TBILISI - Alegătorii georgieni sunt așteptați la urne pe 26 octombrie pentru alegeri parlamentare pe care toate părțile le consideră un moment de răscruce în istoria modernă a țării. Tensiunile sunt mari înainte de vot și, în lipsa unor sondaje de încredere, rezultatul este incert.
Partidul de guvernământ Visul Georgian se află la putere din 2012 și își dorește un nou mandat de patru ani. Acesta a prezentat scrutinul ca pe o alegere între pace și război: mesajele de campanie ale partidului au fost dominate de afirmația că, dacă opoziția ar ajunge la putere, Georgia ar intra în război cu Rusia.
Rusia vs. Occident
Pentru opoziție, votul reprezintă o alegere între Occident și Rusia, între democrație și autoritarism. Această narațiune a fost preluată de oficiali din Statele Unite și Europa.
Alegerile „vor fi momentul adevărului, iar poporul georgian va trebui să decidă încotro vrea să se îndrepte: spre Europa sau să se îndepărteze de Europa”, a declarat șeful politicii externe a UE, Josep Borrell. „Este în joc viitorul țării”, a spus oficialul.
Regresul democrației
Votul va avea loc după o perioadă neobișnuit de tumultoasă chiar și pentru standardele politice georgiene. Visul Georgian a îmbrățișat o retorică din ce în ce mai anti-occidentală și a adoptat legi controversate pe care le justifică prin faptul că reprezintă un mijloc de combatere a influenței străine în țară.
Printre acestea se numără legi care interzic „propaganda LGBT” și care obligă ONG-urile și mass-media care sunt finanțate din străinătate să se înregistreze ca „agenți străini”. Reintroducerea celei din urmă legi a declanșat proteste de amploare în primăvara acestui an.
Provocarea opoziției
Scrutinul va avea loc în baza unui nou sistem electoral în care partidele sau coalițiile trebuie să atingă un prag de 5% pentru a ajunge în parlament. Acest lucru a motivat numeroasele și divizatele partide de opoziție din Georgia să coopereze într-o oarecare măsură, pentru a forma coaliții care să aibă șanse rezonabile de a depăși pragul. În cele din urmă, au apărut patru forțe de opoziție viabile:
- „Unitate - Pentru salvarea Georgiei” - o coaliție condusă de fostul partid de guvernământ Mișcarea Națională Unită (ENM), ce l-a avut cândva ca lider pe ex-președintele Mihail Saakașvili, aflat acum în detenție;
- „Coaliția pentru schimbare” - formată în principal din alte personalități afiliate fostului ENM;
- „Georgia puternică” - o coaliție cu viziuni eclectice care a încercat să nu se poziționeze nici ca ENM, nici ca Visul Georgian;
- „Pentru Georgia” - un partid condus de Ghiorghi Gaharia, fost prim-ministru al Visului georgian din 2019 până în 2021, care apoi s-a despărțit de partidul de guvernământ.
- Te-ar putea interesa și: La Tbilisi, mii de oameni au ieșit la mitingul „Georgia alege Uniunea Europeană”
Deși cele patru formațiuni prezintă anumite diferențe în promisiunile lor electorale, ele sunt în mare parte unite în ceea ce privește prioritatea lor absolută de a înlătura Visul Georgian de la putere și, în cea mai mare parte, și-au îndreptat focul asupra partidului de guvernământ mai degrabă decât una asupra alteia.
Toți au semnat o „Cartă georgiană” propusă de președinta Salome Zurabișvili, în care sunt de acord, în cazul victoriei opoziției, să o lase pe aceasta să formeze un guvern tehnocrat care să restabilească bunele relații cu Occidentul și să abroge cele mai autoritariste legi pe care Visul Georgian le-a adoptat în perioada premergătoare campaniei.
Zurabișvili, al cărei mandat se încheie anul acesta, a candidat independent la președinție în 2018, dar a fost susținută de Visul Georgian. De atunci, ea s-a distanțat de partid.
Avantajul partidului de guvernământ
Partidele aflate la putere în Georgia beneficiază în mod tradițional de un avantaj electoral prin faptul că pot convinge funcționarii guvernamentali și familiile acestora să voteze pentru ele. Observatorii occidentali au calificat alegerile georgiene anterioare drept defectuoase, dar legitime.
Totuși, virajul autoritar al partidului Visul Georgian și faptul că acesta a țintit în mod special grupurile de monitorizare a alegerilor, etichetându-le drept „agenți străini”, au stârnit temeri că, de data aceasta, ar putea exista o fraudă mai gravă.
Liderii Visului Georgian au declarat că obiectivul lor este de a obține nu doar o majoritate, ci o majoritate constituțională (113 din 150 de mandate), care le-ar permite să guverneze într-un mod și mai unilateral. Ei au promis că, având o majoritate constituțională, vor consolida legile anti-LGBT și vor interzice toate partidele importante din opoziție, considerându-le responsabile pentru provocarea războiului din 2008 împotriva Rusiei și pentru încercarea de a atrage țara într-un nou război.
- Vezi și: Mihail Saakașvili: Georgia independentă „va înceta să existe”, dacă partidul de guvernământ câștigă alegerile viitoare
Având în vedere mizele mari și incertitudinea cu privire la rezultate, mulți sunt îngrijorați de perspectiva unor tulburări după alegeri. Pentru prima dată, Georgia va utiliza un nou sistem electronic de numărare a voturilor (cu o copie de rezervă pe hârtie), iar rezultatele sunt așteptate la una sau două ore după ce urnele se vor închide la ora 20.00, ora Georgiei.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
