Linkuri accesibilitate

Evoluția bugetului din educație: „Trebuie să stabilim corect ce înseamnă serviciul educaţional și cum urmează să arate fiecare şcoală”


Imagine generică

Cheltuielile pentru educație au crescut constant în ultimii ani.

Astăzi începe noul an școlar, primul sub o nouă guvernare, condusă în mod întâmplător de o fostă ministră a educației, Maia Sandu. Care a fost evoluția bugetului de stat pentru educație, în Moldova, în ultimii ani?

Link direct


O guvernare responsabilă, care nu-şi dorește cu tot dinadinsul dividende politice imediate, are grijă de educație. Asta spun manualele de politologie. Cum stau lucrurile în realitate? După asistență socială şi cheltuielile de personal, educația este sectorul în care statul se vede silit să învestească cei mai mulți bani. Cheltuielile pentru educație au crescut constant în ultimii ani. Ponderea lor în PIB a atins cota maximă de 9,4 la sută în 2009, iar din 2010 a început să scadă. În anul curent cheltuielile pentru educație în PIB au atins cota cea mai mică - de 5,3 la sută, cotă apropiată de cea din țările europene.

Tatiana Savva
Tatiana Savva

Acest indicatorul nu probează însă eficienţa cheltuielilor, spune Tatiana Savva de la Centrul Expert-Grup. Experta consideră că întâi de toate trebuie să existe o evaluare totală a cheltuielilor:

„Să vedem pentru ce cheltuim, cum cheltuim. Poate că este nevoie să creştem această pondere a cheltuielilor. Dar pentru ca acest lucru să fie făcut noi trebuie să stabilim foarte corect ce înseamnă serviciul educaţional de bază, cum trebuie să arate fiecare şcoală şi care sunt serviciile pe care aceasta trebuie să le acopere. Inclusiv luând în considerare că avem nevoie de cadre didactice specializate, avem nevoie de tineri profesori care să vină în localităţile rurale şi să predea. Noi avem nevoie să-i salarizăm foarte bine şi să-i atragem în localităţile rurale.”

O altă necesitate ar fi, spune Tatiana Savva, evaluarea reformei de optimizare a şcolilor, promovată de fosta ministră a educaţiei, Maia Sandu, ajunsă acum în funcţia de premier. Experta spune că optimizarea reţelei şcolare a fost una oportună întrucât principala cauză a ineficienței cheltuielilor publice pentru educație ținea de existența unui sector supradimensionat comparativ cu numărul de elevi.

Trebuie însă evaluate avantajele economice ale procesului de optimizare, de reorganizare sau închidere a școlilor și, mai ales, cum au fost utilizate economiile făcute în urma închiderii școlilor sau reorganizării or. Doar după multiple evaluări în sector se vor putea constata sumele necesare pentru educaţie, spune Tatiana Savva:

Ministerul Educaţiei trebuie să asigure umbrela de transparenţă...

„Trebuie să vedem modul în care sunt cheltuiţi banii acum în instituţiile de învăţământ. Este nevoie ca managerii acestor instituţii să fie deschişi faţă de principalii beneficiari ai lor, adică faţă de părinţi şi faţă de elevi, despre modul în care sunt cheltuiţi banii, despre principalele probleme ale instituţiilor de învăţământ şi cum ei vor aborda aceste probleme cu banii pe care îi au la dispoziţie, dacă acest lucru este posibil sau nu. Ministerul Educaţiei trebuie să asigure această umbrelă de transparenţă.”

Începând din 2013, instituţiile şcolare au trecut la formula de finanţare per elev care avantajează şcolile mari şi face procesul de optimizare inevitabil. Cea mai mare parte din bugetele şcolilor sunt pentru salariile profesorilor, urmate de cheltuielile curente, iar ponderea cheltuielilor capitale e sub 10 la sută. Experţii spun că pentru a asigura o utilizare mai eficientă a banilor publici trebuie modificată structura cheltuielilor micșorându-le pe cele curente.

Bugetul educaţiei în acest an depăşeşte 11 milioane de lei, ceea ce constituie 5,3 la sută din PIB. Spre comparație, în România ponderea cheltuielilor pentru educaţie în PIB este de 3 la sută. Chiar dacă învățământul primar şi secundar e cel mai bine finanţat, problema taxelor informale persistă. Recent, Ministerul Educaţiei a emis o circulară în care a calificat drept ilegală colectarea de bani în afara fondurilor oficiale create de părinții elevilor şi a cerut cadrelor didactice să prevină corupția în educație.

AntiNostalgia – privind spre viitor

Zece documentare, zece dezbateri publice si mult mai multe reportaje despre trecutul comunist și viitorul țărilor și comunităților din Europa Centrală și de Est. „Cu cât privești mai departe în spate, cu atât vei vedea mai departe în viitor” (Winston Churchill)

XS
SM
MD
LG