Republica Moldova a ajuns în vizorul Comitetului pentru combaterea spălării banilor din cadrul Consiliului Europei, Moneyval, mai ales după furtul unui miliard de dolari din sistemul bancar și dosarul „spălătoria rusească” sau „laundromat” după ce s-au spălat prin intermediul instituțiilor financiare moldovenești peste 20 de miliarde de dolari. Ultimul raport al Moneyval, întocmit după o vizită a experților în Republica Moldova, arată că țara a întreprins pași importanți în combaterea spălării banilor, mai ales în ce privește crearea instituțiilor responsabile de acest domeniu și transpunerea legislației europene, însă aceste măsuri rămân a fi bune pe hârtie și mai puțin în realitate. Experții Comitetului pentru combaterea spălării banilor din cadrul Consiliului Europei sunt prezenți în aceste zile la Chișinău pentru a se asigura că recomandările lor nu vor fi ignorate de autoritățile moldovene.
Dosarul supranumit în presă Spălătoria rusească și mega-mediatizatul furt al unui miliard de dolari din sistemul bancar au afectat imaginea Republicii Moldova pe plan internațional, au șubrezit securitatea țării și mai ales încrederea cetățenilor în întreg sistemul de justiție, spun experții specializați pe teme economice. În 2016, pentru a recâștiga încrederea partenerilor occidentali autoritățile moldovene au întocmit un plan de acțiuni privind reducerea riscurilor în ce privește spălarea banilor și finanțarea terorismului, plan care însă a expirat la finele anului trecut, iar unul nou nu a fost încă prezentat opiniei publice.
Republica Moldova mai are mult pentru a-și îmbunătăți situația în ce privește lupta împotriva corupției și a spălării banilor
Experții Comitetului pentru combaterea spălării banilor din cadrul Consiliului Europei, pe scurt Moneyval, au constatat astăzi că Republica Moldova mai are mult de lucru pentru a-și îmbunătăți situația în ce privește lupta împotriva corupției și a spălării banilor, iar autoritățile trebuie să fie mai active în investigarea și mai ales tragerea la răspundere a celor care se fac vinovați de crime economice grave. Șeful Directoratului general pentru drepturile omului și statul de drept din cadrul Consiliului Europei, Christos Giakumopoulos a lăsat să se înțeleagă că Republica Moldova nu ar trebui să ignore recomandările Moneyval, or, de aprecierile acestei organizații țin cont inclusiv instituțiile financiare internaționale și statele donatoare:
„Dacă o țară are un rating negativ din partea Moneyval ar putea ajunge pe lista statelor cu reguli fiscale dubioase, fapt ce ar avea consecințe negative asupra situației financiare a țării. (…) Eforturile întreprinse de autoritățile moldovene în ultima perioadă au ajutat Republica Moldova să evite asemenea stare de lucruri, însă nu ar trebui să ne relaxăm. În special mă refer la eficiența urmăririi penale, sancționării celor care se fac vinovați de corupție, inclusiv confiscarea activelor provenite din surse neclare. Este important ca sistemul să reacționeze eficient în curmarea acestor crime, fapt care va contribui la consolidarea instituțiilor democratice și va readuc încrederea cetățenilor și investitorilor în sistemul de justiție”.
Republica Moldova a fost invitată să prezinte anul viitor un raport despre măsurile pe care le-a luat pentru a combate eficient cazurile de spălare a banilor.
Ministrul Justiției, Fadei Nagacevschi, și-a manifestat nemulțumirea față de acțiunile anterioare ale demnitarilor responsabili de ele, regretând lipsa de rezultate:
„Ce nu ajunge Republicii Moldova? Avem noi instrumente suficiente pentru a pune în aplicare respectiva legislație sau nu avem? Sau nu avem curaj? Ce nu avem noi pentru ca să funcționeze legislația în Republica Moldova? Asta este o întrebare la care eu aștept răspunsuri, astfel încât noi să înțelegem ca politicieni la ce nivel trebuie să intervenim noi astfel încât legislația să înceapă a funcționa și ca noi să nu fim vizați permanent în varii rapoarte internaționale că la noi ceva nu merge bine. Noi tot adoptăm legislații, adoptăm legislații, dar cum se spălau banii, așa se spală banii, cum se finanțau diferite activități ilegale, așa și se finanțează”.
Cu sprijinul partenerilor de dezvoltare ai guvernului moldovean a fost creat Serviciul prevenirea și combaterea spălării banilor. Directorul general al acestei subdiviziuni Vasile Șarco dă asigurări că lecția „fraudelor” care au devalizat sistemul bancar a fost învățată, iar legislația a fost îmbunătățită, astfel încât pe viitor asemenea furturi să nu mai aibă loc. Din opt domenii evaluate de experții europene, doar trei au obținut calificativul „eficient” restul înregistrând un indice sub medie.
Presiunea este foarte mare, atât la nivel politic cât și la nivel extern
„Eforturile care sunt depuse și au fost depuse de către toate instituțiile implicate în sistemul național de prevenire și combatere a spălării banilor, au fost concentrate, până la ultimii cinci ani, foarte haotic. Noi trebuie să o recunoaștem și eu sunt responsabil de această declarație. Începând cu anul 2017 sistemul a început să funcționeze ca unul integral. (…) Știm și recunoaștem faptul că presiunea este foarte mare, atât la nivel politic cât și la nivel extern. Suntem siguri însă că capacitățile de fortificare a tuturor instituțiilor și nu vorbesc doar de serviciul combaterii și spălării banilor, vor aduce roadele așteptate de autoritățile naționale, de către partenerii externi și de cetățeni și toate categoriile de businessmani din Republica Moldova”.
Fără a pune la îndoială voința sinceră a autorităților de a elimina din legislație lacune ce ar lăsa loc pentru noi fraude financiare, experții Moneyval atrag atenția că între timp și răufăcătorii și-au modernizat metodele, prin urmare este necesară instruirea constantă a procurorilor și judecătorilor. Astfel încât fermitatea autorităților să fie probată prin acțiuni eficiente și nu doar cu bune intenții.
