La București, are loc un forum de trei zile al miniștrilor apărării din țări central și est europene membre ale NATO plus ministrul apărării din Statele Unite.
La întâlnirea miniștrilor apărării din așa numitul format București 9 sau B9, nu s-au făcut prea multe referiri la Rusia, cu toate că motivul întâlnirii statelor din Flancul estic est tocmai acesta: frica de avansul rusesc.
Formatul București 9 include Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Ungaria. Aproape tot vechiul lagăr socialist, format din țări care și-au păstrat între timp relații calde cu Moscova, cum sunt Cehia, Slovacia sau Ungaria și țări a căror cultură politică este vădit anti-rusească, de pildă, balticele, Polonia și chiar România.
B9 a fost o idee a României şi Poloniei, pusă în aplicare încă din vara anului 2014, la puțină vreme după ce Rusia a anexat Crimeea și a început să alimenteze conflictul din Donbas. Teama de extindere a războiului hibrid, i-a determinat pe oficialii de la București și de la Varșovia să găsească o modalitate prin care să atragă atenția că în fața pericolului rusesc e nevoie de un front comun. În primii doi ani au fost doar întâlniri la vârf ale șefilor de stat sau de guvern, apoi au început să se strângă anual miniștrii de externe. Zilele acestea la București are pentru prima data loc reuniunea miniștrilor apărării din cele nouă state, urmând ca în scurt timp să fie organizată, tot în capital României, o întâlnire a reprezentanților parlamentelor din formatul B9.
Nu se știe exact ce-au vorbit cu ușile închise cei nouă miniștri ai apărării plus secretarul american și mai mulți reprezentanți NATO. Din cele spuse de ministrul polonez, Mariusz Blaszczak, rezultă însă că „acțiunile Rusiei” au fost analizate și că alocarea celor două procente din Produsul Intern Brut armatei, așa cum au hotărât statele NATO, trebuie să continue. Oficialul de la Varșovia s-a lăudat, însă, că țara sa a adoptat o lege care obligă Polonia din 2030 să cheltuiască 2,5% din PIB pentru Apărare. Modernizarea armatei și importarea echipamentelor modern, rămâne de asemenea un punct prioritar pentru armata Poloniei.
Pe acest traseu sunt problematice doar România și Bulgaria, care n-au reușit în cei peste zece ani de când se află în UE să atragă fondurile necesare pentru construirea autostrăzilor...
Ministrul român al Apărării Mihai Fifor avertizează că „o criză de securitate” ar putea implica în zilele noastre atât mijloace convenționale, cât și neconvenționale, de tip hibrid. Fifor a mai adăugat că analiza riscurilor la adresa securității așa cum se face de oficialii B9 va fi utilă în „pregătirea și coagularea pozițiilor naționale” pentru definirea unei eventuale „viziuni comune” care să fie luată în seamă la summit-ul NATO din această vară care va fi organizat la Bruxelles.
Singura viziune prezentată la întâlnirea de astăzi este însă cea a Poloniei, care vrea să pună în practică proiectul rutier „Via Carpatia”, prin care Polonia și statele baltice să fie unite cu România, iar mai departe autostrada să coboare spre sud, prin Bulgaria, până în Grecia. Altfel spus, să se conecteze Marea Baltică și Mediterana, prin Carpați.
Pe acest traseu sunt problematice doar România și Bulgaria, care n-au reușit în cei peste zece ani de când se află în Uniunea Europeană să atragă fondurile necesare pentru construirea autostrăzilor între orașele importante. Nu e clar încă dacă infrastructura propusă de polonezi, în scopuri de apărare a flancului estic, ar trebui să fie ceva mai solidă decât cea obișnuită, dar va fi încă un test pentru determinarea României de a face proiecte comune în regiune.
Ministrul Fifor i-a mulțumit Poloniei pentru prezența militară la Brigada Multinațională de la Craiova și le-a cerut americanilor o prezență mai consistentă și pe termen mai lung în țară, semn că România este mai îngrijorată decât o arată de ceea ce se întâmplă la Moscova.
