Cum poate fi promovată lectura în instituţii mai specifice, de felul penitenciarelor? De ce în R. Moldova în general se citeşte prea puţin şi în ce măsură statul contribuie la modernizarea bibliotecilor? La aceste şi alte întrebări răspunde directoarea Bibliotecii Naţionale Elena Pintilei.
Elena Pintilei: „Pe parcursul anului 2019, desigur că noi împreună cu comunitatea bibliotecară ne-am gândit care poate fi anul bibliologic 2020 și la forul nostru din toamnă am hotărât ca anul 2020 să-l numim Anul lecturii, să mobilizăm toată comunitatea bibliotecară să promoveze cartea, lectura în instituțiile în care activează pentru comunitate și în comunitate.
Ne-am gândit ca să organizăm o campanie de colectare a cărții pentru penitenciare
Când am început a promova tot ce ține de Anul lecturii și fiind într-un contact cu instituțiile penitenciare, suntem într-un contact permanent, fiindcă mai multe instituții penitenciare s-au adresat la Biblioteca Națională pentru a-și completa bibliotecile. În contextul Anului lecturii, dar și luând în considerare demersurile care sunt venite la Biblioteca Națională, semnate de către administrația unor penitenciare, ne-am gândit ca să organizăm o campanie de colectare a cărții pentru penitenciare și astfel să diminuăm acel decalaj care este astăzi în vederea accesului la informație, să contribuim la socializarea persoanelor astăzi aflate în detenție și poate chiar să contribuim la integrarea lor în societate.”
Europa Liberă: Campania a început la 1 februarie și se va încheia pe 1 martie, suntem aproape la jumătatea acestei inițiative. Ați putea acum să ne spuneți dacă aveți efectul scontat, adică dacă oamenii sunt receptivi și aduc cărți?
Elena Pintilei: „Da, doresc să vă comunic cu bucurie că majoritatea persoanelor care astăzi au răspuns la inițiativa Bibliotecii Naționale sunt atât tineri, cât și persoane de vârsta a treia și chiar sunt mai mulți decât așteptările noastre, fiindcă iată astăzi acea ladă pe care ne-am propus s-o adunăm cu carte bună deja este aproape plină. Au participat studenți, elevi din mai multe licee din Chișinău, cititori, bibliotecari și alte categorii de beneficiari. Desigur că noi urmărim și ce carte se donează și dorim să menționăm aici că mesajul care a fost transmis către comunitate că ar fi bine să fie literatură din domeniul jurisprudenței, afacerilor, dezvoltării personale, dar și literatură artistică mai nouă, iată lucrul acesta a fost foarte bine auzit în comunitate și se respectă ceea ce noi ne-am propus. Deja putem vorbi despre un rezultat foarte bun în vederea acumulării acestor cărți pentru instituțiile penitenciare.”
Europa Liberă: Doamnă Pintilei, este această campanie un semn că atitudinea societății față de deținuți s-a schimbat și că ei sunt percepuți ca niște oameni egali cu cei care se află la libertate?
Elena Pintilei: „După rezultatele pe care le avem astăzi, putem veni cu o concluzie că societatea, comunitatea a fost receptivă și cu adevărat societatea noastră a înțeles și conștientizează faptul că împreună putem schimba lucrurile și comunitatea își dorește ca această schimbare să fie făcută împreună cu instituțiile bibliotecare prin a dona o carte.”
Europa Liberă: Doamnă Pintilei, probabil că nu este suficient doar să duci cartea în penitenciar. Cum poate fi promovată lectura în asemenea instituții mai specifice?
Un grup de tineri bibliotecari s-a implicat prin promovarea „biblioterapiei”
Elena Pintilei: „În vederea diminuării și acestui obstacol, bibliotecarii de la Biblioteca Națională, sunt un grup de tineri bibliotecari care s-au implicat prin promovarea unui serviciu de bibliotecă, noi o numim biblioterapia. Acest serviciu a fost elaborat aici, lectura ca o terapie spirituală, așa să-i zicem. Ne-am propus drept scop ca aceste bibliotecare să meargă în instituțiile penitenciare, mai mult să promoveze lectura prin acest serviciu, biblioterapia. Să explice, să vorbească, în primul rând, cu bibliotecarele, cu educatorii, chiar și cu cei aflați în detenție, ca să vorbim despre carte și lectură.”
Europa Liberă: Ați vorbit despre biblioterapie, despre carte ca un fel de terapie pentru deținut, dar n-ar avea ei acolo alte terapii, care să facă concurență cărților?
Elena Pintilei: „Biblioteca Națională, colaboratorii noștri se implică împreună cu bibliotecarii, cu educatorii să contribuim la diminuarea unor altor terapii, pe care poate ei le și folosesc. Noi ne implicăm direct, prin carte și lectură, promovarea cărții, promovarea lecturii, contribuție cu carte bună pentru completarea bibliotecilor penitenciarelor contribuim la utilizarea corectă a timpului liber, contribuim la schimbarea conceptului despre viață, despre lumea înconjurătoare sau chiar comportamentul celor care poate în scurt timp sau într-un termen mai lung vor ieși la libertate și vor vedea altfel lumea. Cartea și lectura pot contribui la dezvoltarea lor spirituală în perspectivă. Suntem convinși că după gratii poate ajung și oameni care nu sunt cei mai periculoși pentru societate, dar iată circumstanțele în care au nimerit, situațiile sau poate sunt în așteptarea unei dezvinovățiri chiar considerăm că le putem fi de ajutor.”
Europa Liberă: Ați menționat că ați declarat 2020 un an al lecturii. Statisticile arată însă că moldovenii în general citesc foarte puțin. Poate efortul Bibliotecii Naționale să schimbe radical această situație lamentabilă?
În rândul copiilor se citește, se organizează foarte multe evenimente atât cu autorii, cât și în jurul cărților
Elena Pintilei: „Suntem instituție economică de profil care coordonăm activitatea bibliotecilor din țară. Bibliotecile din țară permanent sunt cu ochii pe noi și cei în special din direcția de dezvoltare în biblioteconomie studiază experiența altor țări dezvoltate și venim cu niște propuneri, cu niște rețete pentru a îmbunătăți o situație. Știm noi că în Republica Moldova se citește mai puțin în rândul poate maturilor, în rândul copiilor nu sunt de acord cu acele concluzii că nu se citește; în rândul copiilor se citește, se organizează foarte multe evenimente atât cu autorii, cât și în jurul cărților. Noi susținem și lectura în format virtual. Astăzi nu are importanță, de exemplu, pe ce platformă este cartea – este o carte tradițională sau în variantă electronică –, important este ea să fie lecturată. Noi ne vom strădui împreună cu instituțiile noastre bibliotecare să modernizăm bibliotecile, să fim în acel mediu unde sunt tinerii, unde sunt copiii și dacă acesta este și un mediu virtual, venim cu recomandări, venim cu liste de literatură, cartea cea mai citită, cele mai bune cărți, cele mai bune traduceri ca, de exemplu, tânărul, elevul, studentul și persoana matură să aibă de unde își alege un titlu, un autor care merită să fie citit, să fie lecturat. Noi ne străduim, instituția noastră împreună cu toată comunitatea bibliotecară, cu Asociația Bibliotecarilor din Republica Moldova să schimbăm și atitudinea față de carte și lectură, și viziunea unora care zic că nu se citește. Se citește astăzi, doar că trebuie să fim foarte bine cu ochiul pe ceea ce se întâmplă în mediul virtual, ce se lecturează în mediul virtual și să venim cu oferte bune atât pentru tineri, cât și pentru cei interesați de carte și lectură.”
Europa Liberă: Doamnă directoare, pe la sfârșitul anilor ‘80 - începutul anilor ’90, eu eram student și veneam la Biblioteca Națională, comandam cărți și le citeam în niște săli spațioase. Acum, studenții vin să mai citească la Bibliotecă Națională? Și, în general, cum arată portretul cititorului Bibliotecii Naționale?
Elena Pintilei: „Eu vă mulțumesc pentru această întrebare care mi-a atins puțin sufletul, fiindcă am fost și eu studentă în această perioadă, veneam la Biblioteca Națională și era foarte greu, într-adevăr, să ocupi un loc în sală. Iată aceste săli frumoase, care astăzi sunt la fel de spațioase la Biblioteca Națională sunt puse la dispoziția cititorului și utilizatorului, celor care utilizează tehnologiile informaționale. Se citește mai puțin, dar acea carte care nu este de găsit în alte biblioteci, cititorul o găsește la noi. Bibliografii au la dispoziție și acel catalog electronic, care poate găsi mai ușor o carte sau o listă de literatură, cât și catalogul tradițional. Profilul utilizatorului de astăzi, atunci când vine la bibliotecă el dispune de puțin timp, dorește ca să afle informația despre o carte în timp scurt, în cazul în care nu poate să o împrumute fizic acasă, își dorește să fie scanată sau parțial măcar copiată, îi pui la dispoziție într-un format pe care el poate să-l utilizeze și desigur că cititorul de astăzi solicită informație prin e-mail sau prin rețelele de socializare. La fel, cititorul de astăzi dorește să aibă cât mai aproape informația, ea să fie cât mai accesibilă, să aibă condiții bune de utilizare a acestei informații, condiții de lectură sau de cercetare. A crescut mult numărul de vizitatori la bibliotecă și cei care vin, vizitează biblioteca participă la evenimente, așteaptă ca biblioteca să fie acel spațiu unde se întâmplă ceva. Aceasta este o întâlnire cu un scriitor, este un eveniment în jurul unei date remarcabile, în jurul unui eveniment de comemorare, bunăoară cum a fost recent comemorarea Holocaustului, vizionarea în premieră a unui film sau organizarea unei lansări de carte sau revistă. Avem foarte mulți tineri care vin în excursie la Biblioteca Națională ca să viziteze și Muzeul cărții, un spațiu deosebit, unde le vorbim, în special elevilor, despre istoria cărții, a tiparului în spațiul basarabean și unde pot face cunoștință cu acele cărți pe care nu le mai pot consulta sau admira în altă parte.”
Europa Liberă: Și pe final v-aș întreba: în ce măsură statul contribuie la modernizarea bibliotecilor, încurajând astfel lectura?
Elena Pintilei: „Ceea ce ține de Biblioteca Națională, noi suntem asigurați de la buget pentru toate articolele, infrastructură, procurare de carte, acces la baza de date ș.a. Bibliotecile publice din teritoriu se află în subordinea administrației publice locale. Desigur că sunt diferite impedimente, în special în teritoriu, dar bibliotecarii noștri sunt instruiți cum să facă un advocacy pentru a-l convinge și pe acel primar că biblioteca astăzi este punctul-cheie al comunității și cartea și lectura pot dezvolta comunitatea spre bine.”
