Asistentul adjunct pentru afaceri europene și eurasiatice al secretarului de stat al SUA, George P. Kent a vizitat Republica Moldova la finele săptămânii trecute. Oficialul american a avut întrevederi cu premierul Ion Chicu, cu fruntași ai Partidului Democrat și cu fosta prim-ministră Maia Sandu. Șeful cabinetului de miniștri de la Chișinău a dat asigurări că printre prioritățile guvernului său se află „reforma justiției, creșterea economiei, asigurarea unui climat investițional favorabil și dezvoltarea infrastructurilor pe tot teritoriul țării”. În ce măsură l-a convins premierul Ion Chicu pe asistentul adjunct pentru afaceri europene și eurasiatice al secretarului de stat al SUA că Republica Moldova este în continuare interesată de o strânsă relație cu Occidentul?
George P. Kent: „Aș spune că atât prim-ministrul, cât și ministrul de externe sau alți oficiali cu care m-am întâlnit la Chișinău și-au exprimat dorința de a vedea în continuare, la fel ca și noi, o Moldovă de succes, prosperă, democratică și în relații bune cu Occidentul, în aspirațiile sale europene. Într-un final, această poziție oglindește și atitudinea SUA față de Republica Moldova și guvernul de aici. Noi vrem să vedem un stat integru teritorial, cu hotarele recunoscute internațional, o țară prosperă și democrată”.
Europa Liberă: Odată cu instalarea la Chișinău a unui guvern tehnocrat, dar sprijinit de președintele Igor Dodon, cu viziuni pro-ruse, s-au intensificat și declarațiile de întărire a relațiilor Republicii Moldova cu Federația Rusă. Premierul Chicu a întreprins prima sa vizită în afara țării – la Moscova. În ce măsură o relație strânsă cu Federația Rusă poate „compensa” o eventuală îndepărtare de partenerii Republicii Moldova din vest?
Felul cum alege Republica Moldova calea spre dezvoltare și relațiile sale îi privește întâi de toate pe cetățenii acestei țări...
George P. Kent: „Felul cum alege Republica Moldova calea spre dezvoltare și relațiile sale îi privește întâi de toate pe cetățenii acestei țări. Relația SUA cu statele din această parte a lumii, nu doar Republica Moldova, dar și Ucraina, Belarus, Georgia, Armenia sau Azerbaidjan, țările ce fac parte din Parteneriatul Estic, [proiect al Uniunii Europene de sprijinire a țărilor post-sovietice - n.r.] se bazează pe dreptul fiecărui stat în parte să-și aleagă calea pe care vrea să o urmeze. Fiecare țară are dreptul să-și aleagă propria orientare economică, de securitate sau de dezvoltare.
Noi credem că societățile și guvernele sunt mai de succes dacă sunt democrate. Noi credem că drumul spre prosperitate pentru țările din cadrul Parteneriatului Estic, cum este Moldova, stă în îndeplinirea Acordului de liber schimb cu Uniunea Europeană. 70 la sută din comerțul Republicii Moldova se îndreaptă spre Uniunea Europeană, până și regiunea transnistreană, parte a Republicii Moldova, exportă 70 la sută din bunuri în UE, deci, este clar că viitorul prosper al Republicii Moldova înseamnă o relație strânsă cu marea piață din vest, cea a Uniunii Europene”.
Europa Liberă: Din punctul Dvs. de vedere, unde este locul Republicii Moldova în dialogul strategic dintre est și vest? Este o punte sau un „ultim bastion” spre est?
George P. Kent: „Păi, se pare că eu „citesc” hărțile puțin diferit. Îmi amintesc că atunci când am venit în Republica Moldova am asistat la o discuție în care se vorbea despre „marele vecin din est” al țării. Am întrebat interlocutorii dacă se refereau la Ucraina, iar răspunsul a fost „nu, nu, ne referim la Federația Rusă”. I-am întrebat atunci dacă s-au uitat pe hartă. Marele vecin al Republicii Moldova spre est este Ucraina, o țară cu 44 de milioane de oameni.
SUA tratează fiecare țară după merite și, prin urmare, relația dintre SUA și Republica Moldova are la bază sprijinul nostru pentru suveranitatea și integritatea teritorială a țării. Deci, pentru noi, Moldova nu este o punte de acces către nicăieri, Moldova este o țară cu care avem un parteneriat bun și puternic și cetățeni pe care vrem să-i susținem.
SUA vă este un partener, fie că este vorba de negocieri în formatul „5+2”, fie că este vorba de dezvoltarea unor instituții puternice...
SUA vă este un partener, fie că este vorba de negocieri în cadrul formatului „5+2” pentru asigurarea integrității și suveranității Moldovei, fie că este vorba de dezvoltarea unor instituții publice puternice, instituții judiciare independente care sunt importante pentru fiecare cetățean. Sunt importante și pentru investitorii străini care pot veni aici cu investiții, pot crea noi locuri de muncă și pot contribui la prosperitatea ce ar permite cetățenilor moldoveni să trăiască cu demnitate acasă, nu peste hotare, în căutarea unui loc de muncă. Și cred că acest lucru reprezintă cu adevărat sarcina fiecărui guvern: acela de a crea condițiile necesare pentru ca cetățenii să ducă acasă un mod de viață productiv, cu o societate și comunitate sănătoasă și prosperă”.
Europa Liberă: Dle Kent, ați vizitat Republica Moldova în repetate rânduri, sub diferite guvernări. În prezent care este cea mai mare provocare a țării, din punctul Dvs. de vedere?
George P. Kent: „Păi, cum spuneam mai devreme, pentru mine, personal, cred că cea mai mare provocare, nu doar pentru Republica Moldova, dar și pentru Ucraina, Belarus, Georgia, Armenia și Azerbaidjan, cele șase state care și-au obținut independența cu 28-29 de ani în urmă, este să-și găsească propriul model de guvernare și de dezvoltare economică. În toate aceste state, 15 sau chiar 25 la sută dintre cetățenii activi sunt în afara țării. E vorba de pierderea unui capital uman enorm care ar fi putut pune umărul la dezvoltarea țării.
Deci, eu cred că marea provocare pentru liderii Republicii Moldova este să dezvolte un sistem de educație care ar face ca viitoarea generație să se integreze cu succes în economia modernă, politicienii moldoveni ar trebui să atragă investiții astfel încât cetățenii să rămână acasă. Eu cred că marea provocare astăzi reprezintă investițiile în capitalul uman pentru că un cetățean de succes reprezintă o comunitate de succes. Construirea unei asemenea societăți reprezintă astăzi o provocare nu doar pentru Republica Moldova, dar pentru fiecare țară”.
Europa Liberă: Apropo despre statul de drept, unul dintre aspectele despre care voiam să vă întreb este ce așteptări aveți de la evoluția dosarelor de rezonanță, începând de la cel al fraudei bancare și terminând cu dosarele ce-l vizează pe fostul lider democrat Vlad Plahotniuc?
George P. Kent: „Pentru prima dată am interacționat cu Republica Moldova și cu liderii acesteia în urmă cu cinci ani, când eram coordonator senior anticorupție pentru Europa, în cadrul Departamentului de Stat. Atunci am auzit pentru prima dată despre așa-numita spălătorie rusească și furtul unui miliard de dolari din sistemul bancar moldovenesc. Atunci am avut și o discuție foarte serioasă despre ce se întâmplă în Republica Moldova și mai ales despre faptul că furtul a fost posibil din cauza lipsei de responsabilitate.
Este important nu doar pentru viitorul financiar al țarii, dar și pentru sentimentul de justiție și responsabilitate ca oamenii care au furat să fie trași la răspundere...
Și iată-ne cinci ani mai târziu, cetățenii în continuare vorbesc despre această fraudă. Eu cred că este important nu doar pentru viitorul financiar al țarii, dar și pentru sentimentul de justiție și responsabilitate ca oamenii care au furat de la această țară și de la cetățenii ei să fie trași la răspundere. Acest lucru va însemna că există un sistem de justiție care poate investiga și judecat corect, în baza dovezilor.
Din punctul meu de vedere, instituții în care există anchetatori, procurori și judecători care pot să activeze imparțial, în baza legii care să fie aplicată în egală măsură pentru toată lumea, reprezintă elementul esențial care stă la baza unei societăți de succes. Și eu cred că Republica Moldova, la fel ca și statele vecine, au moștenit un sistem de justiție sovietic, în special cel al procuraturii și serviciilor secrete, care a reprezentat un instrument de represiune, pentru a ține cetățenii în frică, în loc să-i protejeze, așa cum ar trebui să o facă o instituție care este în serviciul public. Prin urmare, cred că dacă Republica Moldova și guvernul ei, indiferent de ce partid este reprezentat, va putea duce la capăt o asemenea reformă în domeniul justiției, astfel încât legea să fie una pentru toată lumea, acest lucru va reprezenta baza unui viitor de succes al țării”.
Europa Liberă: SUA sunt și observator la negocierile pentru reglementarea transnistreană. Ce rol are Transnistria în strategiile de apropiere a Republicii Moldova de Uniunea Europeană și Occident?
George P. Kent: „Cred că Transnistria reprezintă o moștenire nefericită a Moldovei ca stat care și-a obținut independența față de fosta Uniune Sovietică, prin urmare, există o probleme de reintegrare, de reafirmare, cu înțelegerea faptului că va exista un statut special pentru această parte a teritoriului Republicii Moldova.
Eu cred că problema a constat și în faptul că au existat instituții judiciare ineficiente, inclusiv forțele de ordine, și aici mă refer nu doar la Republica Moldova, dar și la Ucraina, care au permis ca Transnistria să existe și nu din motive politice reale, dar pentru că existau oameni care pur și simplu făceau o mulțime de bani de pe urma acestei situații. Și se câștiga financiar nu doar în Transnistria, dar și în Odesa, care reprezintă un port de intrare, și în Moldova, și există oameni și în România, și chiar în Uniunea Europeană, care sunt implicați în aceste afaceri.
Prin urmare, eu cred că contracararea rețelelor specializate pe contrabandă și corupție în Republica Moldova și în țările vecine, ar reprezenta cheia rezolvării și eliminării existenței unei regiuni artificiale, care nu are nicio bază de existență în realitate”.
Europa Liberă: Se vorbește intens despre succesul formatului Normandia în cazul Ucrainei. În ce măsură acest format este unul potrivit pentru alte conflicte înghețate în regiune și, poate, și cel transnistrean?
George P. Kent: „Nu aș spune acest lucru. Nu cred că acel format particular poate fi aplicat în cazul Republicii Moldova. Aici există un format de negocieri sub egida OSCE, care este „5+2”. Așa numitul format Normandia, din care fac parte Franța, Germania, Rusia și Ucraina, a fost creat în 2014, când liderii acestor state s-au întâlnit pentru prima dată în Normandia. Aceștia se vor revedea, luni, 9 decembrie, la Paris, pentru prima dată în trei ani. E de bun augur faptul că va avea loc această întâlnire, chiar dacă s-ar putea să nu ducă la rezolvarea conflictului, cel puțin este important ca să existe un dialog continuu între părți.
Din fericire, oamenii nu mai mor zilnic, așa cum se întâmpla cu câțiva ani în urmă, când cu sprijinul Federației Ruse, țară agresor, cetățenii ucraineni erau omorâți pe teritoriul propriului stat. Deci, acestei situații trebuie să i se pună punct, iar Federația Rusă ar trebui să încheie războiul care l-a pornit împotriva Ucrainei și să îndeplinească angajamentele pe care președintele Vladimir Putin și le-a asumat la Minsk în septembrie 2014 și februarie 2015”.
Europa Liberă: Dle Kent, ce poate face societatea într-o situație în care lucrurile, din punctul ei de vedere, nu ar merge tocmai în direcția care trebuie? Ce poate face pentru a determina clasa politică să meargă în direcția corectă, și asta nu doar o dată la patru ani, dar în fiecare zi?
George P. Kent: „Dvs. tocmai ați descris diferența dintre ceea ce noi numim democrație electorală și democrație participativă. Dacă vom merge la vot o dată la patru ani, acest lucru doar ne va oferi posibilitatea să decidem cine va fi ales în fruntea unei instituții politice. Însă într-o societate democratică sănătoasă participarea și implicarea sunt mult mai importante. Cred că atunci când cetățenii sunt implicați, când nu doar își cunosc vecinii, dar conlucrează cu aceștia pentru a face comunitatea în care locuiesc mai bună, reprezintă baza unei societăți sănătoase și prospere.
Desigur, fiecare dintre noi trebuie să voteze, iar acest lucru reprezintă o provocare inclusiv în Statele Unite. Rata de participare la vot a cetățenilor noștri nu este atât de înaltă pe cât ar trebui să fie, însă la fel de importantă este și implicarea oamenilor în comunitatea lor la orice nivel. Iarăși, cred că acesta este secretul societăților de succes din întreaga lume”.
Europa Liberă: Interesul Ambasadei SUA la Chișinău pentru terenul Stadionului Republican a provocat discuții contradictorii, inclusiv proteste. Pe ce făgaș sunt acum discuțiile, ținând cont de faptul că e și o nouă guvernare la Chișinău?
George P. Kent: „Am fost în negocieri cu guvernele de până acum. Am ajuns la un acord cu guvernul precedent pe care așteptăm cu nerăbdare ca guvernul actual să-l ratifice. În unele state foste sovietice, la destrămarea Uniunii Sovietice am creat ambasade ad-hoc, în clădiri concepute pentru activitate de scurtă durată, iată că aici suntem deja de peste 25 de ani. SUA își propune să aibă o relație sănătoasă și de lungă durată cu Republica Moldova, prin urmare, pentru noi este important să avem un spațiu diplomatic pentru a colabora cu Republica Moldova, guvernul acesteia și societatea civilă. Prin urmare, așteptăm cu nerăbdare să finalizăm proiectul cu partenerii noștri din Moldova și să finalizăm procesul de negocieri cu autoritățile Republicii Moldova”.
