Linkuri accesibilitate

Franța: Parteneriatul Estic nu înseamnă aderare la UE


Zilele Europei la Chișinău. 11 mai 2019

Un diplomat dintr-o țară membră din estul UE a declarat pentru Europa Liberă, sub protecția anonimatului, că Franța „nu vrea să facă nimic în vecinătate ce ar putea supăra Moscova”.

Parteneriatul Estic nu este o cale de aderare la Uniunea Europeană. Cel puțin aceasta este poziția Franței, care mai insistă ca jumătate din bugetul programului să fie direcționat către programe de mediu. Eugen Muravschi rezumă o relatare a corespondentului Europei Libere la Bruxelles, Rikard Jozwiak.

Opinia Parisului a fost exprimată în două documente obținute de Europa Liberă, unul din octombrie 2019 și altul din ianuarie 2020, în cadrul consultărilor lansate de Comisia Europeană, care urmează să publice în martie un raport privind viitorul Parteneriatului Estic.

Țările incluse în Parteneriatul Estic sunt fostele republici sovietice Moldova, Ucraina, Georgia, Armenia, Azerbaidjan și Belarus. Proiectul a fost lansat în 2009 cu scopul de a încuraja aceste țări să întreprindă reforme în schimbul unor beneficii economice și relații mai bune cu UE. Moldova, Ucraina și Georgia, care și-au exprimat în repetate rânduri dorința de adera la UE, au reușit astfel să încheie acorduri de asociere și de liberalizare a regimului de vize cu Bruxelles.

De cealaltă parte, Moscova nu vede cu ochi buni Parteneriatul Estic și crede că relațiile economice mai strânse dintre principalii săi parteneri comerciali și UE pot dăuna intereselor rusești.


În documentul din octombrie, diplomații francezi scriu că: „Spiritul nostru de responsabilitate trebuie să ne prevină colectiv împotriva întreținerii ambiguităților și iluziilor partenerilor noștri privind scopul parteneriatului”.

Acesta ar fi „bazat pe cooperare politică și economică”, dar exclude „orice perspective sau mecanisme de integrare și aderare la UE”.

„Scopul este să sprijinim determinarea partenerilor noștri în domenii precum statul de drept, lupta împotriva corupției și modernizarea economiei”, se mai zice în document.

Parisul e principalul actor din spatele deciziei UE de a opri anul trecut negocierile de aderare cu Macedonia de Nord și Albania...


De altfel, Parisul e principalul actor din spatele deciziei UE de a opri anul trecut negocierile de aderare cu Macedonia de Nord și Albania, spre îngrijorarea și dezamăgirea Balcanilor de Vest.

Președintele francez Emmanuel Macron insistă că extinderea UE poate avea loc doar după reformarea ei în componența actuală. Totodată, el s-a pronunțat în favoarea dialogului cu Rusia, care în prezent e ținta unor sancțiuni europene pentru acțiunile sale în Ucraina.

Un diplomat dintr-un țară membră din estul UE a declarat pentru Europa Liberă, sub protecția anonimatului, că Franța „nu vrea să facă nimic în vecinătate ce ar putea supăra Moscova”.

„După Brexit, Franța devine cel mai important actor de politică externă în uniune, așa că va avea o influență foarte mare de acum încolo”, a mai adăugat oficialul.


În ambele documente, Franța insistă pe crearea unei „agende verzi” pentru Parteneriatul Estic, care să fie aprobată la un summit al liderilor UE și Parteneriatului Estic la Bruxelles, în iunie.

Propunerea vine în contextul European Green Deal lansat de Comisia Europeană în decembrie, un plan de investiții cu scopul declarat de a crea o „Uniune Europeană neutră climatic până în 2050”, adică de a reduce până atunci emisiile de carbon la zero.

Pe 20 ianuarie, miniștrii de externe din UE au adoptat un șir de concluzii cu privire la diplomația climatică, căzând de acord că blocul „va pune accent sporit pe sprijinirea vecinilor UE” să ajungă la neutralitate climatică.


În documentul din ianuarie, Parisul explică: „Determinarea noastră comună să luptăm împotriva schimbărilor climatice ne face să propunem ca Green Deal-ul UE să fie extins în țările Parteneriatului Estic, cu scopul de a ajunge la neutralitate climatică până în 2050”.

Tot acolo se sugerează ca „50% din asistența financiară către partenerii estici... să contribuie la atingerea obiectivelor de mediu și climă”, cu proiecte de reducere a poluării, management al deșeurilor, dezvoltare durabilă și surse regenerabile de energie.

„Vor fi negocieri despre cifra pe care UE o va cheltui pentru ecologie, dar probabil nu va fi atât de înaltă”, a declarat pentru Europa Liberă un diplomat european care nu a vrut să fie numit.

Până acum, un sfert din bugetul Parteneriatului Estic a fost alocat proiectelor energetice și climatice.

XS
SM
MD
LG