Într-un nou studiu despre agresiunea hibridă rusească, autorul Dumitru Mînzărari, fost angajat în Ministerul Apărării de la Chişinău, acum cercetător la Universitatea Michigan din SUA, analizează modalităţile prin care Rusia a forţat state ca Marea Britanie, SUA, Germania, Franţa, Olanda, Belgia, Macedonia, Grecia să-i suporte politicile externe. Interesele Rusiei nu s-au schimbat nici în Republica Moldova peste noapte, avertizează cercetătorul, iar Blocul ACUM a greşit când a oferit socialiştilor controlul aproape exclusiv asupra sistemului de securitate, mai crede el. Expertul explică motivele alarmării sale.
Dumitru Mînzărari: „În Republica Moldova, vârful lăncii agresiunii hibride rusești e format din două elemente. Un element este influențarea preferințelor populației Republicii Moldova prin manipularea condițiilor lor economice. Ce înseamnă asta? Deci din cauză că Rusia are o capacitate să afecteze economia țării noastre destul de puternică, Rusia ar putea genera pierderi economice pentru Republica Moldova și consecutiv pentru cetățenii ei. Cunoaștem bine cum o face – prin embargouri targhetate, prin interzicerea anumitor businessuri și producători din Republica Moldova să exporte în Rusia, parcă spunând: „Uitați-vă, dacă ei sunt prietenoși cu noi, le permitem să exporte, din cauză că partidele pe care voi le susțineți nu sunt prietenoase nouă, nu vă permitem să exportați”.
Deci, practic, este un fel de șantaj economic din cauza asta că Rusia poate influența condițiile economice în Republica Moldova, prin urmare - salariile multor cetățeni moldoveni. Prin aceasta, Rusia va obține capacitatea să influențeze și preferințele lor.”
Europa Liberă: Mai poate, oare, ar fi întrebarea, din moment ce, urmare a realizării Acordului de Asociere și a celui de Liber Schimb cu Uniunea Europeană, de exemplu, exporturile în Uniunea Europeană ajung aproape la 70 la sută deja? Nu credeți că au mai picat unele din pârghii? Cu gazele, da, suntem cu toții de acord, dar în plan de comerț probabil deja nu mai este atât de puternică această pârghie.
Dumitru Mînzărari: „O mare parte din produsele agricole moldovenești totuși continuă să mizeze pe piața Rusiei. Motive sunt diferite: că n-au reușit să se adapteze la cerințele mai ridicate ale Uniunii Europene, că e mai dificil să câștige piața de desfacere din Uniunea Europeană. Gândiți-vă, aceiași gospodari, care au poate o tonă de fructe și ar dori să o vândă, pentru ei e mult mai dificil, cheltuielile sunt mai mari să o vândă în Uniunea Europeană decât să o vândă unor companii care colectează prin sate toate aceste produse și le duc angro în Rusia. Și dacă ei nu pot să facă acest lucru, ei suportă pierderi.
Un alt aspect este cel psihologic. În presă, datorită faptului că Rusia are un acces și o influență atât de mare pe piața informațională mediatică din Republica Moldova, ea poate insufla cetățenilor că, „uite, voi, moldovenii aveți capacitatea să exportați, să aveți atât de multe câștiguri și, din cauza guvernării voastre, nu reușiți”. Deci se creează impresia aceasta de pierderi și este și un aspect psihologic. Și acesta este cel de-al doilea element pe care îl examinez în studiu – influențarea percepțiilor. Și ca să sumez, instrumentul de influență hibridă rusească în Republica Moldova vine prin două strategii. Una – influențarea percepțiilor și a doua – influențarea preferințelor. Preferințele țin de schimbarea mediului fizic în jurul nostru, economic, prin care ne afectează comportamentul.
Rusia injectează falsuri care conving populația de lucruri neadevărate, dar din cauză că populația le crede, își schimbă comportamentul și votează pentru partide pro-ruse...
Deci, dacă astăzi vrem integrare în Uniunea Europeană, fiindcă percepem că avem pierderi economice din cauza Rusiei, am putea să ne reducem efortul pentru integrare în Uniunea Europeană; cel cu preferințele este, practic, manipulare. Adică închipuiți-vă când o persoană spune minciuni alteia, convingând-o cu această minciună și astfel afectându-i comportamentul. Exact în acest mod Rusia folosește manipularea percepțiilor, deci injectează în spațiul informațional al Republicii Moldova falsuri care conving populația de lucruri neadevărate, dar din cauză că populația le crede, își schimbă comportamentul și votează, de exemplu, pentru partide care sunt pro-ruse.”
Europa Liberă: Dar haideți să ne uităm un pic la faza actuală. Suntem într-o fază totuși puțin diferită acum. Rusia a jucat un anumit rol în schimbarea puterii de la Chișinău și, trebuie să recunoaștem, unii ar putea vedea în ea un rol benefic sau, cel puțin, ar putea crede o parte din populație că Rusia, în sfârșit, și-a asumat un rol benefic în influența vieții politice din Republica Moldova. Sau nu este așa?
Dumitru Mînzărari: „Într-adevăr, ultimele acțiuni ale Rusiei prin care politicianul rus Dmitri Kozak a forțat Partidul Socialiștilor din Republica Moldova să facă coaliție cu Blocul ACUM ne-ar putea insufla percepția, opinia că Rusia ar dori să lichideze corupția în Republica Moldova. Haideți să examinăm acest lucru în mod critic. Federația Rusă folosește crearea de corupție, dar mai concret și tehnic – consolidarea, alimentarea părții de ofertă a corupției în diferite țări și, în studiu, ofer exemple din diferite țări, ca o strategie a creșterii controlului său asupra acestor țări, inclusiv a Moldovei. Deci, ei creează condiții de corupție intenționat pentru a atrage politicieni, businessuri în capcana asta de dependență față de Rusia și să-i influențeze ulterior.
Interesele Rusiei nu s-au schimbat peste noapte...
Astfel, dacă privim suportul acordat de către Rusia coaliției ACUM-PSRM, trebuie să-l privim anume prin prisma aceasta a intereselor Rusiei. Deci, interesele Rusiei nu s-au schimbat peste noapte. Rusia a văzut unele obstacole în intenția sa de a-și ridica controlul asupra politicii Republicii Moldova atunci când Partidul Democrat era la putere și nu este meritul Partidului Democrat că era patriotic poate etc., pur și simplu, Partidul Democrat nu dorea să împartă influența sa cu Rusia și nu dorea să fie dependent de politicieni din Rusia. Astfel, Rusia a văzut o oportunitate în alianța temporară ACUM-PSRM pentru a răsturna controlul Partidului Democrat asupra instituțiilor de stat și fluxurilor economice ale Republicii Moldova, fiindcă în urma acestei răsturnări ei vor avea o capacitate mai mare de a penetra aceste instituții de stat, în special datorită faptului că Partidul Socialiștilor în Republica Moldova este un proxy al Rusiei.
Or, ne aducem aminte de secvențele video pe care le-a postat Partidul Democrat, unde președintele Dodon recunoaște că el primește lunar de la Rusia în jur de 700 mii de dolari pentru finanțarea partidului. Având acest proxy actor sau, practic, un agent al influenței sale în Republica Moldova, Rusia mizează pe faptul că în urma alianței ACUM-PSRM influența PSRM-ului va crește și dacă influența PSRM-ului crește, atunci crește și influența Rusiei. Deci, practic putem vedea suportul acordat de către Rusia coaliției temporare ACUM-PSRM drept o fereastră de oportunitate să-și crească influența sa în Republica Moldova. Și acest lucru nu înseamnă că coaliția ACUM-PSRM este un lucru rău, dar este o avertizare că Blocul ACUM în deciziile sale de cooperare cu PSRM va urma să fie foarte atent, să nu-i ofere prea multe pârghii de influență asupra instituțiilor statului.”
Europa Liberă: Nu a făcut-o deja? Blocul ACUM nu a oferit prea multe pârghii deja? Ce arată evaluarea Dvs.?
Dumitru Mînzărari: „Unele decizii ale Blocului ACUM cresc capacitatea PSRM-ului de influență asupra instituțiilor de stat importante din Republica Moldova. Putem observa o tendință foarte alarmantă - dorința PSRM-ului de a lua sub controlul său toate agențiile de stat care lucrează în reducerea agresiunilor de tip extern. Acesta este Ministerul Apărării, atât conducerea politică, cât și conducerea militară a Statului Major; acesta este Serviciul de Informație și Securitate și acesta este portofoliul de Reintegrare, care operează cu procesul de negocieri al conflictului transnistrean. Deci, dacă ne uităm atent, practic, toate organele statului care operează asupra diminuării efectelor unei agresiuni străine asupra Republicii Moldova sunt în mâinile socialiștilor acum, complet sau parțial.
În aceste condiții, percepția mea este că Blocul ACUM ar considera că e capabil să oprească o folosire malignă a acestor instituții de către PSRM. Nu există motive de a acuza Blocul ACUM că intenționat, cu știre de caz a dat PSRM-ului controlul asupra acestor instituții. Cred că avem mai mult cazul când ACUM sau nu înțelege consecințele acestor acțiuni, sau consideră că are suficiente pârghii să controleze posibile acțiuni maligne, deci contra intereselor Republicii Moldova din partea PSRM-ului.”
Europa Liberă: O idee pe care am observat-o la unii analiști, observatori ai vieții politice e că multe ar depinde și de comportamentul Occidentului, multe în sensul în care ACUM, în timp, ar putea obține suficientă putere ca să domine cumva viața politică din Republica Moldova. Ce credeți despre asta?
Dumitru Mînzărari: „Când analizăm acțiunile partenerilor occidentali de dezvoltare ai Republicii Moldova, să luăm în considerare faptul că tehnologia aceasta de conflict, de agresiune hibridă este una mai puțin înțeleasă nu doar în Republica Moldova, dar și în străinătate. Închipuiți-vă că sunt doi luptători și unul a învățat un procedeu de luptă pe care altul nu-l cunoaște, atunci va avea mai mari șanse să-l aplice cu succes, pentru că oponentul său încă nu a învățat, nu cunoaște o măsură eficientă de răspuns.
La fel, agresiunea hibridă fiind puțin cunoscută, nu este realizată nu doar de către Blocul ACUM și conducerea Guvernului Maiei Sandu, dar și de unii parteneri străini ai Republicii Moldova, astfel ei nu văd un pericol mare urmare a alianței ACUM-PSRM și cedării controlului asupra instituțiilor de forță către PSRM. De fapt, convingerea aceasta a partenerilor noștri occidentali mai e alimentată și de către înșiși politicienii ACUM, care încearcă să convingă partenerii occidentali că nu este nimic serios. Da, uitați-vă, da, poate a luat președintele Dodon funcția de locțiitor al șefului SIS-ului, dar ca șef al SIS-ului am pus o persoană tehnocrată, însă ACUM nu explică partenerilor externi că ei au schimbat însăși modalitatea, mecanismul de control al SIS-ului de către președinte, oferindu-i președintelui, prin lege, împuterniciri de a coordona activitatea SIS-ului, deci, practic, de a da indicații.”
Europa Liberă: Pentru corectitudine, eu aș adăuga că s-a revenit la o formulă anterioară pe care a anulat-o, de fapt, PD-ul atunci când voia să-i ia din împuterniciri președintelui.
Nu poate un conducător de stat care nu este independent în deciziile sale să controleze securitatea națională...
Dumitru Mînzărari: „Anterior nu era evident faptul că președintele Dodon primește bani de la Rusia, acum această evidență... Cel puțin, există dubii, există niște fapte care ar susține acuzarea că președintele ia bani, fiindcă el personal într-o secvență video a acceptat acest lucru. Nu putem să spunem că el e vinovat până nu este un proces legal care i-ar demonstra vinovăția, dar însuși faptul că el recunoaște acest lucru într-o secvență video deja ar trebui să creeze ezitări de a-i da controlul asupra SIS-ului, fiindcă nu poate un conducător de stat care nu este independent în deciziile sale să controleze anume instrumentele de securitate națională.”
Europa Liberă: Acum aș reveni pentru un moment la pârghia gazelor naturale. Credeți sau aveți așteptarea ca în timpul apropiat Rusia să pună în aplicare această pârghie?
Dumitru Mînzărari: „Deja dacă ne uităm în prezent, prețurile la gazele naturale sunt destul de înalte, deci ele deja afectează bunăstarea populației care, având salarii mici, găsește plata pentru gazele naturale ca fiind o povară foarte grea în buget și dacă ne uităm, facem paralelă cu alte state europene, procentul de salariu pe care aceștia îl achită pentru electricitate, pentru căldură, tot setul de servicii generat de gazele naturale este mult mai mic decât în Republica Moldova.
Astfel, pârghia asta este deja în acțiune. Deci dacă Rusia va decide să ridice prețurile sau să le coboare simbolic, aceasta nu va afecta foarte semnificativ capacitatea Rusiei de a influența, fiindcă instrumentul este în acțiune, el doar trebuie exploatat mediatic și în acest context devine foarte important ca, prin organele pe care le controlează, capacitatea Rusiei să ajungă la urechile fiecărui cetățean. Și recenta solicitare a președintelui Dodon ca legea care restricționa accesul mass-mediei ruse pe piața informațională a Republicii Moldova să fie revăzută este un pericol adițional, fiindcă dacă facem acest lucru, în special dacă nu implementăm legea eficient, atunci noi, practic, îi dăm Rusiei capacitatea de a aplica presiunea.
Rusia la momentul actual are această capacitate, dar încă nu și-a ridicat eficiența la un nivel suficient de înalt ca să genereze această influență majoră asupra populației. Dacă Rusia obține acces mai mare pe piața mediatică a Republicii Moldova, ea va fi capabilă să prezinte cetățenilor Republicii Moldova interpretări favorabile sieși. De exemplu, va spune că, uitați-vă, vă confruntați cu aceste probleme economice, să zicem, Blocul ACUM e de vină. Dacă voi votați în următoarele alegeri parlamentare pentru socialiști, aceste greutăți economice se vor reduce. Or, asta este cea de-a doua strategie rusă de agresiune hibridă pe care o aplică în Republica Moldova.”
Europa Liberă: O măsură sau un set de măsuri eficiente pentru a surpa această influență prin media percepțiilor din Republica Moldova, pentru Dvs. cum ar arăta?
Dumitru Mînzărari: „Cred că este real pentru ACUM să reușească să mențină legea care există, fiindcă totuși în unele domenii ei nu neapărat trebuie să voteze cu PSRM-ul. Ei ar putea vota împreună cu PD-ul pentru această lege și aceasta va fi o oportunitate pentru Partidul Democrat să demonstreze că ei într-adevăr sunt acei patrioți care încearcă să se prezinte în spațiul public.
Dacă informația e folosită ca să manipuleze, ea generează un rău public. Deci statul are datoria să oprească răul contra publicului...
Există niște obstacole în această direcție, fiindcă din punctul de vedere al drepturilor omului, vorbim de accesul liber al populației la informație pentru populație, și Rusia va explora abil această valoare democratică, însă în contracararea acestor intenții ruse de a exploata instituțiile democratice trebuie de indicat că accesul liber la informație este la informație corectă și dacă informația e folosită pentru ca să manipuleze, să inducă în eroare populația, ea generează un rău public. Deci statul are datoria să oprească răul contra publicului. Anume din acest motiv legea trebuie revizuită semnificativ ca să genereze anume și penalități pentru manipulări, care ar putea avea implicații și influență negativă asupra bunului public.”
Europa Liberă: Dar pe deciziile pe care deja s-au tranșat lucrurile, cum ar fi oferirea Apărării, SIS-ului către cercuri mai apropiate socialiștilor se poate reveni, ar trebui să se revină?
Dumitru Mînzărari: „Nu am răspuns la această întrebare, pentru că nu cunosc foarte bine cât de mult Blocul ACUM e dependent în momentul de față de socialiști. Evident, pe parcursul perioadei de după crearea coaliției ACUM-PSRM a fost o interacțiune între cele două grupuri politice, s-au făcut promisiuni mutuale, s-au angajat interese și de o parte, și de alta și, realist, la momentul actual, fără a cunoaște aceste interese, nu putem vorbi despre o returnare a situației la normal.
Însă, sigur că putem vorbi de diminuarea riscurilor, crearea unor inițiative instituționale care să ridice capacitatea Guvernului Maiei Sandu de a monitoriza activitățile Ministerului Apărării, activitățile SIS-ului, activitățile Biroului de Reintegrare, posibil prin coordonarea unor activități care ar putea avea efect mare din partea ministrului Apărării, din partea conducerii SIS-ului, poate o să informeze prim-ministrul despre diferite instrucțiuni și ordine pe care le primește de la Președinție etc. Deci este posibilitatea de a reduce riscurile, dacă se construiesc niște pârghii instituționale specific orientate în acest scop.”
