburg
Dronele ucrainene au atacat Ekaterinburgul pentru prima dată de la începutul invaziei rusești pe scară largă. Canalul de Telegram Astra presupune că ținta era fabrica militară „Vektor”, specializată în echipamente militare de comunicații, însă drona nu a ajuns la destinație, ci a căzut la trei kilometri distanță, lovind un bloc de locuințe.
25 aprilie. Celeabinsk
Dronele au atacat regiunea Celeabinsk. Locuitorii din zonă au semnalat explozii în apropierea combinatului metalurgic din Celeabinsk. La 1 mai, Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a anunțat că ținta atacurilor a fost aerodromul Șagol, situat la 1.700 de kilometri de Ucraina. Conform informațiilor comandamentului ucrainean, în urma atacului au fost lovite câteva dintre cele mai noi avioane de vânătoare rusești Su-57 și un avion de vânătoare-bombardier Su-34. Proiectul ucrainean Exilenova+ a publicat imagini din satelit ale aerodromului după lovitură, dar acestea nu permit evaluarea numărului real de avioane lovite și amploarea pagubelor.
16, 20, 28 aprilie și 1 mai. Rafinăria din Tuapse
În urma unui nou atac ucrainean, patru rezervoare mari de pe teritoriul întreprinderii au fost distruse. După atacul cu drone asupra rafinăriei din Tuapse din 16 și 20 aprilie, produsele de ardere au ajuns în atmosferă, iar din cauza ploilor și creșterii nivelului apei din râul ce trece prin oraș, produsele petroliere deversate au trecut peste barierele de protecție și au ajuns în apele Mării Negre. La 1 mai, după un atac repetat cu drone, a izbucnit un incendiu pe teritoriul terminalului maritim.
29-30 aprilie. Stația de producție și dispecerat și rafinăria din Perm
Pe 29 aprilie, dronele au lovit stația de producție și dispecerat „Perm”. În urma atacului, au luat foc două rezervoare cu un volum de 50.000 de metri cubi fiecare. Stația din Perm este un punct crucial al sistemului magistral, la intersecția conductelor de petrol Surgut–Polotsk (Belarus), Holmogorî–Klin, Perm–Almetievsk și Perm–„LUKOIL-Permnefteorgsintez”.
Pe 30 aprilie, dronele au atacat instalația de prelucrare primară a țițeiului AVT-4 de la rafinăria „LUKOIL-Permnefteorgsintez”. Unitatea se numără printre cele mai mari zece rafinării din Rusia, cu o capacitate de prelucrare a țițeiului de 13 milioane de tone pe an.
Tot atunci, cel mai probabil, a fost lansată o a doua lovitură asupra bazei petroliere „Perm”. În total, au fost distruse patru rezervoare cu un volum total de 200.000 de metri cubi.
1 mai. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că Rusia a pierdut 7 miliarde de dolari din cauza atacurilor ucrainene asupra instalațiilor petroliere rusești.
Numărătoarea și dinamica loviturilor
Pe 6 aprilie, cercetătorul francez Clément Molin a scris că, în martie 2026, Ucraina a lansat pentru prima dată pe teritoriul Rusiei mai multe drone cu rază lungă de acțiune decât a lansat Rusia asupra Ucrainei. Conform calculelor sale, în august 2024 Ucraina a lansat pentru prima dată asupra Rusiei o mie de drone într-o lună, în iulie 2025 – trei mii, iar în martie 2026 – șapte mii, lansând astfel pentru prima dată în doi ani mai multe drone asupra Rusiei decât a lansat Rusia asupra Ucrainei.
Modelin s-a bazat în calculul atacurilor ucrainene pe informații publice ale Ministerului Apărării din Rusia referitoare la atacurile cu drone. Aceste date au limitări inerente. Ministerul rus al Apărării le poate manipula, exagerând cifrele pentru a prezenta activitatea apărării antiaeriene rusești într-o lumină favorabilă sau, dimpotrivă, încercând să subestimeze numărul atacurilor ucrainene, mai ales acum, când este clar că acestea sunt monitorizate pentru a evalua atacurile Ucrainei.
Judecând după ultimele date, în aprilie, numărul atacurilor în adâncime a scăzut față de martie, deși rămâne încă ridicat. Scăderea numărului ar fi fost influențată, printre altele, de „armistițiul de Paște”: acesta a început pe 11 aprilie la ora 16:00, ora Moscovei, și a durat până la sfârșitul zilei de 12 aprilie. În această perioadă, ministerul rus al Apărării nu a raportat nimic despre drone ucrainene doborâte.
John Helin, expert al proiectului OSINT al Black Bird Group, a remarcat într-un interviu acordat pentru Radio Svoboda că Ucraina și-a extins în mod evident capacitatea de a lansa atacuri cu drone pe distanțe mari, iar datele Ministerului Apărării al Federației Ruse nu sunt doar un „artefact statistic”, dar nici nu se poate evalua creșterea eficienței atacurilor ucrainene exclusiv pe baza acestora.
„Statisticile indică o schimbare de amploare, dar succesul campaniei de atacuri în profunzime ale Ucrainei trebuie evaluat pe baza rezultatelor, nu pe baza lansărilor sau interceptărilor declarate. Pentru a evalua, trebuie să analizăm ce obiective au fost lovite, cât de des, cât de departe de granița ucraineană se aflau acestea, dacă aceste lovituri au perturbat logistica, dacă au redus volumul de producție la rafinăriile de petrol sau la alte întreprinderi, precum și dacă aceste lovituri au forțat Rusia să-și disperseze apărarea aeriană. Pe baza tuturor acestor parametri, se observă că atacurile ucrainene devin într-adevăr din ce în ce mai eficiente, iar loviturile în sine reprezintă doar o parte a tabloului”, explică analistul Black Bird Group.
Detalii despre ținte: petrolul și apărarea antiaeriană
Cea mai vizibilă evoluție din ultimele luni este campania de atacuri ucrainene asupra terminalelor petroliere rusești de la Marea Baltică și Marea Neagră – din Primorsk, Ust-Luga, Novorossiisk și Tuapse. Până la sfârșitul lunii martie, atacurile, potrivit estimărilor Reuters, au dus la oprirea temporară a cel puțin 40% din exporturile rusești de petrol.
La mijlocul lunii aprilie, agenția Bloomberg a scris că atacurile au împiedicat Moscova să profite de creșterea record a prețurilor mondiale la petrol, provocată de războiul din Orientul Mijlociu. Acest lucru a dus la scăderea exporturilor rusești de petrol până la cel mai de jos nivel din august 2025, în timp ce veniturile din vânzarea petrolului reprezintă o sursă cheie de finanțare a războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
La 1 mai, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că Rusia a pierdut 7 miliarde de dolari din cauza atacurilor ucrainene asupra instalațiilor petroliere rusești.
În plus, conform datelor monitorizate de tochnyi.info, Ucraina a neutralizat sistematic în ultimele luni sisteme de apărare aeriană rusești în zona de frontieră și pe teritoriile ocupate, „eliberând” calea pentru lovituri în adâncul Rusiei.
Despre modul în care Ucraina neutralizează sistemele de apărare aeriană din jurul orașului Donetsk a vorbit, pentru Donbass.Realities, reprezentantul regimentului 413 „Reid” al forțelor de sisteme fără pilot ucrainene, Alexei Bezuglîi, după ce, pe 8 aprilie, armata ucraineană a distrus un sistem antirachetă rus „Tor”. El a declarat că, în cei patru ani de război, nu-și amintește „un ritm atât de rapid de distrugere a sistemelor de apărare aeriană”
ale Rusiei.Bezuglîi a precizat că forțele ucrainene „vânează” nu doar mijloacele de apărare aeriană din zona frontului, ci și sistemele cu rază medie de acțiune, „care blochează rutele dronelor ucrainene”.
Militarul s-a lăudat că, în februarie, unitatea sa a reușit să lovească un sistem de apărare antiaeriană „Pantsir” la o distanță de 169 de kilometri de linia frontului.
„O astfel de amploare a loviturilor deschide calea pentru lovituri în adâncime și lovituri cu rază medie – pentru lovituri eficiente, pe care le vedem acum în regiunea Leningradului și în zona litorală a Mării Negre”.
Acest lucru este confirmat și de surse rusești. Bloggerul militar Iuri Kotenok a scris la începutul lunii aprilie că Forțele Armate ale Ucrainei, după ce au distrus mijloacele de apărare aeriană și antirachetă din Crimeea, au trecut la distrugerea sistemelor de rachete, inclusiv a celor de lansare multiplă, desfășurând în paralel acțiuni în întreaga zonă a Mării Negre cu ajutorul dronelor și al ambarcațiunilor fără echipaj.
Cercetătorul de la Universitatea din Oslo Fabian Hoffman a remarcat că, în urma acțiunilor Forțelor Armate ale Ucrainei, Rusiei îi este dificil să creeze zone de acoperire suprapuse. O porțiune de cer se află sub controlul mai multor sisteme de apărare antiaeriană simultan, iar pierderea unor sisteme individuale poate duce la pierderea completă a controlului asupra unor porțiuni de spațiu aerian, mărind imediat numărul vectorilor de atac disponibili pentru Ucraina: „Reticența evidentă a Rusiei de a redisloca mijloacele din inelul dens de apărare aeriană și apărare antirachetă din jurul Moscovei – probabil din cauza temerilor de a apropia realitățile războiului de «ușile regimului» – agravează problema”.
Pe 26 aprilie, comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Aleksandr Sîrski, a declarat că Rusia se confruntă cu un deficit de rachete pentru a contracara dronele ucrainene și alte mijloace de atac.
John Helin, de la Black Bird Group, consideră că atacurile ucrainene tot mai frecvente pot într-adevăr supraîncărca și epuiza sistemul rus de apărare aeriană, deși avertizează că afirmațiile privind epuizarea stocurilor de rachete rusești destinate mijloacelor de apărare aeriană trebuie tratate cu prudență, deoarece acestea nu pot fi verificate din exterior.
Totodată, el consideră că Rusia nu a construit un Ucraina utilizează o gamă largă de mijloace de combatere a dronelor: aviația, sistemele antiaeriene, dronele de interceptare și grupurile mobile. De asemenea, a fost creată o rețea extinsă de senzori acustici pentru detectarea dronelor., ceea ce ar putea afecta într-adevăr eficiența apărării aeriene ruse în cazul unor atacuri masive. Cu toate acestea, observă Helin, chiar și apărarea ucraineană, eșalonată și adaptată la raidurile masive ale Rusiei, întâmpină dificultăți în fața atacurilor repetate de amploare.
„Rusia este acum nevoită să se adapteze în timp real la războiul dronelor cu rază lungă de acțiune, în timp ce Ucraina a început această adaptare încă de acum câțiva ani”, spune el.
Ce spun părțile
În ultimele luni, armata ucraineană a înregistrat un progres semnificativ nu doar cu loviturile în adâncime, ci și cu atacurile pe o rază de până la 100 de kilometri.
„Confirm progresul semnificativ al dronelor ucrainene. Acum, mijloacele de transport sunt incendiate la o distanță de peste 40 km de linia frontului. A crescut semnificativ și numărul mijloacelor de luptă ale inamicului care vânează tehnica într-un perimetru de 100 km de linia frontului”, scriu autorii canalului „Martorii Bayraktar”, subliniind că armata ucraineană combină acum drone de atac ieftine cu modele străine scumpe.
„Tot ce poate zbura și lovi tehnica în mișcare – inamicul scalează instantaneu și aplică pe front”, s-au plâns aceștia.
În postare sunt discutate metode de combatere a UAV-urilor: instalarea la scară industrială a plaselor anti-drone, transportul soldaților în vehicule blindate și „interceptarea fizică” - adică doborârea dronelor, și nu doar „speranța într-o apărare electronică atotputernică”.
Bloggerul rus pro-război Nikita Tretiakov a scris și el despre utilizarea în masă de către Forțele Armate ale Ucrainei a unor noi drone ieftine, cu o rază de acțiune de până la 100 de kilometri, invulnerabile la mijloacele tradiționale de contracarare, precum sistemele de război electronic și bruiajul semnalului GPS. În plus, remarcă Tretiakov, acestea sunt greu de doborât cu arme de foc din cauza vitezei mari și a dimensiunilor reduse.
„Numărul de drone ale Forțelor Armate ale Ucrainei, raza de zbor, precizia, rezistența la contramăsuri electronice, calitatea imaginii video de la drone... toate acestea indică un singur lucru: complexul militar-industrial ucrainean „de garaj” a intrat într-o nouă etapă tehnologică. Ucraina a construit un sistem extrem de simplu, lipsit complet de birocrație și de formalități inutile... Anul acesta, Forțele Armate ale Ucrainei vor primi de la producători 7 milioane de drone. Calculați singuri numărul de drone pe zi pentru fiecare kilometru de front. „Nu este greu nici să se calculeze posibilitatea de a crea un avantaj pe un sector al frontului”, scrie și propagandistul rus Andrei Medvedev.
Popularul canal pro-Kremlin „Rîbari”, la rândul său, remarcă faptul că este extrem de dificil să se mărească producția sistemelor antiaeriene și a rachetelor aferente.
„Este fizic imposibil să creezi pur și simplu din nimic zeci de mii de rachete pentru «Pantsir». Cu atât mai puțin în condițiile unor raiduri constante, din cauza cărora trupele antiaeriene lucrează deja la limita capacității, consumând muniție într-un ritm accelerat”, continuă el.
O soluție mai practică în situația actuală ar fi, în opinia sa, preluarea experienței ucrainene și crearea unui număr mare de grupuri mobile, echipaje cu drone de interceptare și sisteme de recunoaștere acustică.
Expertul militar rus Konstantin Sivkov a constatat în cadrul unei emisiuni TV problema combaterii dronelor – pentru distrugerea acestora sunt necesare rachete antiaeriene semnificativ mai scumpe. „În această cursă economică suntem condamnați la înfrângere”, a spus Sivkov și, ca alternativă, a îndemnat la zdrobirea decisivă a Forțelor Armate ale Ucrainei, prin desfășurarea unei „operațiuni ofensive strategice”.
În sfârșit, printre bloggerii pro-război circulă zvonuri, cu referire la „surse din interior”, conform cărora ministrul rus al apărării, Andrei Belousov, l-a informat pe Putin despre un avantaj tehnologic serios al dronelor ucrainene pe front și a descris situația ca fiind critică: nu este vorba despre numărul de drone, ci despre schimbarea generației de tehnologie.
Belousov a evidențiat, în special, câteva probleme cheie legate de noile drone ucrainene:
- noile drone funcționează non-stop și practici nu se aud până în momentul atacului;
- ele sunt greu de depistat cu detectoarele standard și sunt rezistente la mijloacele de război electronic, ceea ce face ca metodele obișnuite de apărare să fie puțin eficiente.
În plus, Belousov ar fi declarat că este necesar să se „schimbe urgent abordarea”: să se renunțe la dependența de soluțiile importate din China și să se treacă, în schimb, la dezvoltarea propriilor sisteme de nouă generație.
Putin ar fi promis să rezolve situația, inclusiv în privința industriei și a comenzilor din domeniul apărării. Și cu toate că această informație se răspândește activ în rândul „corespondenților militari”, nu există nicio confirmare că o astfel de discuție a avut loc cu adevărat.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a publicat pe 13 aprilie un videoclip cu ocazia Zilei producătorilor de arme, în care au fost prezentate 56 de tipuri de arme de fabricație ucraineană, inclusiv 31 de tipuri de drone.
„Toată lumea vede raza de acțiune fără precedent a dronelor noastre – ele lansează atacuri la o distanță de 1.750 de kilometri de granița noastră. Și această distanță va crește”, a remarcat președintele ucrainean.
În aceeași zi, adresându-se angajaților din industria de apărare, el a declarat că loviturile ucrainene în adâncime „nu mai sunt o senzație”, iar dronele ucrainene au schimbat radical abordările privind desfășurarea războiului. Dacă înainte rezultatul depindea de puterea artileriei, astăzi, în opinia lui Zelenski, câmpul de luptă este determinat, în primul rând, de „curajul infanteriei și de amploarea utilizării dronelor”.
Ministrul Apărării al Ucrainei, Mihailo Fedorov, care a preluat această funcție în ianuarie, a diclarat că dezvoltarea UAV-urilor cu rază lungă și medie de acțiune este una dintre prioritățile sale. El a purtat, printre altele, negocieri cu Germania pentru o investiție de 300 de milioane de euro în mijloace de atac cu rază lungă de acțilne și producția dronelor pentru atacuri de rază medie, bazate pe inteligență artificială.
O recunoaștere internațională
Publicația Axios a relatat că, în februarie, Ministerul Apărării al SUA a organizat un concurs al „dronelor ucigașe” – ca parte a unui program de miliarde de dolari pentru achiziționarea dronelor de mici dimensiuni –, iar câștigătorul a fost o dronă creată de mica companie britanică Skycutter, în colaborare cu compania ucraineană SkyFall.
Vincent Gardner, unul din directorii Skycutter, a spus despre SkyFall: „Ei produc o dronă la fiecare 23 de secunde, 123 de mii de unități pe lună”. Astfel, războiul dintre Rusia și Ucraina influențează tehnologiile de astăzi și de mâine de pe câmpul de luptă, remarcă Axios.
Secretarul pentru forțe terestre al SUA, Dan Driscoll, a declarat în cadrul unei audieri în Congres că armata americană preia experiența ucraineană, pe care a apreciat-o în termeni elogioși. „Ei [ucrainenii] au schimbat radical modul în care oamenii participă la conflicte. Au făcut o treabă absolut uimitoare în ceea ce privește implementarea inovațiilor. Și declar public că învățăm multe de la ei”, a spus Driscoll.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te