Linkuri accesibilitate

Ştiri

„E inadmisibilă obligarea studenților din regiunea transnistreană să prezinte rezultatele testelor Covid-19”

Punctul de trecere de la Pervomaisk-Cuciurgan

„Biroul politici de reintegrare consideră ca fiind inadmisibilă obligarea studenților, originari din regiunea transnistreană, care își fac studiile în partea dreaptă a Nistrului, să prezinte rezultatele testelor pentru diagnosticarea Covid-19, efectuate din cont propriu, pentru a traversa linia administrativă”, se spune într-o declarație a Biroului de reintegrare din cadrul Guvernului de la Chişinău, publicată sâmbătă după amiaza.

Sute de studenți originari din stânga Nistrului care își fac studiile la Chişinău au fost obligați de administrația de la Tiraspol să aibă un test Covid nu mai vechi de două săptămâni pentru a fi lăsați să meargă acasă, în regiunea transnistreană. În lipsa acestuia, studenții nu vor fi lăsați să traverseze frontiera administrativă. Studenții ar urma să-și facă testul din cont propriu. Un test costă, în laboratoarele private, între 800 și 1200 de lei. Tiraspolul spune că are în evidență 519 studenți care fac naveta, cel mai probabil, însă, numărul real de studenți afectați de această nouă restricție este mult mai mare. Decizia afectează și mai mulți tineri din autonomia găgăuză care își fac studiile la universitățile transnistrene.

Comunicatul Biroului de reintegrare spune că „această practică creează presiuni financiare suplimentare asupra cetățenilor Republicii Moldova, instituie noi bariere artificiale în calea liberei circulații și îngreunează realizarea dreptului inalienabil la educație”. Comunicatul mai spune că un demers adresat Tiraspolului solicitată înlăturarea impedimentelor în calea liberei circulații a studenților și a elevilor, mai ales că în a doua decadă a lunii decembrie va începe sesiunea de iarnă în instituțiile universitare.

Vezi ultimele știri ale zilei

Primele doze de vaccin Pfizer ar urma să ajungă în R. Moldova în a doua jumătate a lunii martie

Primele doze de vaccin Pfizer ar urma să ajungă în Republica Moldova în a doua jumătate a lunii martie, prin platforma COVAX, a anunțat președinta Maia Sandu, după o discuție cu președinte regional al acestei companii, Sinan Atlig. Potrivit unui mesaj pe Facebook al președintei Maia Sandu, Pfizer va da undă verde Republicii Moldova pentru recepționarea vaccinului, după ce a primit asigurări că dispune de condiții speciale de păstrare și transportare a acestuia, la temperaturi foarte joase.

„Dosarul cu actele necesare va fi trimis la Chișinău astăzi, iar vineri reprezentanții companiei vor avea o ședință cu echipa responsabilă de procesul de imunizare de la Chișinău- a scris președinta maia Sandu pe FB.

O comisie specială va selecta candidații la funcția de Avocat al Poporului

În cadrul ședinței de astăzi, Comisia juridică, numiri și imunități a parlamentului Moldovei a aprobat raportul cu privire la instituirea unei comisii parlamentare speciale, care va realiza selectarea candidaților la funcția de Avocat al Poporului. Aceasta urmează a fi alcătuită din membri ai Comisiei drepturile omului și relații interetnice și ai Comisiei juridice, numiri și imunități. Comisia va desfășura concursul public, va selecta și va propune Parlamentului candidații pentru funcția de Avocat al Poporului, informează Ziarul de Gardă. bInterimatul funcției de Ombudsman este exercitat de către Maia Bănărescu, avocatul poporului pentru drepturile copilului, până la numirea de către Legislativ a unei noi persoane în această funcție.

Maia Sandu: primele vaccinuri Pfizer ar urma să ajungă în R. Moldova în a doua jumătate a lunii martie

Primele doze de vaccin Pfizer ar urma să ajungă în Republica Moldova în a doua jumătate a lunii martie, prin platforma COVAX, a anunțat președinta Maia Sandu, după o discuție cu președinte regional al acestei companii, Sinan Atlig. Potrivit unui mesaj pe Facebook al președintei Maia Sandu, Pfizer va da undă verde Republicii Moldova pentru recepționarea vaccinului, după ce a primit asigurări că dispune de condiții speciale de păstrare și transportare a acestuia, la temperaturi foarte joase.

„Dosarul cu actele necesare va fi trimis la Chișinău astăzi, iar vineri reprezentanții companiei vor avea o ședință cu echipa responsabilă de procesul de imunizare de la Chișinău”, a scris președinta Maia Sandu pe Facebook.

Parlamentul a instituit o comisie de selectare a viitorului avocat al poporului

Imagine generică

În cadrul ședinței de astăzi, Comisia juridică, numiri și imunități a parlamentului Moldovei a aprobat raportul cu privire la instituirea unei comisii parlamentare speciale care va realiza selectarea candidaților la funcția de avocat al poporului. Aceasta urmează a fi alcătuită din membri ai Comisiei drepturile omului și relații interetnice și ai Comisiei juridice, numiri și imunități. Comisia va desfășura concursul public, va selecta și va propune Parlamentului candidații pentru funcția de avocat al poporului, informează Ziarul de Gardă. Interimatul funcției de ombudsman este exercitat de către Maia Bănărescu, avocatul poporului pentru drepturile copilului, până la numirea de către legislativ a unei noi persoane în această funcție.

Vacanța școlară de primăvară a fost prelungită până pe 15 martie

Vacanța școlară de primăvară, planificată în perioada 5-8 martie, a fost prelungită până pe 15 martie 2021, potrivit deciziei aprobate de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, în contextul acțiunilor de prevenire a răspândirii infecției COVID-19, informează agenţia IPN.
Ministerul Educației precizează că recuperarea orelor se va efectua cu prezența fizică a elevilor, conform unui grafic individual, stabilit de administrația fiecărei instituții de învățământ.

Ministerul atenționează conducătorii şcolilor publice și private cu privire la stabilirea, în perioada vacanței de primăvară (5-15 martie), a unui regim special de lucru. Pentru personalul activitatea căruia nu necesită prezența obligatorie în instituția de învățământ va fi realizată munca la distanță.

Ala Nemerenco spune că vaccinul Sputnik V ar fi fost autorizat pentru a fi administrat în instituții private contra cost

Consiliera prezidențială Ala Nemerenco, fostă ministră a sănătății, susține că înregistrarea, la Agenția Medicamentului, a vaccinului Sputnik V s-a făcut pentru că „un lot de câteva sute de mii de doze de această marcă așteaptă să primească autorizația de import pentru ca să fie introdus în țară și să fie comercializat doar prin instituții private și doar contra plată”, informează agenția IPN.

Ala Nemerenco a criticat, într-o postare pe Facebook, mai multe posturi de televiziune și politicieni care au pus sub semnul întrebării eficacitatea vaccinului Astra Zeneca, primit din partea României

Potrivit ei, în 2020, politicienii care critică acum vaccinul primit din partea României „au avut propriul guvern în mâinile lor și nu au făcut nimic ca să asigure țara cu vaccin”. „Noroc de COVAX cu ale lui 20%. Și asta în timp ce toate țările, prin lunile septembrie-noiembrie 2020 deja semnau contracte pentru a avea asigurat vaccinul”, a scris Ala Nemerenco.

Ninel Revenco, coordonatoarea Programului național de imunizări și a Grupului de comunicare privind vaccinarea împotriva COVID-19, a declarat agenției IPN că există decizia Comitetului național consultativ de experți în domeniul imunizărilor, potrivit căreia în țară să fie aduse vaccinuri aprobate și autorizate de Agenția Europeană pentru Medicamente și Organizația Mondială a Sănătății. Dat fiind că Agenția Medicamentului din Moldova a decis autorizarea vaccinului Sputnik V, probabil a avut argumente, despre care însă Ninel Revenco spune că nu le cunoaște.

Cât despre posibilitatea comercializării vaccinului în instituțiile medicale private, coordonatoare a Programului național de imunizări a spus că este prematur de discutat despre aceasta. În opinia sa, vaccinurile trebuie să fie asigurate gratuit.

Dmitri Peskov a respins din nou acuzațiile că FSB se află în spatele otrăvirii lui Navalnîi

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui rus Vladimir Putin. 17 decembrie 2020

Rusia a reacționat la ultima rundă de sancțiuni care i-au fost impuse cu privire la otrăvirea și reținerea politicianului de opoziție Alexei Navalnîi, declarând că măsura este „absolut inacceptabilă” și va avea un efect distructiv asupra relațiilor deja proaste ale Rusiei cu Statele Unite și Uniunea Europeană.

Purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a declarat jurnaliștilor astăzi, la o zi după ce Washingtonul și UE au vizat înalții oficiali ruși și entități cu noi sancțiuni, că Moscova va răspunde într-un mod care să-i servească cel mai bine interesele.

Peskov a respins din nou acuzațiile că FSB se află în spatele otrăvirii lui Navalnîi ca fiind o idee „scandaloasă” și ar fi nimic altceva decât „interferență în treburile interne ale Federației Ruse”, a adăugat el.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a numit sancțiunile „o mișcare ostilă față de Rusia” și a avertizat Occidentul să „nu se joace cu focul”. „Pe baza principiului reciprocității, vom răspunde, dar nu neapărat cu măsuri simetrice”, a spus Zaharova.

Washingtonul a anunțat, pe 2 martie, sancționarea a șapte înalți oficiali ruși, inclusiv adjunctul șefului cancelariei prezidențiale, după o evaluare a serviciilor de informații din SUA, care a ajuns la concluzia „cu încredere mare” că ofițerii Serviciului Federal de Securitate (FSB) din Rusia s-au aflat în spatele otrăvirii lui Navalnîi din luna august.

Anunțul Washingtonului a venit în urma sancțiunilor Uniunii Europene împotriva a patru înalți oficiali ruși - Alexandr Kalașnikov, şeful administraţiei penitenciarelor federale; Alexandr Bastrikin, șeful Comitetului de investigație; Igor Krasnov, procurorul general, și Viktor Zolotov, directorul Gărzii Naționale.

Kalașnikov și Krasnov se afla și pe lista persoanelor sancționate de Statele Unite, unde se mai află și Serghei Kirienko, adjunctul șefului cancelariei prezidenţiale; Andrei Iarin, șeful direcției de politică internă a Kremlinului; directorul FSB, Alexandr Bortnikov; Alexei Krivoruciko, ministrul adjunct al apărării responsabil cu armamentul, și Pavel Popov, viceministrul apărării responsabil cu activitățile de cercetare.

Jen Psaki, purtătoarea de cuvânt a administrației Biden, a declarat că SUA vor să coordoneze momentul sancțiunilor cu UE pentru a „trimite un mesaj puternic” Kremlinului.

Washingtonul a impus, de asemenea, restricții la export pentru 14 entități din industria biologică și chimică, inclusiv nouă entități comerciale din Rusia.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe spune că Moscova va răspunde la sancțiunile adoptate pe 2 martie

Maria Zaharova

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a numit sancțiunile „o mișcare ostilă față de Rusia” și a avertizat Occidentul să „nu se joace cu focul”. „Pe baza principiului reciprocității, vom răspunde, dar nu neapărat cu măsuri simetrice”, a spus Zaharova.

Washingtonul a anunțat, pe 2 martie, sancționarea a șapte înalți oficiali ruși, inclusiv adjunctul șefului cancelariei prezidențiale, după o evaluare a serviciilor de informații din SUA, care a ajuns la concluzia „cu încredere mare” că ofițerii Serviciului Federal de Securitate (FSB) din Rusia s-au aflat în spatele otrăvirii lui Navalnîi din luna august.

Anunțul Washingtonului a venit în urma sancțiunilor Uniunii Europene împotriva a patru înalți oficiali ruși - Alexandr Kalașnikov, şeful administraţiei penitenciarelor federale; Alexandr Bastrikin, șeful Comitetului de investigație; Igor Krasnov, procurorul general; și Viktor Zolotov, directorul Gărzii Naționale.

Kalașnikov și Krasnov se afla și pe lista persoanelor sancționate de Statele Unite, unde se mai află și Serghei Kirienko, adjunctul șefului cancelariei prezidenţiale; Andrei Iarin, șeful direcției de politică internă a Kremlinului; directorul FSB, Alexandr Bortnikov; Alexei Krivoruciko, ministrul adjunct al apărării responsabil cu armamentul, și Pavel Popov, viceministrul apărării responsabil cu activitățile de cercetare.

Jen Psaki, purtătoarea de cuvânt a administrației Biden, a declarat că SUA vor să coordoneze momentul sancțiunilor cu UE pentru a „trimite un mesaj puternic” Kremlinului.

Washingtonul a impus, de asemenea, restricții la export pentru 14 entități din industria biologică și chimică, inclusiv nouă entități comerciale din Rusia.

Cel puțin 10 rachete au fost lansate astăzi împotriva unei baze militară internaționale din Irak

Baza de la Ain Al Assad, Imagine din satelit. 8 ianuarie 2019

Coaliția condusă de Statele Unite în Irak spune că cel puțin 10 rachete au fost lansate astăzi împotriva unei baze militară care găzduiește trupe americane și ale altor țări din coaliție.

Militarii irakieni au declarat că atacul nu a provocat pierderi semnificative.

Agenția France Press a citat surse de securitate occidentale spunând că rachetele sunt modele Arash produse de Iran.

„Un antreprenor civil a murit în urma atacului de cord în timpul atacului”, a declarat o sursă de securitate de nivel înalt pentru agenția de știri, adăugând că nu poate confirma însă naționalitatea contractantului.

Baza Ain Al-Assad găzduiește forțe irakiene, precum și trupe ale coaliției conduse de Statele Unite care sprijină Irakul să lupte împotriva grupului extremist al Statului Islamic.

Atacul are loc după un eveniment similar cu rachete pe 16 februarie împotriva unei baze militare din regiunea Kurdistanului, în nordul Irakului, în care a fost ucis un contractor civil și răniţi mai mulţi militari ai forțelor internaționale.

Atacul vine cu două zile înainte ca Papa Francisc să călătorească în Irak. Suveranul pontif a declarat astăzi că nu va renunța la călătoria planificată de trei zile - prima vizită papală în Irak - , deoarece „poporul irakian ne așteaptă”. „Nu se poate dezamăgi un popor pentru a doua oară”, a spus Francisc, referindu-se la planurile eșuate ale Papei Ioan Paul al II-lea de a vizita țara în 2000.

Tensiuni în creștere la Everan, după ce președintele a refuzat repetat să-l revoce pe șeful armatei

Generalul Onik Gasparian (centru), șefului Statului Major din Armenia, la o întâlnire cu ofițeri de rang înalt din Rusia. Everan, 25 ianuarie 2021

În Armenia continuă incertitudinile politice după ce, ieri, președintele Armen Sarkisian a refuzat să semneze un ordin de revocare a șefului armatei, cerut de premierul Nikol Pașinian. Pașinian i-a acuzat săptămâna trecută pe șefii armatei că ar fi încercat să dea o lovitură de stat, când i-au cerut lui demisia din cauza pierderii controlului asupra regiunii Nagorno Karabah, în urma unui război cu Azerbaijanul și a acordului negociat de Rusia. Armen Sarkisian a refuzat să aprobe ordinul de revocare a șefului Statului Major, general Onik Gasparian, pentru a doua oară și nu a cerut Curții Constituționale să se pronunțe dacă ordinul de demitere a lui Gasparian respectă Constituția, o chestiune tehnică, dar despre care unii experții legali susțin că ar înseamna că demiterea va intra în vigoare în mod automat dacă armata nu va face apel la instanța superioară până pe 4 martie. Tensiunile politice din Armenia sunt mari, cu proteste zilnice în capitala Erevan, atât ale celor care cer demisia premierului, cât și ale susținătorilor lui. Astăzi premierul se va adresa parlamentului.

Fidesz, partidul lui Viktor Orbán, a părăsit Partidul Popular European


Partidul Fidesz al premierului maghiar Viktor Orbán a părăsit cel mai mare grup din Parlamentul European, Partidul Popular European (PPE), după ce o majoritate covârșitoare a europarlamentarilor au votat astăzi pentru excluderea partidului aflat la putere în Ungaria.

148 de europarlamentari au votat în favoarea modificărilor regulilor de procedură necesare pentru a permite excluderea Fidesz din PPE, 28 au fost împotrivă, cu patru abțineri.

Excluderea Fidesz-ului din PPE era cerută mulți europarlamentari, chiar din cadrul PPE, de aproape un deceniu. Nemulțumirea crescuse din ce în ce mai mult de la începutul crizei Covid, din martie 2020, pandemia servind de pretext guvernului lui Viktor Orbán pentru a lua măsuri din ce în ce mai autoritare.

Fidesz fusese deja suspendat pe termen nedefiniti din PPE în martie 2019, însă eurodeputații lui Viktor Orbán rămăseseră nominal membri ai grupului.

Odată cu excluderea maghiarilor, PPE coboară de la 187 de membri (din 705) la 176, dar rămâne prima formațiune politică transnațională din Parlamentul European. Din România, fac parte din PPE deputații PNL, PMP și UDMR.

Imediat după votul de astăzi al europarlamentarilor din PPE, Viktor Orbán a trimis un mesaj în care anunța că Fidesz părăsește grupul, nemaiașteptând excluderea formală.

Democrația în declin ca urmare a pandemiei de coronavirus (Freedom House 2020)

Moldova - raportul FH 2020

În 2020 a continua declinul democrației în lume ca urmare a pandemiei de coronavirus, a problemelor economice și a conflictelor armate – se arată în ultimul raport anual al organizației internaționale Freedom House, cu sediul la Washington. Clasamentul libertății în lume, întocmit de Freedom House, înregistrează cel mai ridicat număr de țări considerate „ne libere” din ultimii 15 ani. Belarus și Kirghizstan-ul au înregistrat unul din cele mai abrupte declinuri anul trecut, la capitolul libertăți civice și politice.

Organizația a scăzut „scorul” democrației nu numai pentru țări cu regimuri autoritare precum China, Belarus sau Venezuela dar și pentru așa-numite „democrații în dificultate” ca India și Statele Unite.

În raportul de anul acesta, R. Moldova rămâne o țară considerată „parția liberă”, spre deosebire de vecinul de la vest, România, considerată „liberă”. Ucraina intră și ea în categoria „parțial liberă” iar Rusia în categoria „fără libertate”.

România: dosarul „10 august 2018” clasat definitiv de Tribunalul București

Romania - Piața Victoriei, 10 august 2019

Șapte organizații ale societății civile contestă decizia Tribunalului București de clasare definitivă a dosarului „10 august” și anunță că vor sprijini deschiderea unui proces la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), potrivit unui comunicat preluat de G4media.

Reprezentanții grupurilor civice vor organiza miercuri, 3 martie un protest în fața Tribunalului București, cu mesajul „Rușine, Justiția Română! Ne vedem la CEDO”.

Potrivit comunicatului de presă, organizațiile societășii civile dezaprobă modul în care ancheta „10 august” a fost ucisă din fașă. „Niciun martor și nicio persoană vătămată nu au fost audiate de procurori, iar o parte din probele tehnice nu au fost cerute. În aceste condiții, închiderea cercetărilor nu poate fi decât abuzivă”, mai susțin reprezentanții grupurilor civice.

Dosarul privind intervenția în forță a Jandarmeriei la mitingul din 10 august 2018 de la București, inițiat de românii de diasporă împotriva modificărilor la legile justiției susținute de guvernul social-democrat al Vioricăi Dăncilă, rămâne clasat. Marți, Tribunalul București a respins cererea DIICOT de redeschidere a anchetei. Prin această decizie, foştii şefi ai Jandarmeriei nu vor fi urmăriţi penal pentru intervenţia împotriva manifestanţilor. Decizia Tribunalului București este definitivă.

„Rusia este parte a conflictului, nu mediator” - declară în Donbas președintele Consiliului European

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski si președintele Consiliului European, Charles Michel la punctul de control de la Shchastia din regiunea Lugansk, Ucraina, 2 martie 2021.

„Rusia este parte a conflictului și nu mediator” în estul Ucrainei, a declarat președintele Consiliului European, Charles Michel, care a fost marți în zona controlată de Kiev din Donbas, în cadrul vizitei sale în Ucraina. Michel a cerut totodată Moscovei să garanteze Misiunii speciale de observatori a OSCE acces deplin în zonele ce nu sunt controlate de guvernul de la Kiev.

Președintele Consiliului European, care a reiterat „sprijinul de neclintit” al structurilor europene pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. El a mai spus că Uniunea Europeană sprijină „cu toate instrumentele disponibile eforturile formatului Normandia și ale Grupului de contact trilateral pentru a aduce pacea cetățenilor din Donbas”.

Cvartetul Normandia este format din Rusia, Ucraina, Franța și Germania, iar Grupului de contact reunește Ucraina, Rusia și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE).

SUA vor până în mai vaccinuri pentru toată populația. Cehia - țara cu cea mai ridicată incidență din lume

Cehia, Praga. Prăjiturile Virus și Vaccinul - piesele centrale ale unei cofetarii din Praga, care arată că umorul nu dispare cu pandemia, 1 martie 2021.

Până la sfârșitul lunii mai, Statele Unite ar trebui să aibă vaccinuri anti Covi-19 suficiente pentru fiecare american, a anunțat marți președintele Joe Biden, după ce a fost aprobat și al treilea vaccin, cel produs de compania Johnson & Johnson care se administrează într-o singură doză.

Autoritățile federale au apelat la americani să respecte în continuarea cu strictețe măsurile sanitare, pentru că un nou val de contaminări, cu variantele mai agressive de coronavirus, ar putea submina eforturile făcute în campania de vaccinare. Recomandare ignorată însă de o serie de state cum ar fi Texas, unul cele mai dens populate, care a anunțat marți că revine „la normalitate” și renunță la obligativitatea purtării măștilor de protecție.

Texas: o firmă de pompe funebre, propietarii spun ca și-au dublat cifra de afaceri în 2020 ca urmare a pandemiei. Hourston, Texas, 4 februarie 2021
Texas: o firmă de pompe funebre, propietarii spun ca și-au dublat cifra de afaceri în 2020 ca urmare a pandemiei. Hourston, Texas, 4 februarie 2021

Statele Unit se așteaptă că fie „lovite” de un nou val de contaminări pe măsură ce se răspândește varianta virusului detectată inițial în Marea Britanie, mult mai contagioasă și care a devenit dominantă acum în Europa, forțând numeroase țări, precum Germania sau Cehia, să recurgă la măsuri extreme de securitate – închiderea parțială a frontierelor sau chiar limitarea circulației în țară, cum este cazul Cehiei.

Cehia are în acest moment cea mai ridicată rată de infectare din lume, cu o medie de 11 mii de noi contaminări zilnic la o populație de puțin sub 11 milioane.

Se răspândește rapid și tulpina de coronavirus depistată inițial în Brazilia și care este dominantă acum în peste 20 de țări. Experții au constatat că această variantă poate infecta oameni care au avut deja Covid-19 iar pentru moment nu se știe cât de eficace sunt vaccinurile existente.

Covid-19: a început vaccinarea, dar crește și numărul de contaminări

Moldova - Institutul de Medicină Urgență - primele vaccinări anti Covid-19, AstraZeneca, Chișinău 2 martie 2021

Numărul noilor cazuri de infectări cu coronavirus este din nou în creștere în R. Moldova, cu 1 400 cazuri noi, raportate în ultimele 24 de ore. Totatul se ridică acum la aproape 188 de mii. Din numărul total de cazuri noi - 74 sunt lucrători medicali.

Crește alarmant și numărul deceselor legate de Covid-19, marți s-au înregistrat 27 de decese . Săptămâna trecută s-au înregistrat cele mai mule decese, zilnic au fost înregistrate câte 24-25 de decese, iar pe 26 februarie au fost anunțați 28 de morți, cel mai mare număr înregistrat într-o singură zi de la începutul pandemiei în R. Moldova.

Numărul total al deceselor a depășit 4 mii de cazuri.

Vaccinarea anti Covid-19 a început marți în R. Moldova, la trei zile după ce sosiseră primele vaccinuri AstraZeneca, din donația făcută de România.

Cu cele 21 600 de doze de vaccin vor fi imunizate 10 800 de angajați din sistemul sanitar, pentru că lotul de vaccinuri a fost împărțit în două, ca să fie suficient și pentru rapel. Zece la sută din această donație ca și din următoarele sunt rezervate pentru populație de malul stâng al Nistrului.

Sunt așteptate acum și 14.400 de doze AstraZeneca obținute prin platforma Covax a OMS.

Între tmp, guvernul interimat a anunțat că a început procedura ca să cumpere încă un million de doze de vaccin anti-Covid 19 pe piața internațională pentru că R. Moldova poate acoperi, din donațiile promite, ceva peste 20% din necesarul de vaccinuri. Restul îl poate procura la prețuri avantajoase prin platforma Covax sau prin negocieri directe cu producătorii. În acest moment, în R. Moldova au autorizații temporare vaccinurile Pfizer/Bionthec, AstaZeneca și Sputnik.

În România, a fost adoptat bugetul pe anul 2021

Reprezentanții PSD protestează în Parlamentul României

Parlamentul a aprobat marți bugetul pentru 2021 în forma aprobată de Guvern, cu 234 de voturi pentru și 170 împotrivă, transmite Mediafax.

Bugetul este concentrat pe investiții și va permite realizarea reformei în administrație, susține premierul Florin Cîțu. El respinge astfel atacurile PSD, care spune că bugetul pe 2021 ar fi unul de austeritate. „Noțiunea” indusă de social-democrați este „falsă și nu e susținută de date”, spune Florin Cîțu.

Dimpotrivă, bugetul este unul al relansării, robust, echilibrat și realist, timp în care „cheltuielile cresc, anvelopa salarială nu înregistrează scăderi, nu cresc impozitele şi taxele”, după cum susține ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare.

Social-democrații au acuzat coaliția de guvernare că a instaurat „dictatura bugetară” și că a impus controlul absolut asupra bugetului, contrar prevederilor constituționale și cutumelor democratice.

Fostul primar general al Capitalei, acum prim-vicepreședinte al PSD, Gabriela Firea îi acuză pe liberali că au comis „manipularea supremă” inducând ideea că statul nu are bani pentru ca oamenii să accepte să trăiască în sărăcie și să nu-și mai ceară drepturile.

Bugetul pe 2021 este fundamentat pe o creştere economică de 4,3% şi un deficit bugetar cash de 7,16%, cu venituri în creştere cu 13%, până la 365 mld. lei şi cheltuieli de 445 mld. lei, în creştere cu 5%.

Statele Unite și UE anunță sancțiuni împotriva oficialilor ruși din cauza otrăvirii lui Navalnîi

Statele Unite și Uniunea Europeană au anunțat sancțiuni coordonate împotriva oficialilor ruși din cauza otrăvirii cu un agent neurotoxic și a condam[rii la închisoare a liderului opoziției Alexei Navalnîi, deoarece administrația președintelui Joe Biden urmărește să stabilească un curs „foarte diferit” al relațiilor cu Moscova, demonstrând totodată un front comun occidental împotriva „comportamentului inacceptabil” al Kremlinului.

Persoanele sanctionate de StateleUnite sunt seful FSB Bortnikov, adjunctul sefului cancelariei prezidențiale Kirienko, Adjunctul ministrului apararii Krivoruciko, Procurorul general Igor Krasnov, Șeful administrației penitenciarelor Aleksandr Kalașnikov și alte persoane și entitati – potrivit Trezoreriei americane.

Reporteri fără frontiere: Plângere penală împotriva prințului moștenitor al Arabiei Saudite

Prințul moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman

Organizatia nonguvernamentală cu sediul la Paris Reporteri fără frontiere (RSF) a depus o plângere penală în Germania împotriva prințului moștenitor al Arabiei Saudite Mohammed bin Salman și a mai multor oficiali saudiți, acuzându-i de crime împotriva umanității în legătură cu asasinarea jurnalistului Jamal Khashoggi în 2018.

Disidentul saudit Jamal Khashoggi vorbind la un eveniment în Londra, 29 septembrie 2018
Disidentul saudit Jamal Khashoggi vorbind la un eveniment în Londra, 29 septembrie 2018

Plângerea, depusă la 1 martie la Procuratura Generală a Germaniei în instanța federală din Karlsruhe, include acuzații de reținere arbitrară a peste 30 de jurnaliști, pe lângă uciderea lui Khashoggi în consulatul saudit de la Istanbul în 2018. „Cei responsabili de persecuția jurnaliștilor în Arabia Saudită, inclusiv uciderea lui Jamal Khashoggi, trebuie să fie trași la răspundere pentru crimele lor ", a declarat secretarul general al RSF, Christophe Deloire, într-un comunicat. Procuratura germană a declarat că a primit plângerea și că o evaluează . Prințul Mohammed a negat orice implicare în uciderea lui Khashoggi. Legislația germană permite procurorilor să reclame jurisdicția universală pentru crimele împotriva umanității. Depunerea acestei plîngeri penale urmează publicării unui raport de informații desclasificate de către Statele Unite la 26 februarie. Raportul american a ajuns la concluzia că prințul Mohammed a aprobat operațiunea de „ucidere sau capturare” a lui Khashoggi, un colaborator al cotidianului American Washington Post și fost consilier al familiei regale saudite care a devenit apoi un critic acerb al regimului saudit.

Alexandr Lukașenka spune că nu va exista „niciun transfer de putere” în Belarus

Liderul autoritar din Belarus, Alexandr Lukașenka, spune că nu va exista „niciun transfer de putere” în țara sa, unde zeci de mii de oameni au protestat în mai toată țara începând din luna august, prin care i se cerea demisia pentru alegerile pe care le consideră fraudate. „Niciun transfer [de putere] nu este posibil în Belarus ... Totul va fi în conformitate cu Constituția", a declarat Lukașenka la Minsk, marți, vorbind despre convorbirile avute luna trecută cu președintele rus Vladimir Putin la Soci. „Constituția [nouă], așa cum am spus mai devreme, o vom adopta în ianuarie-februarie anul viitor. Și despre asta va fi vorba de transferul de putere", a spus Lukashenka, adăugând că problema transferului de putere nu era pe agenda când s-a întâlnit cu Putin. Mii de protestatari au fost arestați de forțele de securitate din Belarus în urma reprimării lor violente. Cazuri de maltratare și tortură a poliției împotriva protestatarilor au fost documentate pe scara largă. Statele Unite, Uniunea Europeană și alte țări ale lumii nu recunosc legitimitatea alegerilor în urma cărora Lukașenka a mai obținut un mandat de 6 ani. Uniunea Europeană a impus sancțiuni regimului de la Minsk.

Trei angajați ai unui canal de televiziune afgan au fost uciși în două atacuri separate

Trupul uneia dintre jurnaliste transportat de personalul medical la un spital din Jalalabad, 2 martie 2021

Trei angajați ai unui canal de televiziune afgan au fost uciși în două atacuri separate în orașul Jalalabad din estul Afganistanului. Oficialii locali au declarat pentru serviciul afgan al postului nostru de radio că o jurnalistă și șoferul ei au fost împușcați în zona Zargaran din Jalalabad și o alta femeie rănită. O a treia jurnalistă a fost ucisă într-un tir aproape simultan în zona Qasbeh din Jalalabad. Televiziunea Enikass a confirmat crimele într-o postare pe Facebook. Grupul extremist al Statului Islamic și-a asumat responsabilitatea pentru acest atac.

1 400 cazuri noi de infectare cu COVID-19 în R. Moldova, numărul deceselor trece de 4 000

Medic rezident imunizat la Institutul de Medicină Urgentă. 2 martie 2021

1 400 cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate astăzi în Republica Moldova. Bilanțul cazurilor de COVID-19 în Moldova a ajuns la 187 847. Din numărul total de cazuri noi - 74 sunt lucrători medicali.

În spitale sunt internați 3 926 pacienți confirmați cu infecția COVID-19, dintre care 326 în stare extrem de gravă.

În tratament la domiciliu cu forme ușoare și moderate de COVID-19 se află 10 363 persoane, iar 17 160 sunt sub supraveghere la domiciliu. Numărul deceselor a ajuns la 4002.

Primul lot de vaccinuri primit din România va ajunge pentru imunizarea a peste 10 mii de cadre medicale

Institutul de Medicină Urgență, unde a început pe 2 martie vaccinarea anti-Covid-19

Din cele 21 600 de doze de vaccin AstraZeneca contra COVID-19 oferite de România, vor fi imunizate 10 800 de persoane. Aceasta pentru că lotul respectiv conține și prima, și a doua doză de vaccin.

Contactată de IPN, Ninel Revenco, coordonatoarea Programului național de imunizări și a Grupului de comunicare privind vaccinarea împotriva COVID-19, a declarat că dozele au fost repartizate în așa mod ca persoanele care se încadrează în prima fază de vaccinare să primească și a doua doză, la interval de opt săptămâni. Ninel Revenco a menționat că ambele doze de vaccin au aceeași compoziție.

Vaccinarea anti-COVID-19 în Republica Moldova a început astăzi, 2 martie, cu angajații din sănătate, iar în a doua etapă vor fi imunizați angajații ministerelor, ai președinției și altor instituții publice, dar și jurnaliștii. Vaccinarea este benevolă și gratuită.

Doi deputați PAS vor ca R. Moldova să devină o destinație atractivă pentru pensionarii din alte state

Sângerei. Imagine de arhivă

Deputații Partidului Acțiune și Solidaritate, Dumitru Alaiba și Dan Perciun își propun să promoveze un proiect de lege care să facă din Moldova o destinație atractivă pentru pensionarii din alte state. Potrivit inițiativei, dreptul la ședere provizorie poate fi acordat sau prelungit cetățenilor străini asigurați social în statele cu care Republica Moldova are încheiate acorduri de colaborare în domeniul social, în cazul îndeplinirii mai multor condiții, informează agenția IPN.

O condiție este ca solicitantul de drept la ședere provizorie să dețină suficiente venituri pentru întreținere și trai în Republica Moldova, fără a avea nevoie de sprijin financiar. De asemenea, această persoană trebuie să aibă dreptul de proprietate sau un alt drept de posesiune și folosință asupra unei locuințe pe un termen care nu va fi mai mic decât termenul pentru care străinul solicită acordarea sau, după caz, prelungirea dreptului de ședere provizorie.

Dan Perciun crede că o pensie modestă în Italia poate asigura o bătrânețe mai mult decât confortabilă în Moldova. Ambii politicieni spun ca Moldova ar putea beneficia de o astfel de lege.

Autoritatea Națională pentru Integritate respinge acuzațiile făcute de deputați PSRM

Autoritatea Națională pentru Integritate respinge, într-un comunicat, declarațiile publice făcute astăzi de un grup de deputați, în cadrul unei conferințe de presă, în care au cerut din nou demisia mai multor conducători de instituții publice, inclusiv cea a Autorității Naționale de Integritate, invocând motivul numirii acestora în scopuri politice.

Potrivit comunicatului ANI, „conducerea Autorității a fost aleasă în urma unui concurs public destul de riguros și a testului la poligraf, rezultatele cărora le putem face și publice”.

Agenția susține că în urma unor acțiuni conforme cu misiunea instituției ea a devenit o țintă pentru unii și a început, ceea ce ANI considera a fi, „un val de atacuri și intimidări repetate”. „Din decembrie 2020, când Autoritatea a avizat negativ mai multe proiecte de legi, au început o serie de intimidări asupra inspectorilor de integritate, ulterior fiind îndreptate asupra conducerii Autorității.”

„Respingem cu fermitate aceste noi acuzații și precizăm repetat că ANI este o instituție independentă care își îndeplinește misiunea și atribuțiile în strictă conformitate cu legea. Iar mandatele conducerii vor fi duse până la final, deoarece și-au asumat niște angajamente importante în fața partenerilor externi și este de datoria acestora să nu dezamăgească încrederea și așteptările întregii societăți”, se arată în comunicatul Agenției Naționale de Integritate, ca replică la declarațiile de astăzi ale Partidului Socialiștilor, care a anunțat că revine la proiectul de lege privind lustrația, care prevede demiterea tuturor conducătorilor instituțiilor statului, inclusiv cea a ANI.

Deputatul PAS, Sergiu Litvinenco îi acuză și el pe socialiști că „vor să schimbe șefi de instituții centrale puși de Plahotniuc cu oamenii lui Dodon și Șor”. Reacția vine în urma declarațiilor făcute de socialiști care au cerut din nou demisia mai multor șefi de instituții din R. Moldova, printre care și conducerea ANI, BNM, ANRE, CA.

Încarcă mai mult

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG