Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene.
Din sumar:
Paradă militară la Tiraspol, prin care administrația transnistreană marchează 31 de ani de la proclamarea secesiunii de Chişinău. O independență nerecunoscută pe plan internațional nici măcar de patronii de la Moscova ai administrației separatiste. Cum văd oamenii de rând din stânga Nistrului principalele eșecuri și realizări ale acestor 31 de ani. Subiectele fierbinți ale acestui început de toamnă – interdicția de a intra în Ucraina pentru mașinile cu numere transnistrene și începutul noului an școlar.
***
Pentru început, o sinteză a principalelor evenimente ale săptămânii trecute.
Președintele Parlamentului, Igor Grosu (PAS), a admis într-un interviu la Europa Liberă că Moldova că a cerut Ucrainei să amâne obligativitatea „plăcuțelor neutre” la mașinile transnistrene care vor să intre pe teritoriul ei, dar a negat că această cerere ar fi fost coordonată cu Moscova. „Decizia ne-a aparținut nouă, nu dlui [prim-vicepremier rus Dmitri] Kozak”, a spus Igor Grosu. El a adăugat că cererea moldoveană ar fi fost făcută în interesul „oamenilor simpli” din regiunea transnistreană.
„Toate analizele noastre arătau că de această interdicție acum, la 1 septembrie, aveau să pătimească, în primul rând, cetățenii. Nu administrația, nu liderii de acolo, care deja fie au plăcuțe neutre, fie au plăcuțe moldovenești. Condiția cetățenilor noștri din stânga Nistrului - aceasta-i preocuparea principală. Dacă ar fi fost o alternativă, și alternativa ar fi transportul public: „Dle, nu mă pot deplasa cu automobilul meu sau nu parcurg procedura aceasta că nu am bani și, uite, folosesc transportul de rută”. Dar la acest moment el nu este, de aceea noi am considerat corect să mai amânăm. De aici noi am pornit, de la interesul oamenilor”, a explicat Igor Grosu în interviul pentru Europa Liberă.
Decizia ucraineană a fost criticată din nou vineri de conducerea de la Tiraspol, care a comparat-o cu un fel de blocadă impusă de ucraineni.
Reprezentanții politici de la Chișinău și de la Tiraspol au discutat vineri, 3 septembrie, la Bender, problematica autovehiculelor cu numere de înmatriculare „neutre”. În cadrul discuțiilor, relatează IPN, au fost abordate potențiale mecanisme practice de eficientizare a activității punctelor de înmatriculare din orașele Tiraspol și Râbnița, precum și de sporire a numărului de beneficiari ai acestui serviciu public oferit de autoritățile Republicii Moldova.
O statuie a lui Harry Potter a fost dezvelită festiv pe 1 septembrie în fața Universității Taras Șevcenko de la Tiraspol. La evenimentul, dedicat primei zile de an de studii, a fost prezent și liderul transnistrean Vadim Krasnoselski. Vrăjitorul este prezentat într-un halat, cu o bufniță pe mâna stângă și cu o carte în mâna dreaptă. Apariția statuii lui Harry Potter la Tiraspol a trezit reacții de nedumerire și comentarii ironice pe grupurile transnistrene de pe rețelele de socializare.
Autoritatea rusă pentru mass-media a blocat șase furnizori de rețele virtuale proxy (VPN), care pot fi folosite pentru a ocoli restricțiile guvernamentale de pe internet. Măsura vine în vreme ce autoritățile ruse înăspresc controlul internetului, blocând accesul la zeci de site-uri web înainte de alegerile parlamentare din această lună. Criticii au denunțat supravegherea oficială a internetului ca o pe o formă de cenzură care urmărește să elimine disidența. Autoritățile au intensificat, de asemenea, reprimarea parlamentarilor și activiștilor din opoziție înaintea alegerilor legislative la nivel național din Rusia, programate pentru 17-19 septembrie. Aproape toți criticii proeminenți ai Kremlinului au interdicție să candideze.
Președintele american Joe Biden l-a asigurat omologul său ucrainean Volodimir Zelenski că Statele Unite sprijină Kievul în fața „agresiunii rusești”, în cadrul întrevederii de la Casa Albă, de pe 1 septembrie. Cu toate acestea, Biden nu a făcut nicio promisiune privind perspectivele Ucrainei de a adera la NATO, nici nu a lăsat de înțeles că administrația sa se va implica direct în negocierile de pace pentru soluționarea conflictului separatist din estul Ucrainei. În acest moment, acest conflict este negociat în cadrul așa-numitului format Normandia, din care fac parte Ucraina și Rusia, Germania și Franța.
Armata rusă va desfășura marţi, 7 septembrie, exerciţii militare în peninsula ucraineană Crimeea, anexată de Rusia în 2014. La manevre vor participa peste 500 de militari cu echipamentul militar de rigoare, inclusiv ambarcaţiuni şi nave de sprijin din cadrul Flotei Mării Negre, a informat sâmbătă Ministerul rus al Apărării.
Uniunea Europeană ar trebui să țină seama de cinci „repere” când cooperează cu talibanii afgani pentru a furniza ajutor umanitar afganilor, au convenit vineri miniștrii de externe din UE, fără a preciza ce s-ar întâmpla dacă aceste „linii roșii” ar fi trecute. „Pentru a sprijini populația afgană, va trebui să avem relații cu noul guvern din Afganistan", a declarat șeful diplomației UE, Josep Borrell, rezumând discuțiile miniștrilor, de vineri, din Slovenia. Pentru a conlucra cu UE, a spus Borrell, talibanii nu trebuie să permită ca Afganistanul să găzduiască teroriști care ar putea pune la cale atacuri în alte țări, așa cum a făcut-o în trecut. Gruparea ar mai trebui să respecte drepturile omului, în special ale femeilor; să instituie un guvern incluziv; să permită accesul gratuit al ajutorului umanitar. O conlucrare „operațională” cu talibanii nu înseamnă recunoaștere, a subliniat oficialul european.
Papa Francisc a încurajat țările lumii să primească refugiații afgani aflați în căutarea unei vieți noi. Duminică, în timpul apariției sale în Piața Sf. Petru, de la Vatican, Francisc s-a rugat pentru ca persoanele fugite din Afganistan să primească asistență și protecție. Papa Francisc nu i-a menționat pe talibani sau politicile lor, dar a adăugat: „Fie ca tinerii afgani să primească o educație, care este esențială pentru dezvoltarea umană”. El a încheiat exprimându-și speranța că toți afganii, fie în țara lor natală, în tranzit sau în țările care îi primesc, vor putea să „trăiască cu demnitate, în pace, în frăție cu vecinii lor”.
Aceasta a fost sinteza principalelor evenimente ale săptămânii trecute, mai multe, în actualitate, găsiți pe pagina noastră de internet.
***
Regiunea transnistreană a marcat din nou, cu o paradă militară, împlinirea a 31 de ani de la proclamarea independenței, deși această proclamare nu este nici până astăzi recunoscută. Anul acesta la Tiraspol au fost prezente delegații din alte regiuni separatiste din fostul spațiu sovietic, Abhazia și Osetia de Sud, precum și din Belarus. La parada militară au participat 1.300 de soldați și tehnică militară. Aceasta a fost urmărită de liderul regiunii, Vadim Krasnoselski, împreună cu invitații acestuia. În interpretarea lui Krasnoselski, „declararea independenței republicii moldovenești nistrene a reprezentat o garanție a respectării dreptului omului, o garanție a utilizării fără impedimente a limbii materne, culturii, tradiției”. Krasnoselski a mulțumit totodată Rusiei, pentru că „este principalul partener strategic și apărător al Transnistriei”.
Enclava separatistă din stânga Nistrului și-a proclamat independența pe 2 septembrie 1990 și până acum nu a fost recunoscută de niciun stat, nici măcar de Rusia, care are în continuare trupe pe acest teritoriu, un depozit cu 20.000 de tone de armament învechit, investiții în domenii strategice și oameni fideli care controlează puterea. Exodul masiv al oamenilor apți de muncă a dus la îmbătrânirea regiunii, dar și la pauperizarea populației rămase.
Cu un deficit bugetar anual de peste 50 la sută, regiunea supraviețuiește inclusiv din contul faptul că nu plătește pentru gazele rusești consumate, iar datoria, care se apropie deja de 8 miliarde de dolari, este pusă pe seama Republicii Moldova.
Corespondenții noștri la Tiraspol și Bender au ieșit pe străzile orașelor și au întrebat trecătorii cum simt ei principalele eșecuri și realizări ale acestor 31 de ani.
- Nu vedem niciun fel de succese deosebite deocamdată. Am vrea, desigur, să fie ridicate salariile și pensiile, pentru că noi toți depindem de acest lucru. Am vrea să fie mai bine măcar pentru copiii noștri – să poată să-și facă studii bune aici, studii care să le permită să lucreze și în alte țări. Dar acum diplomele emise la Tiraspol nu sunt recunoscute sau sunt recunoscute nu peste tot. Desigur că am vrea un viitor mai bun.
- Cel mai mare succes este însuși faptul că existăm, că suntem independenți. Dar de eșecuri – e ca și la oameni: dacă nu vor fi eșecuri, cum vom crește?
- Cea mai mare greșeală a comis-o primul nostru președinte, a făcut o structură monopolistă.
- Unul din eșecurile cele mai mari este felul în care au gestionat situația cu coronavirusul. Dar de lucruri bune… nici nu știu. Nu-mi vine nimic în minte, nu văd nimic.
Suntem oaspeți rari aici, am venit pe două săptămâni acasă. Suntem plecați cu anii...
- Noi suntem oaspeți rari aici, am venit pe două săptămâni acasă. Suntem plecați cu anii. Știți, când sunt plecată, mi se face dor de casă. Dar aici nu este nimic de lucru. Așa că toți oamenii pleacă, din cauza faptului că nu au de lucru. Dacă ar fi de lucru, oamenii ar rămâne aici. Mai ales tinerii. În ceea ce privește bătrânii, cum credeți, se poate supraviețui cu o astfel de pensie? Pensia este 1.100 de ruble. Și cam tot atâta costă serviciile de întreținere. Cum poți supraviețui așa? Așa că aici închidem apartamentele și plecăm, după care venim și achităm facturile și plecăm din nou. Slavă Domnului că acolo avem de lucru. Lucru greu, dar Slavă Domnului că este și ne ținem de el.
- Cel mai mare eșec este că șomajul e mare și tinerii pleacă. La capitolul succese pot spune că e bine că au început să se ocupe de drumuri, să mai amenajeze orașul. Dar la noi statul nu ia în calcul angajarea de specialiști tineri și aceștia nu au niciun fel de venit. Și nu există niciun fel de dezvoltare socială. Este imposibil de trăit aici, pentru că salariile sunt mici, iar prețurile – mari. Și există și acest monopol la noi.
- Un mare succes este amenajarea Tiraspolului. Iar ca eșec – creșterea mare a prețurilor la alimente, pensiile mici, dar și transportul public prost.
- Existența acestei republici este în sine un eșec. Și oamenii din această cauză și pleacă – pentru că nu este în puterea lor să corecteze această greșeală. Acest lucru trebuie să se facă în aceste formate de negocieri unde se întâlnesc politicienii.
***
Subiectul săptămânii trecute în regiunea transnistreană a fost de departe interdicția de a intra în Ucraina pentru mașinile cu numere transnistrene. Acordul convenit încă în 2018 între Kiev și Chișinău a fost amânat de mai multe ori, iar Tiraspolul, susținut de Moscova, a protestat vocal împotriva acestuia și a mizat până în ultimul moment pe faptul că și de această dată Ucraina va amâna interdicția. Ultima dată s-a întâmplat la începutul acestui an, iar premierul interimar Aureliu Ciocoi și guvernul controlat de socialiștii lui Igor Dodon au fost dur criticați atunci pentru ceea ce experții au numit cedare în favoarea administrației separatiste.
Și de această dată se pare că a existat o solicitare a Chişinăului adresată Kievului de a amâna interdicția, însă Ucraina nu a dat curs acesteia. Asta, în condițiile în care la Chişinău a fost imediat preluată afirmația liderului transnistrean Vadim Krasnoselski, care a spus că emisarul rus Dmitri Kozak a fost cel care a cerut noilor autorități moldovene să facă demersuri la Kiev în favoarea administrației transnistrene.
Noua putere de la Chişinău explică însă solicitarea adresată Kievului de a nu interzice deocamdată mașinilor înmatriculate în regiunea separatistă să meargă în Ucraina prin grija față de oamenii simpli din stânga Nistrului, având în vedere că în cei trei ani de când s-a început campania de reînmatriculare a mașinilor transnistrene, doar 5 la sută dintre acestea au decis să-și ia numere neutre.
Administrația de la Tiraspol continuă să insiste asupra suspendării deciziei, spunând că astfel Kievul și Chişinăul impun regiunii o așa-numită blocadă economică.
Decizia de a opri circulația mașinilor transnistrene în Ucrainei a fost criticată și de purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de externe, Maria Zaharova, care a spus că aceasta va avea un impact negativ asupra procesului de reglementare a conflictului transnistrean.
Biroul de reintegrare din Guvernul de la Chişinău a dat asigurări că „în perioada următoare se vor intensifica eforturile în vederea accelerării funcționalității punctelor de înmatriculare a mijloacelor de transport de la Tiraspol și Râbnița pentru a asigura activitatea acestora la potențialul lor deplin”.
Subiectul a fost discutat vineri și în cadrul primei vizite în regiunea transnistreană în calitate de vicepremier pentru reintegrare a lui Vladislav Kulminki. Acesta s-a întâlnit cu șeful echipei transnistrene de negociatori, Vitali Ignatiev, la sediul misiunii OSCE de la Bender.
Corespondentul nostru în regiunea transnistreană, Serghei Ursul, a stat de vorbă cu doi experți de la Tiraspol, întrebându-i ce impact va avea asupra vieții oamenilor de rând din stânga Nistrului interdicția de a intra cu numere transnistrene în Ucraina. Pentru început, opinia directorului Școlii de studii politice de la Tiraspol, Anatoli Dirun.
Anatoli Dirun: „Desigur că e foarte regretabilă această decizie a Kievului. Chiar dacă a explicat decizia prin faptul că astfel își apără securitatea națională, Ucraina, care este implicată ca nimeni altul în tematica, specificul și detaliile reglementării moldo-transnistrene, nu poate să nu înțeleagă că această decizie lovește în transnistreni. Nu afectează întreprinderile mari, care în virtutea activității lor au deja demult numere de înmatriculare ucrainene sau moldovene, ci afectează transnistrenii de rând, inclusiv cetățenii Ucrainei care locuiesc în Transnistria.
Ce a vrut Ucraina să arată prin acest gest? Întrebarea rămâne deschisă, dar una din versiuni este că decizia a venit în contextul vizitei președintelui Zelenski la Washington. Scopul deciziei cred că a fost de a exercita presiuni asupra Transnistriei, de a crea o situație critică care ar putea atrage atenția. Sunt sigur că toți participanții la formatul de negocieri, unde sunt și reprezentanți ai SUA, care are statut de observator, au remarcat această situație. Nu știu ce ar fi vrut să primească Kievul în schimb, atrăgându-și atenția în acest fel.
Pe de altă parte, situația arată că Tiraspolul trebuie să schimbe abordările în soluționarea acestei chestiuni. Pentru că cei doi ani cât durează negocierile pentru coordonarea detaliilor apărute în procesul de primire a numerelor neutre de către șoferii transnistreni au arătat că și partea transnistreană a comis greșeli importante care au contribuit și ele la această situație negativă critică.”
Europa Liberă: Care ar putea fi consecințele acestei situații pentru negocieri în general? Poate că acesta ar putea fi un impuls pentru toată lumea de a relua discuțiile în formatul 5+2 și de a găsi soluții viabile și pentru alte probleme existente?
Anatoli Dirun: „Având în vedere faptul că conducerea Transnistriei nu întreprinde niciun fel de măsuri directe și are doar reacții pur diplomatice, iar Vadim Krasnoselski a declarat la conferința de presă că nu s-a produs nimic catastrofal, atunci de ce alți participanți la negocieri ar reacționa altfel? Nimeni nu va convoca ședințe speciale dacă nici măcar Transnistria nu consideră că s-ar fi întâmplat ceva grav.”
***
Fostul negociator-șef din partea Tiraspolului între anii 2008-2012, Vladimir Iastrebceak este de părere că noile restricții vor afecta nu doar locuitorii regiunii transnistrene, dar și pe cetățenii ucraineni.
Vladimir Iastrebceak: „În primul rând, nu ne rămâne decât să sperăm că Republica Moldova chiar a fost sinceră atunci când a făcut aceste demersuri în fața autorităților ucrainene. În ceea ce privește cine va avea cel mai mult de suferit, vor fi, indiscutabil, oamenii, pentru că oamenii de rând sunt cei care fac comerț, sunt cei care aduc marfă din Ucraina sau merg la piață la Cuciurgan. Marii transportatori de mărfuri nu merg la piață la Cuciurgan, nu întrețin comerțul transfrontalier cu Ucraina și nu efectuează livrări în zonele de frontieră ale Ucrainei. Iată de ce, chiar dacă lovitura asupra Transnistriei este una substanțială, decizia Kievului a lovit și în cei care fac comerț cu Transnistria din partea ucraineană.
În ceea ce privește impactul asupra transnistrenilor, acesta este unul foarte mare și cel mai mult au de suferit oamenii. Pentru că evaluările oficiale spun că doar în jur de 5 la sută din mașinile înregistrate în Transnistria au acum numere neutre. Mie îmi este greu să înțeleg ce a vrut să obțină Kievul prin aceste măsuri. Și impresia mea este că acțiunile autorităților ucrainene în această situație au fost motivate în principal de fobii. Niște încercări impuse din interior sau din exterior de a face paralele între Transnistria și situația din Donbas.
Este o practică foarte negativă pe care am încercat să o combatem demult - și eu, și alți experți transnistreni – pentru a încerca să explicăm, și în Ucraina, și în alte părți, că Donbas și Transnistria sunt cazuri diferite și nu trebuie puse împreună. Kievul a devenit ostaticul unei concepții total greșite că ar exista analogii dintre Donbas și Transnistria. Kievul a devenit ostaticul acestor fobii. Și acest statut de ostatic al fobiilor determină, din păcate, astfel de pași din parte Ucrainei.”
***
Autoritățile de la Chişinău nu au fost foarte operative și deschise în a oferi informații în legătură cu situația creată în jurul mașinilor cu numere de înmatriculare transnistrene. Abia spre sfârșitul săptămânii lucrurile au devenit ceva mai clare. Detalii, de la Valentina Basiul:
Interdicția de a intra în Ucraina pentru șoferii care conduc mașini cu numere de înmatriculare eliberate regimul de la Tiraspol a generat reacții critice în republica secesionistă. Tiraspolul a lansat un demers către toți membrii formatului de negocieri 5+2, dar în special a cerut Kievului să-și revadă decizia. Doar posesorii de așa-zisele numere neutre, fără însemnele R. Moldova, însă cu abțibild MD și permis eliberat de autoritățile constituționale vor fi lăsați la vama ucraineană, a anunțat Poliția de frontieră de la Kiev.
Asta în ciuda faptului că, în ajun, Chișinăul a cerut amânarea punerii în aplicare a acestui termen, până în ianuarie anul viitor, deoarece doar 5% din mașinile aflate în raioanele de est ar fi trecut prin procedura de reînregistrare. Despre gestul conciliant al Chișinăului presa a aflat cumva accidental și a încercat să depene ghemul informațiilor contradictorii.
Liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a comentat că decizia părții moldovene ar fi venit urmare a negocierilor purtate cu emisarul rus Dmitri Kozak, care s-a aflat într-o o scurtă vizită la Chișinău în august pentru a se întâlni cu reprezentanții noii puteri. „S-au întâmplat lucruri stranii pentru mine. Partea moldovenească era sigură că amânarea va rezolva problema, doar că între timp Ucraina a respins categoric ideea unei noi amânări. Mi se creează impresia că Ucraina s-ar teme că Transnistria și Moldova ar începe să se înțeleagă. Trebuie să ne lămurim de ce Kievul a procedat astfel”, a declarat Krasnoselski în cadrul unei conferințe de presă.
Liderul de la Tiraspol a cerut nu doar o amânare până în ianuarie, ba chiar un moratoriu, până când părțile vor lămuri modul în care sunt reînregistrați agenții economici, în primul rând transportatorii. În plus, el insistă că permisele eliberate în stânga Nistrului nu ar trebui să fie schimbate cu altele moldovenești.
Biroul politici de reintegrare a refuzat să ofere detalii din demersul Chișinăului către autoritățile de la Kiev trimis în urma presupuselor înțelegeri cu Kozak. La fel s-a abținut să numească palierele pe care ar fi posibil un compromis cu Tiraspolul. Mariana Sarî, de la serviciul presa și protocol, a spus doar că Biroul nu a purtat o comunicare directă pe subiect cu partea ucraineană, ci că acest lucru s-a făcut prin intermediul Ministerului de Externe. La rândul lor, externele au evitat comentarii la temă.
Este sau nu este interes în stânga Nistrului pentru reînmatriculare?
Fostul vicepremier pentru reintegrare Alexandru Flenchea spune că în localitățile de peste Nistru există interes pentru reînmatricularea automobilelor, în ciuda argumentelor invocate de reprezentanții Tiraspolului. Cât despre numărul mic de autovehicule care au trecut prin această procedură, Flenchea susține că în mod normal nu toate unitățile de transport existente traversează frontiera moldo-ucraineană și dă exemplul statisticii pe anul 2019, când au fost 10 mii de astfel de ieșiri din regiune spre Ucraina, fără a se cunoaște și numărul de unități, întrucât ar putea fi și traversări multiple.
„Este sau nu este interes în stânga Nistrului pentru reînmatriculare? Interes este și cei care vor, cei care au vrut, cei care doresc în continuare au avut așa posibilitate și o au în continuare. Să nu ne lăsăm manipulați de propaganda de la Tiraspol că vezi, Doamne, sunt 100 de mii de automobile și doar 5 mii s-au reînmatriculat! În primul rând, noi nu știm câte automobile sunt în Transnistria, 100 de mii e ceea ce ne spun Ignatiev și Krasnoselkski. Le-au fost create toate condițiile pentru preschimbare simplificată, acum își pot schimba permisul și obțin un permis de conducere legal”.
Această secretomanie este alimentată și de vizita inopinată a domnului Dmitri Kozak...
Analistul politic Ion Tăbârță reproșează noii puteri că ocolește dezvăluirea detaliilor pe acest subiect, dar și pe dosarul transnistrean în general și astfel nu face decât să alimenteze suspiciunile din jurul vizitei lui Dmitri Kozak la Chișinău. În aceeași ordine de idei, Tabârță afirmă că președinta Maia Sandu a criticat „politica pașilor mici” a predecesorilor, dar noua putere întârzie să prezinte viziunea proprie sau strategie pe care o va urma la acest capitol.
„Desigur poziția Chișinăului în amânarea intrării în vigoare a acestei decizii este argumentată prin grija față de cetățenii simpli, dar ce avem aici neclar, care provoacă anumite confuzii este cumva o anumită doză de secretomanie. Această secretomanie este alimentată și de vizita inopinată a domnului Dmitri Kozak în Republica Moldova care a fost învăluită într-un anumit semi-mister. Despre această vizită a lui Kozak nu s-a spus tot și de aici, probabil, aceste interpretări că pe dosarul transnistrean s-ar întâmpla ceva”.
În lipsa unor clarificări, mai mulți experți se întreabă dacă a fost sau nu decizia Kievului agreată tacit de autoritățile de la Chișinău și în ce măsură acest episod se înglobează în noua versiune a parteneriatului strategic moldo-ucrainean pe care s-a angajat să o pună în aplicare majoritatea pro-europeană din parlamentul Republicii Moldova.
În cazul intrării în vigoare a obligativității așa-ziselor numerele neutre pentru cei care și-au înregistrat mașinile în regiunea separatistă care traversează hotarul moldo-ucrainean, redactorul-șef de la Radio Chișinău, Corneliu Rusnac, regretă că problema a fost rezolvată până la urmă de Kiev, și nu de Chișinău, care s-a tot temut să nu-și strice relațiile cu Moscova și Tiraspol. Asta în ciuda faptului că numere transnistrene la mașini au și mulți cetățeni din dreapta Nistrului care au evitat să plătească impozitele și taxele de vămuire conexe aducerii de peste hotare a vehiculelor la mâna a doua.
Analistul Veaceslav Berbeca de la Institutul „Viitorul” spune că bâlbâiala guvernării PAS pe această chestiune are legătură cu vizita emisarului rus Dmitri Kozak la Chișinău, iar criticile cetățenilor ar fi plauzibile. Doar că decizia Kievului de a nu mai permite intrarea din data de 1 septembrie a mașinilor înregistrate cu numele transnistrene a dat peste cap înțelegerile noii guvernări cu Kozak.
„Pentru autoritățile din Republica Moldova, cred că, a fost o surpriză să afle că partea ucraineană s-a opus. Pentru o parte a societății Republicii Moldova această atitudine a autorităților nou-alese este cel puțin ciudată, nu s-ar înscrie în logica pe care și-ar dori-o, în sensul de a avea o atitudine mai tranșantă cu privire la tot ce înseamnă regiunea transnistreană, fiindcă prin această regiune noi știm că au loc tot felul de scheme de contrabandă.
PAS deloc nu stă bine în fața cetățenilor care i-a votat...
O astfel de abordare nu face bine pentru PAS, fiindcă ei au fost percepuți ca fiind altfel. Dar observăm că în multe cazuri PAS cam continuă aceleași politici pe care le-au avut precedentele partide care au fost la guvernare”.
Vicepremierul Vladislav Kulmisnki s-a întâlnit cu reprezentantul Tiraspolului, Vitali Ignatiev, la Bender, încercând să găsească soluții de compromis în cazul plăcuțelor de înmatriculare auto eliberate de regimul separatist. Kulminski a spus în ajun că noua putere moldoveană a cerut Kievului o derogare în cazul transportatorilor de mărfuri și pasageri, dar că deocamdată ucrainenii ar rămâne neînduplecați.
***
Pe 1 septembrie, elevii au revenit în băncile școlilor. Managerii școlilor cu predare în limba română din stânga Nistrului cer mediatorilor implicați în reglementarea transnistreană să monitorizeze în continuare situația instituțiilor pentru ca elevii să aibă acces liber la educație. Valentina Ursu a discutat despre redeschiderea anului școlar în stânga Nistrului cu directoarea Liceului Alexandru cel Bun de la Tighina (Bender), Maria Roibu.
Maria Roibu: „Atâta timp cât există situația aceasta politică de capturare a școlilor, adică în ce sens?, dacă administrația de la Tiraspol vrea să câștige ceva, să obțină vreo cedare din partea Chișinăului, ei încearcă să preseze școlile. Atâta timp cât ei se folosesc de asta, situația va fi imprevizibilă. Da, suntem rezistenți, dar toate sunt până la un moment, iar atunci când vede că lucrurile nu se schimbă, lumea se descurajează. Eu am foarte mari temeri anume de situația aceasta, mă tem că se va sătura lumea de situația aceasta incertă și va lăsa mâinile în jos. Eu personal și toți cei care suntem trecuți prin „focul” cela care a fost suntem rezistenți, cealaltă lume se uită un pic altfel.”
Europa Liberă: Au fost ani când trebuia să începeți studiile fără să fie intonat Imnul Republicii Moldova, când erați supravegheați de miliția transnistreană, prin 2004, când în general se spunea că școlile cu predare în limba română din regiunea transnistreană ar putea în curând să dispară, au fost situații diferite în acești ani de independență ai Republicii Moldova.
Maria Roibu: „Chiar zilele acestea a fost o delegație a Uniunii Europene la noi și am povestit cazurile când la 31 august, la ora 8 seara au intrat milițieni înarmați în cabinetul meu și m-au preîntâmpinat că nu avem dreptul să intonăm imnul și să arborăm drapelul Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Ceea ce întristează cel mai mult e faptul că pe parcursul anilor a început să scadă numărul copiilor care veneau să învețe în aceste școli cu predare în limba română. Credeți că ar putea să vină o perioadă când nu vor mai fi doritori să învețe la aceste instituții și atunci problema o să dispară de la sine?
Cel mai mult eu îmi fac griji de cadrele didactice care doresc să lucreze aici...
Maria Roibu: „Știți, pentru orașul Bender nu este caracteristic lucrul acesta, adică eu din ce punct de vedere vorbesc? La noi, ultimii 6-7 ani este un număr constant de elevi. Spre exemplu, anul trecut au fost la sfârșitul anului 429 de elevi, la începutul anului școlar acum sunt 438. Anul trecut în clasa întâi au venit 46 de elevi, anul acesta – 50 de elevi. Cel mai mult eu îmi fac griji de cadrele didactice care doresc să lucreze aici.”
Europa Liberă: E îmbătrânit colectivul?
Maria Roibu: „Va îmbătrâni. Când vorbesc despre viitor, eu nu am în vedere anul viitor sau celălalt an, eu privesc un pic mai departe. Temerile mele sunt acestea. Pentru că avem nevoie să vină tineri specialiști de matematică, de chimie, de franceză și nu vedem lume nouă care ar veni. Dar cred că problema aceasta există în întreaga republică, nu numai la noi în oraș.”
Europa Liberă: Pentru că s-a schimbat puterea în Republica Moldova, vă insuflă speranțe că lucrurile totuși pot să intre în albia lor firească și să vină timpul când nu se vor mai provoca necazuri pentru aceste școli?
Maria Roibu: „Nu depinde de dumnealor, pentru că eu cunosc multe dintre persoanele care se află acum la conducere – tot respectul și cu toată încrederea. Dar eu sunt realistă și știu că lumea din jur nu se schimbă, sunt aceleași persoane care au fost și atunci, și acum și foarte mult depinde de cei de alături, pentru că doar ei singuri nu vor putea face, trebuie toată lumea, toți noi trebuie să contribuim la aceea ca, într-adevăr, ceea ce se spune că vrem să facem, să facem și noi ceva pentru asta.”
