Dacă ar fi să rezumăm, răspunsul este: din patru surse legale – alocații de la stat, cotizații plătite de membrii de partid, donații din partea simpatizanților și venituri proprii, din activitate economică a partidelor.
Anul trecut (încă nu sunt date complete pentru anul acesta), partidele au obținut cei mai mulți bani din alocații (84%). Donațiile au constituit 9% din venituri, urmate de cotizații (4%) și de activitatea economică (3%).
În 2023, partidele din R. Moldova au acumulat aproape 55 milioane de lei. Deși oficial sunt înregistrate peste 60 de formațiuni, partea leului (aproape 90%) a revenit la șase dintre ele:
Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a obținut peste 40% din totalul veniturilor tuturor partidelor; urmat de Partidul Socialiștilor (PSRM) cu 18%; Partidul Social Democrat European (PSDE) – 9%; Partidul Comuniștilor (PCRM) – 7%; Partidul Nostru (PN) și Platforma DA – câte 6%.
Cu cât mai multe voturi, cu atât mai mulți bani
Legislația R. Moldova prevede o formulă complexă de calcul a sumelor pe care statul le dă partidelor. Criteriul principal este performanța la alegerile din ultimii 4 ani: cu cât mai multe voturi, cu atât mai mulți bani.
Anul trecut, au primit alocații de la stat 23 de partide. În total, au fost transferate aproape 46 milioane de lei pentru rezultatele obținute la alegerile locale, prezidențiale și parlamentare, desfășurate în anii 2019, 2020 și 2021. Cel mai mult au luat PAS – 19 milioane de lei și socialiștii – 10 milioane de lei.
De exemplu, pentru fiecare vot valabil exprimat la prezidențialele din 2020, partidele care au avut un candidat au primit, în 2024, câte 82 bani pe lună.
Astfel, pentru voturile acumulate de Maia Sandu la prezidențialele de acum 4 ani, partidul de guvernământ, PAS, care a înaintat-o, a primit anul acesta câte 400.000 de lei lunar din bugetul de stat. Partidul Socialiștilor nu a primit nimic pentru rezultatul lui Igor Dodon, care a candidat în 2020 ca independent.
Iar Partidul Liberal Democrat din Moldova a primit lunar anul acesta peste 15.000 de lei datorită celor peste 18.000 de voturi obținute la prezidențialele din 2020 de candidatul său (Tudor Deliu).
Alocații de stat pentru partide există în toate statele din Uniunea Europeană cu excepția Italiei, însă, în comparație cu Moldova, ponderea lor în bugetele partidelor este mai mică. Dacă în Moldova alocațiile reprezintă 84% din bugetele partidelor, atunci media pe UE este de aproximativ 60%.
PAS – lider la donații...
Donațiile către partide pot fi făcute doar de către persoane fizice și juridice din R. Moldova. Legea nu permite donații din partea organizațiilor sau cetățenilor străini. Nu pot oferi bani partidelor nici companiile care, în ultimii 3 ani, au avut contracte cu statul.
Anul trecut, cetățenii și firmele au donat, în total, aproape 5 milioane de lei pentru 18 partide. Aproape 60% din donații au mers către PAS, urmat de Coaliția Unității și Bunăstării (CUB), cu 18% și Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei – 10%.
În timpul campaniei electorale, moldovenii au voie să doneze partidelor până la șase salarii medii pe economie (în jur de 80.000 de lei), dar nu mai mult de 30% din venitul lor anual. Donațiile pot fi făcute nu doar în bani, ci și în bunuri (proprietăți) sau servicii (tipărirea unor pliante, consultanță ș.a.)
... iar MAN – la cotizații
Cotizațiile sunt plăți către partid făcute doar de membrii acelui partid. În teorie, acestea ar trebui să fie obligatorii, dar în Moldova cotizațiile sunt mai degrabă simbolice.
Datele de anul trecut arată că în Moldova erau aproximativ 187.000 de membri de partid, cei mai mulți la socialiști (peste 14.000) și la PAS (peste 12.500). Dar din cele 61 de partide înregistrate, doar 16 au raportat venituri din cotizații, în total – puțin peste 2 milioane de lei.
Partidele pot stabili drept cotizație o anumită sumă sau un anumit procent din salariu. De exemplu, membrii Partidului Liberal Democrat plătesc lunar între 5 și 50 de lei, în funcție de veniturile lor.
Suma totală a cotizațiilor nu trebuie sa depășească 0,1% din bugetul statului din acel an (cam 65 milioane de lei, în 2023), dar niciun partid din Moldova nu a adunat nici pe aproape de atât.
Cele mai mari venituri din cotizații au avut Mișcarea Alternativa Națională (47% din totalul cotizațiilor adunate de toate partidele) și PAS (36%). Mai exact, aproape 1.700 de membri ai partidului primarului Chișinăului, Ion Ceban, au cotizat aproximativ 990.000 de lei, iar puțin peste 7.300 membri ai PAS au achitat 740.000 de lei.
Comuniștii cu spirit antreprenorial
Încă o formă legală de a suplini pușculița unui partid este activitatea economică, de exemplu, darea în chirie a imobilelor, dobânzi din depozite, vânzarea ziarelor sau obiectelor cu simbolistica formațiunii.
Dar printre partidele din Moldova, activitatea economică nu este populară. Anul trecut, doar zece partide au raportat venituri proprii, în total – 1,7 milioane de lei.
Aproape 90% din această sumă sau peste 1,5 milioane de lei au câștigat comuniștii conduși de ex-președintele Vladimir Voronin, din închirierea unor imobile și din dobânzile depozitelor bancare.
Următoarele partide din clasament au avut rezultate mai modeste: PAS a adunat aproape 100.000 de lei, iar PN – aproape 70.000 de lei.
La alegerile prezidențiale, politicienii care nu au bani pentru a-și face campanie se pot împrumuta de la stat, fără dobândă. Pentru alegerile din acest an suma maximă este de 50.000 de lei. Creditul trebuie să fie întors în decurs de trei luni de la data alegerilor.
Partidele care nu sunt atente cu banii riscă pedepse
Felul în care partidele își cheltuiesc banii este verificat de stat prin Comisia Electorală Centrală (CEC).
Din acest an, legislația permite limitarea activității unui partid prins cu nereguli financiare, pentru cel mult șase luni. Dacă va mai comite încălcări financiare în această perioadă sau în decursul unui an după limitare, partidul poate fi chiar dizolvat.
- Te-ar putea interesa și: „E o lege pentru a disciplina partidele”. Ce presupune limitarea activității unui partid
Primul partid activitatea căruia a fost limitată este „Șansă” – una dintre formațiunile din rețeaua oligarhului fugar Ilan Șor. La mijlocul lunii august, Judecătoria Bălți a decis că, în următoarele trei luni, partidul nu va avea voie să organizeze evenimente publice, să fondeze surse mass-media și, cu unele excepții, să folosească conturi bancare.
Un alt partid din anturajul lui Șor, „Renaștere”, îi calcă pe urme. La sfârșitul lui august, CEC a sesizat Ministerul Justiției privind neregulile găsite în rapoartele financiare ale formațiunii. Dacă partidul nu va soluționa problemele identificate în decurs de o lună, ministerul ar putea cere în instanță să-i fie limitată activitatea.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
