Ediția a V-a a Zilelor Filmului Românesc are loc la Chișinău. În premieră, evenimentul se extinde şi în alte oraşe din Republica Moldova: Cahul, Călăraşi şi Nisporeni. Organizatorii au adus, tradițional, filme semnate de regizori români premiate la festivaluri internaționale, dar și pelicule ale cineaștilor începători. Discutăm cu președintele Asociației Cineaștilor Independenți din Republica Moldova, Dumitru Grosei, unul dintre organizatorii evenimentului.
Europa Liberă: Așadar, Zilele Filmului Românesc au fost inaugurate ieri. Cum atrageți publicul la proiecțiile filmelor de limba română de această dată?
Dumitru Grosei: „Tot pe căile pe care am mai atras. Noi avem o pagină de Facebook, acum Facebook-ul e foarte utilizat de foarte multă lume. Avem parteneri media. Au fost eficiente aceste metode, deoarece ieri, la premiera filmului „Gomera”, la deschiderea evenimentului, n-avea unde să pui un ac, sala era arhiplină. Efectiv, multă lume a plecat, deoarece nu a avut locuri, deci nici în picioare nu erau locuri.”
Europa Liberă: Și ce alte surprize cinematografice vor fi la această ediție?
La deschiderea evenimentului, n-avea unde să pui un ac, sala era arhiplină...
Dumitru Grosei: „Deci, „Gomera” a fost o proiecție foarte reușită, după aia vom avea un film foarte cunoscut, de un an de zile circulă în toată lumea, la noi va fi în premieră - „Nu mă atinge-mă”, de Adina Pintilie, care a câștigat și premiul „Ursul de Aur” la Berlin și la alte festivaluri, vom mai avea un film interesant despre problemele cu securitatea în perioada ceaușistă - „Arest”, despre cum un intelectual care a fost arestat pe nedrept, e un film care merită văzut, vom avea filmul „Monștri”, apoi va fi un omagiu prin două filme de epocă, din anii 60, lui Ilarion Ciobanu, mai precis 1965 - „Răscoala” și „Doi bărbați pentru o moarte”, acest grupaj de filme va fi prezentat de fiul lui Ilarion Ciobanu - Ioachim Ciobanu. Ilarion Ciobanu este un actor român simbol, a jucat foarte multe roluri și este de origini basarabene. Vom mai avea și pentru copii duminică, la ora 11:00, un film de Elisabeta Bostan „Amintiri din Copilărie”, vom avea un focus pe Alexandru Papadopol, care e un actor foarte cunoscut și la noi inclusiv, duminică el va avea două filme, joacă în „Arest” și „Povestea unui pierde-vară”, pe care îl vom prezenta la închiderea evenimentului, unde va fi prezent și Alexandru Papadopol. Avem încă un grupaj de scurtmetraje ale generației Noului Cinema Românesc – Cristian Mungiu, Corneliu Porumboiu - filmele de diplomă pe care le vom prezenta la AMTAP, acolo am și eu filmul meu de diplomă printre aceste filme...”
Europa Liberă: La această ediție filmele românești vor călători în afara Chișinăului. Pentru prima dată, Zilele Filmului Românesc vor ajunge și la Cahul, Călăraşi şi Nisporeni. De ce ați decis să ieșiți din capitală? De ce e important să arătați aceste filme acolo?
Dumitru Grosei: „Din start am avut acest gând, dar nu erau oportunități financiare, nu prea reacționau și cei de pe loc, din alte orașe. Dar acum, aceste trei orașe nu le-am ales întâmplător. În urma discuțiilor pe care le-am avut cu autoritățile locale de acolo, ei au rămas încântați de idee și au decis să participe și să contribuie la organizarea evenimentului. Deci, pe 25-27 octombrie vom fi la Călărași, acolo vom avea trei zile, fiindcă va fi și premiera filmului meu documentar „Călărași - un ținut la poarta Raiului” care a fost filmat acolo, cu sprijinul Consiliului raional Călărași. După aia vom avea două zile de film românesc, apoi pe 2-3 noiembrie vom fi la Cahul, iar pe 9 și 10 - la Nisporeni. Filmul românesc este așteptat în mai multe locuri, lumea e însetată, am discutat cu mai multă lume care ar vrea să vadă aceste filme. În al doilea rând, vrem și noi cumva să contribuim la promovarea filmului românesc nu numai la Chișinău, unde are mare succes, e deja la a cincea ediție, sălile întotdeauna sunt pline, intrarea e liberă, evenimentul se întâmplă la „Odeon” la Chișinău, dar vrem să ne extindem, și nu numai la Cahul, Nisporeni, Călărași, dar chiar și la Tiraspol, la Bălți și în alte orașe, ca să aducem filme proaspete, filme noi, să le vadă și alți oameni, nu doar cei de la Chișinău.”
Europa Liberă: Despre sincronizarea literară dintre cele două maluri ale Prutului se vorbește foarte des, există și târguri de carte la care participă edituri din România și Republica Moldova… De ce în cazul cinematografiei colaborarea pare mai lentă, mai puțin vizibilă, cel puțin?
Dumitru Grosei: „În primul rând, pentru că la noi cinematografia încă nu este pusă pe roate, industria cinematografică. Acum se lucrează, dar avem carențe și la Legea cinematografică. Legea a fost aprobată în 2014, s-a creat în 2016 Centrul Național de Cinematografie, dar nu avem un fond cinematografic, adică un Centru Național fără un fond cinematografic nu poate să existe. Acum se dau câțiva bănuți, 200.000 de la Guvern, de la bugetul de stat, dar nicăieri în lume așa ceva nu există, fiindcă un film se face în mai mulți ani, iar bugetul limitează, trebuie să te încadrezi în anul bugetar, dar nici măcar un scurtmetraj nu se face repede, fiindcă filmul se face greu și e costisitor. Sunt niște colaborări. De exemplu, eu am două filme care circulă acum pe la festivaluri, care sunt în coproducție cu cineaștii caselor de producție dincolo de Prut. Chiar Marian Crișan, care este partenerul nostru la Zilele Filmului Românesc, cu care în urma evenimentelor noastre s-au mai creat niște punți, să zic așa. El a coprodus filmul lui Dragoș Turea care a fost la două festivaluri mari - „Grădina Sovietică”. Există niște colaborări și mai sunt probabil și altele, care probabil încă nu au apărut. E mai greu, pentru că la noi încă nu sunt bani pentru filme.”
Europa Liberă: Organizați acest eveniment consacrat filmelor din România, dar în ce măsură filmele din Republica Moldova interesează publicul de peste Prut?
Dumitru Grosei: „Există, dar noi nu prea avem cu ce ieși încolo. Există festivaluri... De pildă, eu am participat dincolo de Prut la mai multe festivaluri, acum filmul lui Dragoș Turea despre care vorbeam va fi la „Astra Film Festival” - unul dintre cele mai mari festivaluri de film documentar din Europa. Din câte știu niște filme de animație au mai fost pe la festivaluri dincolo de Prut care sunt făcute la noi de niște tineri cineaști... Dar la noi nu se prea produc filme, de aia nu ajung.” â
Europa Liberă: Dvs ne-ați vorbit anul trecut despre necesitatea intrării în circuitul festivalurilor occidentale. Cum rămâne cu festivalurile cinematografice de limba rusă?
Dumitru Grosei: „Nu neapărat occidentale, am spus despre marile festivaluri de filme, de seria A, să zic așa, cele care sunt de foarte mare calitate, dar este unul și în Rusia, la Moscova. Festivalul de Film de la Moscova e unul foarte mare care intră în acest circuit. Pentru că, mă rog, în Europa Occidentală sunt mai multe festivaluri! Este Berlinul, Cannes-ul, Locarno și altele, dar este și la Beijing, unul dintre cele mai mari festivaluri se află la Shanghai.
Putem spune că avem spectatorul nostru...
Eu n-aș spune că noi nu avem ieșiri și la festivalurile din Rusia. Chiar anul acesta eram participant la patru sau cinci festivaluri din Rusia și chiar acum, între 29 octombrie - 3 noiembrie vom fi prezent cu filmul meu la un festival mare, se numește „Московская премьера", și am mai recomandat acolo și „Bursa Nadejda”, un film de lungmetraj, unde totul e făcut cu foarte multă trudă, regizoarea a lucrat pe undeva prin Anglia... Filmul este foarte interesant, un pic atinge și războiul din regiunea transnistreană. Festivalul e organizat de niște critici foarte importanți de film din Rusia, mai mult pe o zonă de arthouse, ceva mai deosebit, filme de autor. Deci, mai circulă și în spațiul rusesc.”
Europa Liberă: Aveți vreo metodă prin care cuantificați impactul acestui eveniment după cinci ani de proiecții?
Dumitru Grosei: „Noi avem niște mecanisme prin care cuantificăm, după fiecare proiecție câți spectatori au fost, care sunt preferințele... Sigur că da. Noi am avut o creștere, până lumea s-a deprins cu acest eveniment, noi putem spune că avem spectatorul nostru, anul trecut am avut în jur de 3500 de spectatori, iar dacă anul acesta vor veni așa cum au venit aseară, cred că vom avea mai mulți, în jur de 4000.”
