Administrația separatistă nu a ținut cont de restricțiile dictate de pandemie, de scăderea încasărilor la buget și de faptul că riscă din toamnă să nu mai poată plăti salariile și pensiile și a organizat o paradă de amploare, cu 1200 de militari și 150 de unități de tehnică grea.
Toate, pentru a da o rezonanță cât mai mare celor 30 de ani de când regiunea separatistă și-a autoproclamat secesiunea față de restul teritoriului Republicii Moldova, dar și aniversării a 75 de ani de la ceea ce, în stil rusesc, la Tiraspol este numit Marele Război pentru Apărarea Patriei.
În tribuna așa-zis oficială și în rândul spectatorilor purtarea măștii de protecție și distanțarea socială nu a părut să fie o măsură obligatorie. Parada a fost deschisă de o coloană de tehnică grea de pe vremurile celui de-Al Doilea Război Mondial. Pe lângă tancurile, blindatele și katiușele de epocă în fața tribunei așa-numite oficiale din Piața Suvorov de la Tiraspol au defilat unități de cavalerie, dar și motociclete cu ataș dotate cu mitraliere. Nu au lipsit nici militarii din Grupul Operativ de Trupe Ruse, staționat în stânga Nistrului fără acordul Republicii Moldova, și nici unitățile de tineri cadeți – copii minori care fac școala militară sau cursuri de pregătire militară. Tot după model rusesc, în stânga Nistrului în ultimii ani devine tot mai popular și prestigios în rândul părinților să-și dea copii, inclusiv fetele, la centre de instruire militară.
Față de anii trecuți, când retorica oficială de la Tiraspol punea un mare accent pe a prezenta Republica Moldova, România, NATO și țările occidentale drept cel mai mare pericol și dușman pentru așa-numita statalitate a regiunii, în acest an s-a pus un accent foarte mare pe legătura cu trecutul, pe stările de spirit nostalgice și pe moștenirea directă venind din URSS, din Rusia și din perioada celui de al Doilea Război Mondial.
Spre deosebire de alți ani, la paradă nu au mai venit diverse personalități din Rusia – din cauza pandemiei acestea s-au limitat la mesaje video, promovate de presa din regiunea separatistă.
„Voința poporului transnistrean exprimată acum 30 de ani merită recunoaștere internațională. Ziua Republicii consolidează atașamentul nostru la valorile unității cu Rusia, care în ultimii peste 200 de ani nu a pierdut prezența sa pe Nistru” , a declarat liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, în mesajul său de felicitare.
Pentru a crea atmosfera de sărbătoare, cu o zi mai devreme la Tiraspol a fost deschis oficial după renovare Parcul Ecaterinei. Renovarea s-a făcut din Fondul de investiții capitale gestionat direct de liderul regiunii Vadim Krasnoselski. Nici măcar scăderea economică, lipsa banilor și dificultățile în gestionarea crizei sanitare nu l-au făcut pe liderul regiunii să renunțe la această construcție, la fel ca și la alte proiecte de amenajare. Mai multe voci critice s-au întrebat pe rețelele de socializare dacă aceste fonduri nu ar fi fost mai utile pentru susținerea medicilor sau a oamenilor de afaceri care au înregistrat pierderi importante în perioada pandemiei. Aceste voci critice nu sunt însă auzite la Tiraspol, mai mult chiar, sunt calificate drept manifestări de extremism și persecutate penal.
Enclava separatistă din stânga Nistrului și-a proclamat independența pe 2 septembrie 1990 și până acum nu a fost recunoscută de niciun stat, nici măcar de Rusia care are în continuare trupe pe acest teritoriu, un depozit cu 20 de mii de tone de armament învechit, investiții în domenii strategice și oameni fideli care controlează puterea. Exodul masiv al oamenilor apți de muncă a dus la îmbătrânirea regiunii, dar și la pauperizarea populației rămase. Cu un deficit bugetar anual de peste 50 la sută, regiunea supraviețuiește inclusiv din contul faptul că nu plătește pentru gazele rusești consumate, iar datoria, de peste 7 miliarde de dolari, este pusă pe seama Republicii Moldova.