Linkuri accesibilitate

Drumul spre UE ar putea deveni mai greu, dar nu imposibil


Comisarul european pentru extindere Oliver Varhelyi , la o conferință de presă la Bruxelles, 5 februarie 2020.

Comisia Europeană a prezentat noua strategie de extindere. La ce se pot aștepta țările aspirante?

La prima vedere, noua metodologie de extindere a Uniunii Europene, prezentată pe 5 februarie de Comisie, este rațională. Și are o mulțime de idei bune, relatează de la Bruxelles corespondentul Europei Libere, Rikard Jozwiak.

Un lucru este însă clar: dacă este aprobată, noua metodologie sau strategie va complica procesul de aderare iar decizia finală va aparține țărilor membre, nu birocrației de la Bruxelles. O veste proastă pentru țările aspirante din Balcanii de Vest dar și pentru R.Moldova, Georgia și Ucraina – toate membre în Parteneriatul Estic, cu țelul declarat de a deveni țări candidate la admitere. În viitor.

Era evident că ceva trebuia schimbat, după ce în octombrie anul trecut, UE a refuzat din nou să deschidă negocierile de aderare cu Macedonia de Nord și Albania, care cel puțin pe hârtie, îndepliniseră toate condițiile. Ambițiile celor două țări s-au lovit de opoziția Franței, susținută în cazul Albaniei, de Olanda și Danemarca.

Noua strategie a fost elaborată tocmai pentru a satisface pretențiile țărilor cele mai sceptice față de o nouă extindere, începând cu Franța. Și a fost elaborată în numai două luni, timp record pentru birocrația europeană. În speranța că Macedonia de Nord și Albania vor primi totuși „lumina verde” înainte de summit-ul Balcanii de Vest – UE, din mai, de la Zagreb. Ceea ce nu este deloc sigur.

În ce constă noua strategie?

Țările UE au posibilitatea de a urmări progresele făcute de candidați, pot decide, în funcție de aceste progrese, dacă să mărească sau să reducă anumite ajutoare financiare. Iar cele 33 până la 35 de articole din legislația europeană, care trebuie introduse în legislația națională, nu vor mai fi negociate individual, ci în pachete de câte șase.

O schimbare aparent minoră dar cu implicații serioase. În acest moment, capitolele negociate sunt luate într-o ordine aleatorie, reflectând mai degrabă posibilitățile țării candidate. Iar închiderea fiecărui capitol, dă senzația de progres. În noua strategie, toate cele șase capitole dintr-o grupă trebuie încheiate, înainte de a se trece la următoarea grupă. Ceea ce va încetini mult procesul, pentru că domeniile grupate într-un pachet legislativ vor reflecta prioritățile Bruxelles-ului și nu posibilitățile sau interesele de moment ale țării candidate.

La care se adaugă posibilitatea țărilor din UE de a cere redeschiderea negocierilor privind un pachet legislativ încheiat. Această prevedere deschide posibilitatea ca țările europene, cum a fost deja cazul Franței, Olandei și Danemarcei, să folosească negocierile în scopuri politice interne.

Oricum ne-am uita la noua strategie, este evident că va face aderarea la UE dificilă. În noile condiții, i-a mărturisit un oficial european corespondentului Europei Libere, o extindere masivă, cum a fost cea din 2004 urmată de 2007, „va fi aproape imposibilă”.

Cui se adresează noua strategie sau metodologie?

Nu Serbiei și Muntenegru-lui care au început deja negocierile de aderare, deși ar putea opta să continue după noua strategie (dacă este aprobată). Negocierile de aderare ale Turciei sunt înghețate de ani de zile, așa că nimeni nu s-a referit la ea.

Rămân țările din Parteneriatul estic, care – apreciază Rikard Jozwiak – ar putea accepta noua strategie, indiferent cât este de complicată, dacă chiar le oferă perspectiva aderării.

Numai că tot Franța, prin președintele Emmanuel Macron, avertiza recent că Parteneriatul estic nu este anticamera negocierilor de aderare.

XS
SM
MD
LG