În urmă cu 90 de ani, a apărut la celebra editură germană, Insel, din Leipzig, un volum subţire, cuprinzînd 10 scrisori ale marelui poet, Rainer Maria Rilke (1875-1926), adresate timişoreanului, Franz Xaver Kappus (1883-1966). Din 1929 pînă astăzi, volumul a fost reeditat de mai multe ori şi a fost tradus în numeroase limbi, inclusiv în limba română. Scrisorile se bucură pînă în ziua de astăzi de un succes extraordinar, mai ales în spaţiul lingvistic anglo-saxon şi francez. Pînă şi celebra cîntăreaţă, Lady Gaga, şi-a tatuat braţul stîng cu un citat, extras din aceste scrisori - pe motiv că este o adeptă a „filozofiei solitudinii”.
În cei 90 de ani, de cînd fostul ofiţer austro-ungar Franz Xaver Kappus a publicat cele 10 răspunsuri ale lui Rilke sub titlul, „Scrisori către un tînăr poet” („Briefe an einen jungen Dichter”), comentatorii s-au tot întrebat unde or fi rămas epistolele timişoreanului. Răspunsul l-a oferit acum cercetătorul operei rilkiene, Erich Unglaub. Acesta a descoperit în arhiva Rilke scrisorile originale ale lui Kappus, adresate maestrului între anii 1902 şi 1909. Sînt în total 12 scrisori (lipseşte doar prima). Pe lîngă cele 10 scrisori cunoscute, în care Rilke a răspuns tînărului său discipol, editorul a mai găsit rezumatul unei epistole a poetului, sintetizată în catalogul unei case de licitaţii, prin intermediul căreia au fost vîndute, în 1953, documentele originale. Identitatea cumpărătorului nu a putut fi stabilită.
În scrisorile sale, tînărul Kappus îi cere lui Rilke părerea asupra producţiilor sale lirice, relatează despre viaţa sa intimă – inclusiv despre o experienţă homoerotică – şi vorbeşte, pe larg, despre singurătate, constrîngerile cotidianului cazon, îndoieli şi dureri juvenile, dragoste neîmplinită, dorinţe refulate, convingeri agnostice şi estetice, cît şi despre lecturi.
Materialul epistolar publicat acum conţine şi cîteva texte literare ale lui Kappus, supuse verdictului estetic – mai mult sau mai puţin direct - al lui Rilke. Deşi poetul îi dă discipolului anumite sfaturi, acesta se dovedeşte a fi mai degrabă refractar. Kappus continua să publice povestiri satirice, texte ironice şi foiletoane efemere în ziare şi reviste, ştiind că Rilke nu face parte din categoria consumatorilor de literatură trivială sau de divertisment. Promisiunea făcută lui Rilke, de a se dedica poeziei „cu trup şi suflet” şi de a renunţa să producă texte lipsite de adîncime, s-a dovedit în realitate a fi o făgăduială fără fond.
Sub influenţa expresionismului, Kappus a scris cel puţin două romane importante şi cîteva poezii estetic izbutite. După ce, în 1925, a părăsit Timişoara pentru totdeauna, stabilindu-se la Berlin, el a scris şi publicat în exclusivitate literatură de consum. Kappus a intrat în literatura universală nu pentru ceea ce a scris, ci datorită corespondenţei sale cu celebrul Rilke.
* Rainer Maria Rilke: „Briefe an einen jungen Dichter. Mit den Briefen von Franz Xaver Kappus”. (Scrisori către un tînăr poet. Cu scrisorile lui Franz Xaver Kappus). Volum editat, comentat şi postfaţat de Erich Unglaub, Wallstein Verlag, Göttingen, 2019, 147 p.
