Lucrările de reparaţie vor demara în iulie şi vor cuprinde peste 1 200 de localităţi din ţară, a anunţat marţi Ministerul Economiei. Pentru acest program de reparare a drumurilor Guvernul miza iniţial pe un credit din Federaţia Rusă care a fost însă anulat de Curtea Constituţională. Acum autorităţile susţin că au identificat totuşi peste 1 miliard de lei pentru reabilitarea drumurilor.
Când a preluat mandatul de premier în noiembrie anul trecut Ion Chicu promitea un program ambițios de reabilitare a drumurilor angajându-se ca în 2020 să transforme R.Moldova într-un „şantier imens”. Premierul anunțase că vor fi reparate circa 1400 de kilometri de drumuri pe cele mai importante tronsoane, cu investiţii totale de circa 1,4 miliarde de euro. Planurile premierului au fost date peste cap de pandemia de COVID-19, dar mai ales de anularea creditului rusesc de 200 de milioane de euro, bani incluşi în bugetul de stat şi destinați pentru proiecte de infrastructură, în special reabilitarea drumurilor. În luna mai premierul Ion Chicu a anunţat că nu renunţă la ideea sa de a transforma ţara într-un şantier şi că în bugetul rectificat Guvernul a identificat surse, ce-i drept mai modeste decât cele planificate iniţial, pentru programul de reabilitare a drumurilor:
La această etapă avem îngrijorări legate de finanţarea mai multor cheltuieli
„Doar pentru reparaţia drumurilor în localităţi au fost alocate 1 miliard 125 de milioane de lei astfel încât în acest an să continuăm practica bună de reparaţie a drumurilor din localităţi. Noi bineînțeles vom continua aceste investiţii deşi după ce acel credit din partea Federaţiei Ruse a fost anulat, la această etapă avem îngrijorări legate de finanţarea mai multor cheltuieli, inclusiv investiţionale.”
Trecând în revistă desfășurarea programului de reabilitare a drumurilor, secretarul de stat în economie Anatol Usatîi a anunțat că săptămâna viitoare ar urma să fie deschise licitaţiile pentru selectarea companiilor care vor repara drumurile, iar şantierile ar urma să fie deschise începând din iulie. Până la finele anului ar urma să fie reparate 900 de kilometri de drumuri, dintre care 300 de kilometri sunt drumuri de asfalt, iar 600 de kilometri sunt pietruite. Selectarea porţiunilor de drum şi tipul lucrărilor rămâne la discreția autorităţilor locale întrucât primarii cunosc cel mai bine necesităţile din teritoriu, spune Anatol Usatîi:
„Clar că este o decizie nu chiar uşoară pentru colegii din administraţia publică locală când având resurse limitate trebuie să decidă să facă jumătate de kilometru de asfalt sau 3 kilometri de variantă albă. Totuşi acest lucru s-a făcut deşi nu a fost uşor, iar la moment toate licitaţiile sunt lansate.”
Toate primăriile şi localităţile din ţară vor beneficia de resurse din buget pentru repararea drumurilor. Iar pentru a evita eventuale plângeri din partea primarilor că banii sunt repartizaţi pe criterii politice, s-a stabilit o formulă clară de distribuire a surselor financiare, afirmă secretarul de stat:
„Această formulă are doi parametri. Primul parametru este numărul de populaţie în fiecare localitatea. La fel au fost luat în consideraţie şi numărul de localităţi în fiecare comună sau primărie. Iarăşi este o lecţie învăţată din anii precedenţi. Noi cunoaştem că dacă primăria satului sau oraşului are mai multe localităţi în subordinea, atunci are şi necesităţi mai mari pentru finanţare pentru a asigura legătura între satele comunei şi centru. De aceea în formulă a fost luat în consideraţie multiplicator pentru numărul de localităţi din fiecare primărie.”
Programul guvernamental de reabilitare a drumurilor a fost lansat încă în 2018 de fosta guvernare democrată, iar continuarea lui a fost una din condiţiile Partidului Democrat pentru a sprijini învestirea guvernului Chicu.
Programul „Drumuri bune” din care și-a făcut titlu de glorie guvernarea precedentă a fost din start calificat de mulți experţi drept unul populist şi electoral, fiind lansat chiar în ajunul scrutinului parlamentar. Iar criticile experţilor, dar şi a primarilor s-au ţinut lanţ. Foarte frecvent banii erau alocați unor localităţi anume în funcţie de apartenenţa politică a aleşilor locali. Apoi, o problemă a fost că autorităţile centrale, atunci când au desenat harta geografică a programului, nu i-au întrebat neapărat pe primari care drumuri anume ar trebui construite. Iar contrar reportajelor triumfaliste prezentate de televiziunile loiale puterii de atunci, pe internet apăreau cu regularitate critici privind calitatea lucrărilor făcute. Programul „Drumuri bune” a fost revizuit de fostul guvern condus de Maia Sandu fiind excluse majoritatea problemelor semnalate anterior. Iar formula revizuită, spun experții, a fost în mare parte preluată de actualul guvern.
