Guvernul a aprobat săptămâna trecută ultimele reglementări pentru punerea în practică a pachetului de măsuri anti-pandemie introduse anterior în codul muncii de către parlament. Printre altele, acestea încurajează angajații să se vaccineze, oferindu-le câte două zile libere după fiecare doză, și promite să ajute financiar, dacă va fi nevoie, companiile care își vor trimite în șomaj tehnic angajații. La fel, părinții de copii care vor învăța, eventual, de acasă vor putea să-i supravegheze fără a fi lipsiți de remunerare.
Eduard Gurin este reprezentantul uneia din cele două mari asociații de business de la Chișinău, EBA Moldova (Asociației de Business European), cu care am discutat posibilele efecte.
Eduard Gurin: „Deci, în primul rând este micșorarea timpului de muncă pe care salariații îl lucrează. Această măsură trebuie să fie luată pentru cel puțin 25% din numărul salariaților săi, timpul poate fi redus până la 50% și, respectiv, bugetul pentru plata salariilor pentru companie va scădea sau se va achita efectiv conform timpului lucrat. Acest lucru se poate decide unilateral de către angajator doar pe perioada stabilirii stării de urgență în domeniul sănătății publice.
A doua parte, dacă nu ar fi declarată stare de urgență la nivel de municipiu, de localitate ș.a.m.d. iarăși este posibil de a reduce timpul de muncă, dar deja se va cere acordul și consultarea reprezentanților salariaților, dar iarăși este mecanismul posibil prin care părțile pot să stabilească acest lucru. Cu părinții care au un copil încadrat într-o instituție de învățământ, dacă se va trece la învățământul online, la solicitarea salariatului, angajatorul poate, deci rămâne la discreția angajatorului să ofere acest timp liber pentru a ține la control, să spunem, sau să stea un părinte acasă cu acel copil de până la 12 ani.
Cu vaccinarea este iarăși un stimulent suplimentar pentru ca salariatul să se vaccineze având două zile libere plătite, cu menținerea salariului mediu, chiar dacă în lege se spune că nu se va suporta de către angajator achitarea acelui salariu mediu, este scris că guvernul într-un fel va asigura ulterior plata acestui salariu mediu pentru aceste două zile libere acordate.”
Europa Liberă: Cum priviți aceste instrumente, vor ajuta ele, într-adevăr, businessul, salariații să reziste unei stări de urgență, eventual dacă se va anunța? În același timp, vor ajuta ele autoritățile să promoveze vaccinarea?
Eduard Gurin: „Nu cred că anume problema vaccinării populației, anume legislația muncii sau acordarea celor două zile libere pentru fiecare fază de vaccinare a populației, dar, mă rog, este un pas care vine în ajutorul atât al angajatorilor, cât și de a stimula salariații pentru a se vaccina. Dacă e să vorbim despre vaccin, atunciunele țări europene deja au permis angajatorilor să concedieze salariații care refuză vaccinarea. Noi încă suntem departe de aceste lucruri. Dacă e să vorbim despre aceste patru, da, într-adevăr au fost patru măsuri esențiale care au fost inițial adoptate de parlament, iar acum deja guvernul, conform proiectului, urmează să le implementeze.”
Europa Liberă: Și cum vi se par aceste patru instrumente? Este tot ce putea să facă statul pentru a veni în întâmpinarea businessului, care a avut și va mai avea, probabil, în continuare de suferit din cauza pandemiei?
Eduard Gurin: „Dacă e să vorbim pe perioada stării de urgență, cel puțin, angajatorii acum au cu mult mai multe pârghii, cu mult mai multe căi prin care ei pot să salveze businessul pe care îl conduc, dacă e să vorbim în cazul în care va fi scoasă starea de urgență, iar activitatea economică totuși în continuare va fi afectată, cu părere de rău, ei în mare parte încă vor depinde de acordul salariaților pe care îl au în companie, cât și de o reglementare sau de un mecanism care la noi încă este menținut, mă refer la consultarea reprezentanților salariaților.
La noi sunt foarte mulți angajatori la care nu sunt organizații sindicale primare...
Altfel spus, angajatorul după ce se va termina starea de urgență în sănătate publică iarăși va fi nevoit să se ducă să ceară consultarea, acordul ș.a.m.d.
La noi sunt foarte mulți angajatori la care nu sunt organizații sindicale primare și nu au ales acei reprezentanți ai salariaților, conform articolului 33, dacă nu greșesc, din Codul muncii și, respectiv, acel mecanism care este la momentul actual reglementat Codul muncii va fi practic imposibil de aplicat până când angajatorul nu va selecta mai întâi reprezentanții salariaților și după aceea să înceapă procedura de stabilire a timpului de muncă redus pentru cel puțin 25% din salariații companiei.”
Europa Liberă: Astea fiind spuse, dle Gurin, credeți că companiile vor apela la acest instrument anume? Aș vrea o apreciere.
Eduard Gurin: „Cu siguranță, fiindcă acest regulament plus/minus este o primă etapă de implementare a sistemului „kurzarbeit” în Republica Moldova, cel puțin, este un pas spre aceasta, deja ulterior se va arăta care sunt problemele, minusurile, partea pozitivă, partea negativă a acestui mecanism pentru a fi ajustat acelor necesități care vor fi, pentru că nu va fi doar COVID, vor fi și alte situații economice prin care statul, în mod normal, trebuie să se implice și să asigure păstrarea locurilor de muncă pentru salariații din Republica Moldova.
Noi
Suntem pe moment bucuroși de ceea ce este, fiindcă cel puțin este clar care sunt măsurile și care sunt pașii care urmează să fie făcuți.
și deja un an de zile suntem pregătiți pentru acest lucru.”
Europa Liberă: V-am cere, dle Gurin, acum o estimare. În anul 2020, când s-a trecut printr-o stare de urgență, printr-o carantină, cum s-au descurcat companiile?
Eduard Gurin: „În mare parte, companiile mari s-au descurcat cu greu, dar cred că cel mai mult a fost afectat totuși sectorul întreprinderilor mici și mijlocii, cel mai afectat a fost domeniul HoReCa, fiindcă au fost interzise toate manifestările de serbări în Republica Moldova, inclusiv chiar și deservirea populației. Dacă restul angajatorilor din alte domenii puteau să presteze fie munca de la distanță sau același proces de producție în alt mod era posibil în continuare, chiar dacă erau discutați și ei, domeniul HoReCa a fost cel mai afectat, fiindcă principala lor sursă de existență constă în serviciul direct de activitate.”
Europa Liberă: Acum, două zile de odihnă pentru un angajat, dacă a decis să se vaccineze, cum estimați efectele acestei măsuri?
Eduard Gurin: „Eu nu cred că va fi o măsură prin care brusc se va simți nivelul de creștere a procentului de vaccinare printre populația Republicii Moldova, dar nici nu sunt pentru așa măsuri cum, bunăoară, în Letonia la momentul de față au adoptat o reglementare prin care angajatorilor să le fie permisă încetarea raportului juridic de muncă pentru faptul că salariatul refuză vaccinarea.”
Europa Liberă: De ce nu sunteți de acord cu asta, pentru că Republica Moldova nu-și poate permite așa ceva, adică n-ar avea pe cine angaja în loc sau pentru că credeți că s-ar încălca libertăți?
Trebuie să fie o alegere liberă a salariaților, a cetățenilor pentru vaccinare.
Eduard Gurin: „Deci, părerea mea personală, nu ca asociație, este că totuși trebuie să fie o alegere liberă a salariaților, a cetățenilor pentru procesul de vaccinare. Aici trebuie deja ministerul să vină cu exemple mult mai clare prin care să arate ce se poate întâmpla, cel puțin eu nu sunt de acord cu faza concedierii salariaților pentru faptul că refuză vaccinarea. Este o măsură care cred că, să spunem așa, trebuie să fie lăsată pe ultima sută de metri în cazul în care totuși situația va fi critică. La momentul de față, dacă se concediază salariații, acesta va fi un prim pas prin care se va impune un și mai mare exod al populației peste hotarele țării, ceea ce nu este corect.”
Europa Liberă: Totuși, din câte s-a văzut din discuțiile ultimelor săptămâni, o astfel de posibilitate de a se introduce obligativitatea certificatului verde pentru angajatori, pentru angajați se discută și la nivelul Republicii Moldova. O decizie, e adevărat, nu s-a luat, dar dacă s-ar lua, efectele ei care ar putea fi?
Eduard Gurin: „Eu sunt de părere că la momentul angajării pentru apariția unui nou raport juridic de muncă ca un document necesar pentru angajare, dar pentru salariații care deja prestează munca, care există în acest raport juridic de muncă, cel puțin concedierea directă fără plata unor despăgubiri ș.a.m.d. ar fi una incorectă și una anticonstituțională.”
Europa Liberă: În concluzie, dle Gurin, din aceste patru instrumente care credeți că va funcționa mai reușit, la care s-ar putea nici să nu se ajungă?
Eduard Gurin: „Mai importante vor fi aceste două instrumente. Primul - cu ajustarea care a fost făcută la șomajul tehnic, fiindcă iarăși multe companii vor fi afectate de situația stării de urgență și al doilea - posibilitatea angajatorilor de a reduce unilateral timpul de muncă.”
Europa Liberă: Dar acum companiile lucrează toate la turații maxime sau care e situația acum?
Eduard Gurin: „Cel puțin în perioada vară-toamnă, cât situația per ansamblu a fost una OK, da, majoritatea au lucrat în regim normal, acum deja să vedem ce va fi în cazul în care învățământul va trece online, atunci foarte mulți părinți în cazul în care nu ar fi fost această posibilitate de a lucra online și în cazul în care angajatorii nu vor accepta cererea acestor părinți de a avea grijă de copiii care vor continua procesul educațional la distanță, foarte multe raporturi juridice de muncă iarăși vor înceta.”
