Comisia Unificată de Control s-a întrunit, pe 17 octombrie, la Bender.

Autoritățile de la Chișinău au transmis că reprezentanții Tiraspolului „au promis să nu admită” blocarea liberei circulații a alegătorilor ca răspuns la apelul delegației Chișinăului care a cerut așa-numitelor autorități din regiunea transnistreană să nu admită acțiuni care ar „împiedica buna desfășurare a scrutinului” și care ar „bloca libertatea de circulație a alegătorilor la 20 octombrie”.

Părțile au mai agreat că posturile Forțelor Mixte de Menținere a Păcii (compuse din militari moldoveni, ruși și structuri paramilitare de la Tiraspol) vor funcționa „în regim obișnuit”.

Pe 14 octombrie, și liderul de facto de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a spus că autoritățile separatiste nu vor obstrucționa procesul electoral din 20 octombrie. „Vă asigur că vom permite trecerea liberă a cetățenilor”, a spus Krasnoselski jurnaliștilor locali.

• Citește și: Tiraspolul vrea propriul referendum despre UE, considerându-se „ignorat” la cel din 20 octombrie

La prezidențialele și referendumul din 20 octombrie, cetățenii moldoveni care locuiesc în regiunea transnistreană vor trebui să voteze pe malul drept al Nistrului. Pentru ei, au fost constituite 30 secții de votare în 21 de localități.

Anterior, așa-zisele autorități de la Tiraspol s-au arătat indignate că, pentru scrutinele din 20 octombrie, nu vor fi deschise secții de votare în stânga Nistrului, spunând că este ignorată „poziția poporului transnistrean”. În replică, Chișinăul a calificat declarațiile drept o „acțiune manipulativă”.

11 candidați vor lupta pentru voturile moldovenilor la alegerile prezidențiale din 20 octombrie 2024.

Astfel, pe buletinul de vot vor apărea în următoarea ordine: Alexandr Stoianoglo (Partidul Socialiștilor); Maia Sandu (Partidul Acțiune Solidaritate); Renato Usatîi (Partidul Nostru); Vasile Tarlev (Partidul „Pentru Viitorul Moldovei”); Irina Vlah (independentă); Ion Chicu (Partidul Consolidării și Dezvoltării Moldovei); Andrei Năstase (independent); Octavian Țîcu (Blocul electoral „Împreună”); Victoria Furtună (independentă); Tudor Ulianovschi (independent); Natalia Morari (independentă).

Prezidențialele vor avea loc concomitent cu referendumul constituțional despre aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană, unde moldovenii vor răspunde cu „Da” sau „Nu” la întrebarea „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Guvernul de la Londra spune că este cea mai amplă măsură împotriva „flotei fantomă” a Moscovei, care reușește să evite restricțiile impuse de Occident în urma invaziei ruse în Ucraina.

„Încă 18 nave ale flotei fantomă vor fi interzise în porturile din Regatul Unit și nu vor putea avea acces la serviciile maritime britanice la nivel mondial, ridicând numărul total de petroliere sancționate la 43”, a afirmat guvernul într-o declarație.

Londra estimează că petrolierele vizate de cele mai recente sancțiuni au transportat petrol în valoare de 4,9 miliarde de dolari în ultimul an.

Printre navele sancționate se află: NS Bora, Atlas și Moskovsky Prospect. Compania rusă de gaze Rusgazdobycha JSC a fost, de asemenea, plasată sub sancțiuni, se arată în declarație.

Marea Britanie spune că „flota din umbră” folosește practici ilicite pentru a evita restricțiile occidentale impuse petrolului rusesc. Guvernul britanic a avertizat că „orice actor care facilitează și sprijină activitățile maligne ale Rusiei s-ar putea expune la sancțiuni”.

• Te-ar putea interesa și: UE adoptă al 14-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Sunt vizate și gazele lichefiate (LNG)

„Mi-am făcut o misiune personală din a constrânge Kremlinul, strângând plasa în jurul lui Putin și a statului său mafiot, folosind toate instrumentele pe care le am la dispoziție”, a declarat ministrul britanic de Externe, David Lammy.

Cu toate acestea, un raport întocmit săptămâna aceasta de Școala de Economie din Kiev a constatat că volumul de petrol rusesc exportat prin petroliere fantomă aproape s-a dublat, ajungând la 4,1 milioane de barili pe zi, în ultimul an, până în iunie 2024.

În pofida sancțiunilor occidentale, 70% din exporturile de țiței rusesc pe mare au fost efectuate prin petroliere fantomă, se mai arată în raport.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Proiectul legii privind interzicerea „ideologiei childfree”, altfel spus, răspândirea de informații care promovează un stil de viață fără copii, a fost aprobat quasi unanim. Documentul aduce modificări la șase legi, inclusiv la cea privind interzicerea „propagandei pedofiliei, LGBT și schimbării sexului”, a anunțat președintele Dumei de Stat, Veaceslav Volodin.

Amendamentele prevăd amenzi severe pentru ceea ce numește „propaganda persoanelor fără copii” - până la 400 000 de ruble pentru persoane fizice, până la 800 000 de ruble pentru funcționari și până la 5 milioane de ruble pentru persoane juridice.

„Continuăm să formăm un câmp juridic unificat pentru a proteja copiii, familia și valorile tradiționale. Este important să protejăm oamenii, în primul rând generația tânără, de impunerea ideologiei refuzului de a avea copii - diseminată în internet, mass-media, în filme și publicitate”, a declarat Volodin.

• Te-ar putea interesa și: Aliații Rusiei adoptă unul câte unul legi anti-LGBT+. La rând: Belarus

Proiectul de lege a fost introdus la 25 septembrie de un grup de deputați și senatori, printre care președintele Dumei, Veaceslav Volodin, și președintele Consiliului Federației, Valentina Matvienko.

Guvernul rus a propus anterior ca deputații să clarifice conceptul de „refuz de a procrea” pentru a exclude din categoria „propagandei” dezbaterile privind refuzul de a avea copii din motive religioase, medicale sau în caz de viol.

Amenzile pentru „propaganda persoanelor fără copii” sunt similare cu „amenzile” pentru „propaganda LGBT”. În noiembrie 2023, Curtea Supremă din Rusia, în urma unui proces intentat de Ministerul Justiției, a declarat drept „organizație extremistă” o „mișcare socială internațională LGBT” care nu există, după care organele de aplicare a legii și-au intensificat presiunile asupra simpatizanților sau a membrilor comunității LGBT din Rusia.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Pentru Maia Sandu și-ar da votul 35,8% din totalul respondenților, potrivit sondajului prezentat cu trei zile înaintea scrutinelor din 20 octombrie. Candidatul socialiștilor, Alexandr Stoianoglo, ar fi votat de 9% dintre respondenți, urmat de ex-primarul de Bălți, Renato Usatîi, cu 6,4%.

Ex-bașcana UTA Găgăuzia, Irina Vlah, ar acumula 2,2%. Peste 1% din voturi ar aduna foștii premieri Vasile Tarlev și Ion Chicu, în timp ce ceilalți candidați ar acumula sub un procent. În același timp, peste 28% dintre respondenți spun că nu au decis încă pentru cine își vor da votul.

Pentru a deveni președinte din primul tur, candidatul câștigător trebuie să acumuleze peste 50% din sufragii.

Din numărul total de respondenți, 85,7% au declarat că vor participa, duminica, la alegerile prezidențiale, iar alți 8,3% spun că probabil vor vota și ei. 3,5% declară că nu vor merge la vot.

Sondajul a fost realizat telefonic, în perioada 11-16 octombrie, pe un eșantion de 1.034 de persoane.

Păreri împărțite despre referendum

76,3% dintre respondenți au declarat că vor participa și la referendumul despre aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană și la prezidențiale, iar 1% - ar vota doar la referendum. Pe de altă parte, 14% spun că ar vota doar pentru alegerea președintelui, nu și la referendum.

Dintre ei, peste 55% spun că vor vota „Da” la referendum, iar 34,5% - nu. Rezultatele sondajului arată că referendumul ar fi putea fi validat.

În același timp, numărul susținătorilor integrării în UE este mai mare decât al celor care spun că vor da un vot pozitiv la referendum. Majoritatea respondenților (63,5%) au declarat că susțin integrarea R. Moldova în Uniunea Europeană, iar 32,5% - nu o susțin.

Tot pe 17 octombrie, a fost prezentată și sondajul companiei sociologice iData, potrivit căreia peste 81% din cetățeni ar participa la referendum, dar dintre ei doar 47,9% au răspuns că vor alege „Da”, iar 23% – „Nu”. Alți 13,5% din respondenți au spus că nu vor participa, iar 5,2% nu știu.

• Te-ar putea interesa și: Cum poți afla la ce secție de votare trebuie să mergi duminică

11 candidați vor lupta pentru voturile moldovenilor la alegerile prezidențiale din 20 octombrie 2024.

Astfel, pe buletinul de vot vor apărea în următoarea ordine: Alexandr Stoianoglo (Partidul Socialiștilor); Maia Sandu (Partidul Acțiune Solidaritate); Renato Usatîi (Partidul Nostru); Vasile Tarlev (Partidul „Pentru Viitorul Moldovei”); Irina Vlah (independentă); Ion Chicu (Partidul Consolidării și Dezvoltării Moldovei); Andrei Năstase (independent); Octavian Țîcu (Blocul electoral „Împreună”); Victoria Furtună (independentă); Tudor Ulianovschi (independent); Natalia Morari (independentă).

Prezidențialele vor avea loc concomitent cu referendumul constituțional despre aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană, unde moldovenii vor răspunde cu „Da” sau „Nu” la întrebarea „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Zelenski încearcă să convingă aliații săi occidentali să invite Ucraina să adere la NATO și să obțină mai mult ajutor militar înainte de o iarnă dificilă pe câmpul de luptă.

„Planul nostru este de a consolida Ucraina, pentru a fi puternică și pregătită de diplomație”, a declarat Zelenski reporterilor, după ce sosit la discuțiile cu liderii UE de la Bruxelles.

În timp ce Zelenski se pregătea să prezinte planul său la Bruxelles, mai întâi la un summit al liderilor Uniunii Europene și apoi la o reuniune a miniștrilor apărării din NATO, Ucraina a fost supusă unui nou val de atacuri cu drone care au vizat Kievul și infrastructura energetică de importanță critică din sud.

Liderul ucrainean a dezvăluit parțial măsurile care, în opinia sa, ar putea pune capăt războiului „nu mai târziu de anul viitor” într-un discurs susținut în fața parlamentului ucrainean, Rada Supremă, la 16 octombrie. Planul său în cinci puncte - despre care a spus că are trei anexe secrete - a fost prezentat deja principalilor aliați occidentali ai Ucrainei, inclusiv președintelui american Joe Biden și liderilor Marii Britanii, Franței, Germaniei și Italiei.

• Te-ar putea interesa și: Zelenski a prezentat Radei de la Kiev „planul său de victorie”

Una dintre principalele cerințe ale lui Zelenski este „ridicarea de către parteneri a restricțiilor privind utilizarea armelor cu rază lungă de acțiune pe întregul teritoriu al Ucrainei ocupat de Rusia și pe teritoriul Rusiei, precum și asupra infrastructurii militare inamice”, și acordarea de sprijin în „echiparea brigăzilor noastre de rezervă”.

Zelenski a declarat la 17 octombrie că a discutat din nou acest plan în timpul unei convorbiri telefonice cu Biden în ajun.

„Sunt recunoscător președintelui Biden, ambelor partide din Congres și poporului american pentru pachetul de apărare de 425 de milioane de dolari anunțat astăzi, care include noi sisteme de apărare aeriană și arme cu rază lungă de acțiune”, a scris Zelenski pe X.

„Am discutat, de asemenea, despre modul în care echipele noastre vor lucra asupra punctelor din planul de victorie”, a adăugat el.

Planul, care exclude cedarea teritoriului ucrainean, prevede, de asemenea, invitarea Kievului să adere la alianța militară NATO și desfășurarea unui pachet strategic de descurajare non-nucleară în Ucraina.

Deși a declarat că Ucraina va deveni în cele din urmă membră, NATO nu a dat un termen limită clar, iar președintele rus Vladimir Putin a declarat că intenția Kievului de a adera la alianță a fost unul din motivele invaziei Rusiei.

Reacții de la Bruxelles

Mihailo Podoleak, un consilier al lui Zelenski, a declarat pentru RFE/RL că Rusia și-a construit „întreaga sa campanie de propagandă” împotriva aderării Ucrainei la NATO și a folosit acest lucru pentru a justifica atacuri sau provocări împotriva Ucrainei.

„Președintele (Zelenski) spune: „Să trimitem un semnal politic clar Rusiei că nu mai poate impune un ultimatum... spunând că aceasta este zona mea de influență și că Ucraina nu poate fi membră a NATO”, a spus Podoleak pentru RFE/ RL, aflat la Bruxelles.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat pe 16 octombrie că „planul de victorie” este un „semnal puternic” din partea lui Zelenski și că aliații ar trebui să „ia notă” de acesta, în timp ce el însuși s-a abținut să-i dea aprobarea.

„Acest lucru ar fi un pic dificil, deoarece există multe aspecte pe care trebuie să le înțelegem mai bine”, a spus el.

„Planul are multe aspecte și multe probleme politice și militare pe care chiar trebuie să le discutăm cu ucrainenii pentru a înțelege ce se află în spatele său, pentru a vedea ce putem face, ce nu putem face”, a declarat Rutte la Bruxelles. „Suntem în contact strâns cu aliații, cu Ucraina, pentru a vedea cum putem face următorii pași”.

Ambasadoarea SUA la NATO, Julianne Smith, a declarat reporterilor la 16 iulie că, deși calea Kievului către o eventuală aderare la NATO este „ireversibilă”, ea a spus că „nu ne aflăm acum în punctul în care alianța să discute despre trimiterea unei invitații pe termen scurt”.

Responsabilul UE pentru politică externă și securitate, Josep Borrell, a declarat pentru RFE/RL, la Bruxelles, pe 16 octombrie, că dorește să audă detaliile planului, nemijlocit de la Zelenski, înainte de a-l comenta. El a adăugat însă că Ucraina trebuie să primească garanții de securitate mai bune și mai puternice, deoarece securitatea Ucrainei este securitatea Europei.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Șefa Comisiei Electorale Centrale, Angelica Caraman, a declarat la ședința din 16 octombrie, că există „suspiciuni rezonabile” că în acțiuni de corupere a alegătorilor moldoveni pot fi implicați și „funcționari electorali, membri ai consiliilor electorale și ai birourilor electorale”.

În acest sens, președinta CEC spune că instituția colaborează cu Inspectoratul General al Poliției (IGP) pentru a preveni coruperea electorală, dar că încă nu a primit probe de la organele de investigație pentru a putea sancționa concurenții electorali care ar fi corupt alegătorii.

În particular, Caraman a cerut Ministerului de Interne (MAI) să comunice dacă sunt funcționari electorali printre cei 130.000 de cetățeni moldoveni în conturile cărora au fost virați bani din băncile rusești.

În aceeași zi, ministrul Afacerilor Interne, Adrian Efros, a spus presei că MAI nu a prezentat CEC-ului probe privind coruperea alegătorilor pentru că procuratura și IGP încă se află la etapa de acumulare a acestora „astfel încât dacă vor fi acele demersuri înaintate către CEC să fie foarte bine argumentate, să fie cu probatoriu destul de solid ca CEC să poată lua o decizie corectă”, a spus Efros.

Solicitarea CEC vine la aproximativ două săptămâni după ce Poliția și Procuratura au spus că au destructurat o rețea finanțată din Rusia pentru coruperea alegătorilor moldoveni.

• Te-ar putea interesa și: Poliția și PA susțin că au demantelat o rețea finanțată din Rusia pentru coruperea alegătorilor

Potrivit investigațiilor, numai în luna septembrie, peste 15 milioane de dolari din bănci rusești ar fi fost direcționate în conturile a peste 130.000 de cetățeni moldoveni.

Despre o altă tentativă de a influența alegerile moldovene din Rusia a vorbit, tot pe 16 octombrie, Ministerul de Externe (MAE) de la Chișinău. MAE a transmis că „a luat notă” de „informațiile din spațiul public” că, în Rusia, s-ar pregăti transportarea „ilegală” a alegătorilor la secțiile de votare din Moscova, dar asigură că nu va admite periclitarea alegerilor moldovene din 20 octombrie.

Ministerul spune că presupusele planuri ar avea scopul de a „pune la îndoială legitimitatea scrutinului” și de a induce „impresia unor aglomerații” la cele două secții de votare, care urmează a fi deschise la ambasada moldoveană din Moscova.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Pachetul include capacități suplimentare de apărare aeriană, muniții aer-sol, vehicule blindate și muniții critice pentru a satisface nevoile urgente ale Ucrainei, potrivit unei declarații a Casei Albe.

Instituția a transmis că Biden a vorbit telefonic cu Zelenski despre suplimentarea ajutorului SUA pentru țară, deoarece se luptă cu invazia pe scară largă a Rusiei.

„În următoarele luni, Statele Unite vor oferi Ucrainei o serie de capacități suplimentare, inclusiv sute de interceptoare de apărare aeriană, zeci de sisteme tactice de apărare aeriană, sisteme suplimentare de artilerie, cantități semnificative de muniție, sute de transportoare de trupe blindate și vehicule de luptă de infanterie și mii de vehicule blindate suplimentare, toate acestea vor ajuta la echiparea forțelor armate ale Ucrainei”, se arată în comunicat.

În timpul convorbirii telefonice, Zelenski l-a informat pe Biden despre planul său de a obține victoria asupra Rusiei, iar cei doi lideri „și-au însărcinat echipele să se angajeze în consultări suplimentare cu privire la următorii pași”, se arată în comunicat.

Biden își propune să susțină sprijinul militar al SUA pentru Ucraina înainte de alegerile din 5 noiembrie, care l-ar putea readuce pe președintele Donald Trump la Casa Albă începând din ianuarie.

Trump a spus că va încerca să pună capăt războiului rapid prin negocieri, iar mulți republicani din Congres, inclusiv colegul lui Trump, senatorul J.D. Vance (republican-Ohio), s-au opus trimiterii de ajutor militar Ucrainei.

Biden și vicepreședintele Kamala Harris, candidatul democrat la președinte, l-au criticat pe Trump pentru că a spus că ar putea pune capăt rapid războiului, spunând că acest lucru ar permite Moscovei doar să păstreze părțile Ucrainei pe care le ocupă în prezent și să caute noi câștiguri.

Declarația Casei Albe spune că Biden și Zelenski s-au angajat să intensifice planificarea asistenței în securitate alături de partenerii internaționali ai Ucrainei, pentru a se asigura că Kievul are echipamentul necesar pentru a câștiga războiul.

• Te-ar putea interesa și: Situația se agravează în estul Ucrainei. Forțele ruse încearcă să încercuiască Ceasiv Iar

Ca parte a acestui efort, Biden va găzdui o întâlnire virtuală a Grupului de Contact pentru Apărare a Ucrainei în noiembrie pentru a-și coordona asistența suplimentară, se arată în declarații.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, a declarat pe 16 octombrie că sprijinul SUA pentru Ucraina va fi cea mai importantă misiune a călătoriei lui Biden în Germania din cursul acestei săptămâni.

Biden nu se va putea întâlni cu Zelenski cât se află în Europa, dar Jean-Pierre a spus că Statele Unite vor „să fie acolo pentru ucraineni”, în timp ce aceștia continuă să lupte cu forțele ruse.

Biden și-a reprogramat vizita în Germania după ce planul său inițial de călătorie a trebuit să fie abandonat săptămâna trecută din cauza uraganului Milton.

Atacuri în Ucraina

Rusia a atacat joi dimineață Ucraina cu 56 de drone și o rachetă de croazieră, transmit Forțele Aeriene Ucrainene.

Șeful administrației militare de la Kiev, Serhii Popko, a declarat că Kievul a fost atacat de drone rusești, în timp ce Vitali Kim, guvernatorul din Nikolaev, a spus că loviturile rusești au vizat infrastructura energetică din regiunea de sud.

Sistemele ucrainene de apărare aeriană au doborât 22 de drone rusești deasupra regiunilor Sumî, Kiev, Poltava, Cernihiv, Jitomir, Nikolaev, Cerkasî, Odesa și Ternopil, în timp ce 27 de drone au fost doborâte prin bruiaj electronic, au spus forțele aeriene.

Între timp, ministerul rus al Apărării a declarat că sistemele sale de apărare aeriană au doborât 13 drone ucrainene în trei dintre regiunile sale.

Text preluat de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Într-un comunicat de presă emis cu patru zile înainte de vot, ministerul spune că presupusele planuri ar avea scopul de a „pune la îndoială legitimitatea scrutinului” și de a induce „impresia unor aglomerații” la cele două secții de votare, care urmează a fi deschise la ambasada moldoveană din Moscova.

Comunicatul nu indică sursa informațiilor și nu spune cine și-ar face asemenea planuri.

Vorbindu-le jurnaliștilor la Chișinău, ministrul de Externe, Mihai Popșoi, a spus că are semnale că „Federația Rusă ar încerca să organizeze transportarea alegătorilor”, iar autoritățile electorale moldovene vor lua „măsurile care se vor impune”.

Comisia Electorală Centrală (CEC) nu a comentat imediat aceste îngrijorări.

Anunțul ministerului de Externe vine la scurt timp după ce Casa Albă de la Washington a acuzat din nou Rusia că ar interveni în alegerile moldovene și ar fi cheltuit milioane în ultimele luni pentru „finanțarea partidelor preferate de Rusia și răspândirea dezinformării pe rețelele sociale în favoarea campaniilor acestora”.

• Vezi și: Casa Albă acuză Rusia că încearcă să submineze alegerile moldovene

Pentru prezidențialele și referendumul din 20 octombrie, CEC a decis deschiderea a 228 de secții de votare în 37 de țări, cu aproape 100 de secții mai multe față de prezidențialele din 2020. Alte 3 secții de votare vor fi doar pentru corespondență.

În Federația Rusă vor fi constituite numai două secții de votare, și nu cinci, așa cum a decis inițial Comisia Electorală Centrală.

• Te-ar putea interesa: CEC a distrus 26 de mii de buletine de vot. În Rusia vor fi deschise numai două secții de votare

Potrivit oficialilor electorali, MAE nu ar fi reușit să identifice nici edificii, și nici personal pentru constituirea a trei secții de votare în orașele Sankt Petersburg, Iaroslavl și Surgut.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, votul a început de timpuriu datorită unei schimbări legislative, care a făcut posibil acest lucru pentru moldovenii aflați în SUA, Canada, Islanda, Norvegia, Suedia și Finlanda.

Comisia Electorală Centrală (CEC) a declarat anterior că a primit și înregistrat cereri de a vota prin poștă din partea a 1.800 de moldoveni stabiliți în cele șase țări occidentale.

Europa Liberă Moldova a primit confirmări video ale votului din partea unor alegători stabiliți în Statele Unite.

Majoritatea parlamentară PAS a permis votul prin poștă pentru moldovenii din cele șase țări, explicând că alegătorii sunt răspândiți pe arii extinse și le este greu să parcurgă distanțe lungi până la puținele secții de votare pe care autoritățile le pot deschide.

Însă, în timp ce opoziția pro-rusă a criticat ceea ce au numit o introducere selectivă a votului prin poștă în țările unde moldovenii votează cu forțele pro-occidentale, numărul celor care s-au înregistrat să voteze prin poștă este redus.

• Te-ar putea interesa și: Alegerile moldovene și „vocile Americii”

Moldovenii din SUA cu care a vorbit Europa Liberă Moldova au spus că, pe de o parte, campania de informare a fost redusă, iar pe de altă parte, mulți dintre alegătorii activi preferă să meargă la secțiile de votare, văzând în alegeri și o șansă de socializare.

Cei care au optat să voteze prin poștă primesc acasă plicuri conținând o instrucțiune ilustrată, trei buletine de vot de culori diferite (pentru ambele tururi de scrutin la prezidențiale și pentru referendum), o declarație pentru abținerea de la vot multiplu și păstrarea secretului votului.

De asemenea, primesc plicuri pentru returnarea buletinelor, care au etichete de securitate, sunt depersonalizate și au timbru preplătit către ambasada R. Moldova din țara respectivă. CEC monitorizează traseul votului și informează alegătorii prin email dacă acesta a ajuns sau a fost invalidat. Pentru a fi valabile, voturile trebuie recepționate de ambasade cel târziu joi, 17 octombrie, ora 18:00.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Instituția notează că rămășițele au fost depistate în apropierea localității Lencăuți, raionul Ocnița, la distanța de 4.000 de metri de frontiera cu Ucraina.

La fața locului au fost luate măsuri de securizare a zonei și este pregătită asistența pentru echipele de intervenție și verificare ale Secției tehnico-explozivă și Procuraturii.

De la începutul invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina, pe teritoriul R. Moldova, inclusiv în regiunea transnistreană, au avut loc peste 15 incidente:

• căderi de fragmente de rachete și drone;
• violări ale spațiului aerian de către rachete rusești;
• atacuri asupra obiectelor de infrastructură sau militare în regiunea transnistreană;
• schimb de focuri pe segmentul transnistrean a frontierei moldo-ucrainene.

• Te-ar putea interesa și: Fragmente de dronă, găsite de poliția de frontieră la Etulia-Vlădiceni

Cel mai recent caz de acest tip a avut loc în aprilie când fragmente de dronă cu inscripția pe aripa - „Герань-2". au fost descoperite de Poliția de Frontieră în apropierea localității Etulia- Vlădiceni, raionul Vulcănești, la aproximativ 500 de metri de linia frontierei moldo-ucrainene.

Executivul Federației Ruse a anunțat la 16 octombrie că noua cotă a fost stabilită la 5 500 de permise, față de 10 600 în anul 2023. Cotele sunt distribuite în întreaga țară în funcție de solicitări.

Măsura vine în contextul în care sentimentul public față de migranți devine din ce în ce mai negativ, aproximativ 80 % dintre rușii intervievați exprimându-și îngrijorarea cu privire la numărul mare de migranți, în special din Asia Centrală și Caucaz.

Sute de mii de lucrători migranți din aceste zone locuiesc legal în Rusia cu vize de lucru care le permit să rămână și să lucreze în țară pentru o perioadă limitată, în timp ce cu permise de ședere pot să rămână în Rusia pentru ani de zile.

Însă mulți ruși s-au întors împotriva migranților din Asia Centrală după atacul terorist din martie de la centrul de divertisment Crocus City Hall de lângă Moscova, care a făcut 140 de victime.

Mai mulți bărbați din Asia Centrală, majoritatea din Tadjikistan, au fost arestați sub suspiciunea de participare la atac. De atunci, forțele de ordine au intensificat raidurile împotriva comunităților de migranți.

• Te-ar putea interesa și: Exodul în masă al migranților produce schimbări pe piața taximetriei din Rusia

La începutul săptămânii, comisarul pentru drepturile omului din Tadjikistan, Umed Bobozoda, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la maltratarea migranților tadjici în Rusia după atacul terorist, acuzând forțele de ordine ruse de utilizarea unor metode ilegale, inclusiv abuzuri fizice și detenții nejustificate.

Unii lucrători migranți din Asia Centrală au fost forțați să se alăture forțelor armate ruse care participă la invazia din Ucraina.

Numărul permiselor de ședere eliberate în Rusia a scăzut din 2021, când cota era de 39 000. Potrivit Ministerului de Interne, până la jumătatea acestui an, doar 20% din cota pentru 2024 a fost utilizată.

La Moscova, cota de permise a scăzut de la 1.500 la 1.000, în timp ce alocarea pentru regiunea Moscova a coborât de la 750 la 350. Alocarea pentru Sankt Petersburg a scăzut de la 300 la 200 de permise, în timp ce în Tatarstan și Bașkortostan a avut loc o reducere de la 500 la 100 în ultimii doi ani.

• Vezi și: Tot mai multe țări europene reintroduc controalele la frontieră. Se tem mai ales de migranți și terorism

Decizia guvernului rus din 16 octombrie a venit la o zi după ce camera inferioară a parlamentului, Duma de Stat, a adoptat o lege care înăsprește procesul de obținere a permiselor de ședere.

Străinii căsătoriți cu cetățeni ruși vor trebui acum să aștepte trei ani de la căsătorie pentru a depune o cerere pentru permis de ședere - o schimbare semnificativă față de norma anterioară care permitea depunerea imediată a cererii.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Teodorovici a spus într-o postare publicată pe rețele la 16 octombrie, că apariția piesei, scrisă de tatăl său, Ion Aldea-Teodorovici și Simion Ghimpu, în acest clip video este „o gravă încălcare morală și juridică” și că a depus demersuri la organele de drept din momentul în care a văzut conținutul publicat pe rețelele de socializare.

Interpretul a mai adăugat că a chemat-o și pe deținătoarea drepturilor de autor asupra textelor scrise de Simion Ghimpu, Vera Ghimpu Munteanu, pentru a fi parte a dosarului care va fi examinat în instanța de judecată.

„Am hotărât să acționez cât mai rapid juridic pentru că, de obicei, Facebook si YouTube sau alte rețele nu reacționează mereu pozitiv (pur și simplu nu șterg conținutul) dacă raportezi personal copyright infringement și dacă e început un caz penal sau civil sunt mult mai receptivi”, a menționat Cristofor Aldea-Teodorovici.

Și Anda Vanhovan, fiica lui Simion Ghimpu a calificat clipul muzical drept „un truc electoral eșuat” și a spus că mama sa, Veta Ghimpu Munteanu, care deține drepturile de autor asupra piesei nu și-a dat acordul pentru utilizarea acesteia, urmând să inițieze o cauză în instanță.

Piesa „Inima mea e Moldova” a apărut recent pe rețelele de socializare în cadrul unui spot propagandistic al Blocului „Victorie” – controlat de oligarhul fugar Ilan Șor, prin care e promovat votul „Nu” la referendum. În video, piesa este interpretată în limba română de cântăreții ruși Filip Kirkorov, Stas Mihailov și Nikolai Baskov.

• Te-ar putea interesa și: Kirkorov obține câștig de cauză în instanță, dar încă nu are voie în Moldova

Kirkorov și Baskov au cântat melodii în limba română și la lansarea din aprilie de la Moscova a blocului politic „Pobeda”.

Anterior, cei trei artiști au interpretat în mai 2023 și „imnul Găgăuziei”. În clipul video ei apar purtând tricouri ce îndemnau la un vot pentru candidata de atunci, actuala bașcană, Evghenia Guțul, susținută de fugarul Ilan Șor.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Instituțiile de învățământ sunt din Comrat, Vulcănești, Ceadîr-Lunga, satele Etulia și Beșghioz. Banii sunt oferiți de UNICEF și Banca Mondială și vor acoperi lucrările de reparație a blocurilor sanitare și dotarea cu mobilier și echipament modern.

Costul total al proiectului este de 26 milioane de lei, bani care sunt acordați de Guvern prin Programul Satul European

În total, în anul 2023, instituțiile de învățământ din R. Moldova au primit dotări de echipamente, mobilier și materiale didactico-metodice, în valoare totală de circa 140 milioane de lei, iar suma destinată în acest scop pentru 2024-2025 va atinge cifra de 160 milioane de lei.

Amintim că în septembrie, liceul Teoretic „Mihail Ciachir” din municipiul Ceadîr-Lunga, cu predare în limba rusă din Găgăuzia a deschis prima clasă gimnazială cu studii exclusiv în română.

• Vezi și: Un liceu cu predare în limba rusă din Găgăuzia a deschis prima clasă gimnazială cu studii exclusiv în română

De asemenea, în Comrat funcționează singura instituție de învățământ cu predare în limba română din Găgăuzia. Este vorba despre liceul „Mihai Eminescu”, unde învață 600 de elevi.

Pentru că numărul alolingvilor care vor să învețe în română a crescut, cu ajutorul guvernului României, administrația instituției mai construiește un bloc de studii.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Într-o postare pe rețelele de socializare, Morari a anunțat că va veni la dezbateri, după ce anterior, jurnalista Mariana Rață, moderatoarea dezbaterilor electorale de la TV8 a spus că aceasta ar fi respins ofertele inițiale de a reveni în platoul televiziunii.

Dezbaterea din 15 octombrie, la care a fost invitată Natalia Morari, nu a mai avut loc după ce o pană de curent a survenit la scurt timp după ce moderatorii Mariana Rață și Anatolie Golea au prezentat-o pe Morari, singura candidată prezentă în platou. La dezbatere mai erau așteptați Victoria Furtună, Maia Sandu și Ion Chicu. Administrația postului de televiziune a declarat că întreruperea a fost cauzată de o pană de curent care a afectat studioul și că va desfășura o anchetă proprie pentru a investiga incidentul.

La scurt timp după incident, Morari a ieșit în live pe pagina sa de Facebook și a filmat momentul în care a avut un schimb de replici și acuzații cu fosta sa colegă, jurnalista Mariana Rață.

„Am fost invitată pentru prima dată în trei ani la TV8, de când mi-a fost furată această televiziune, la 12 minute de imitare a democrației, a ceea ce ei numesc dezbateri. Și întâmplător sau nu, anume astăzi a fost stinsă lumina când am intrat în emisie directă”, a spus Morari care a plecat de la conducerea televiziunii în 2021, când a recunoscut că tatăl copilului său este controversatul om de afaceri Veaceslav Platon, aflat la Londra, unde se ascunde de justiția moldoveană.

• Te-ar putea interesa și: Rusia și-a amintit de Veaceslav Platon înainte de alegerile moldovene

Fosta jurnalistă, Natalia Morari, a afirmat că incidentul de marți ar fi fost unul intenționat și a declarat că refuză să participe „în acest teatru”. Pe de altă parte, moderatorii Mariana Rață și Anatolie Golea au reacționat la scurt timp după această situație, într-un clip video publicat pe rețelele sociale, menționând că este pentru prima dată când se confruntă cu un asemenea incident.

„Numai am început dezbaterile și s-a deconectat lumina. Este pentru prima dată în noul sediu. Voi investiga de ce s-a întâmplat anume azi. Restabilim echipamentele și pornim dezbaterile în direct”, a spus jurnalista Mariana Rață.

• Vezi și: TV8 se disociază „complet și categoric” de recentele declarații ale moderatoarei Natalia Morari

Rață a scris ulterior pe pagina sa de Facebook că „singura beneficiară a acestei provocări este Natalia” și că a cerut Poliției să investigheze cazul și să fie realizată o anchetă.

Inspectoratul General al Poliției nu a oferit detalii despre plângerea depusă de moderatorii dezbaterii.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit documentului, facilitățile vor fi acordate „în scopul motivării lucrătorilor medicali și farmaceutici”.

Regulamentul prevede că medicii, asistenții medicali și farmaciștii vor putea solicita compensații doar dacă locuiesc în afara localității în care își desfășoară activitatea și nu dețin o locuință în acea localitate.

• Vezi și: Spitalul raional unde 16 medici fac naveta, inclusiv directorul

Sumele acordate drept compensații vor fi calculate în funcție de distanța parcursă zilnic, numărul de zile sau ture care se preconizează a fi lucrate și de tarifele aprobate pentru transportul rutier.

Compensațiile nu se vor acorda pentru zilele/turele în care lucrătorii medicali și farmaceutici se vor afla în concedii de odihnă anuale, medicale, neplătite, deplasări și alte cazuri, prevăzute de legislație, în care aceștia nu s-au aflat la locul de muncă.

De asemenea, nu se vor compensa cheltuielile de transport personalului medical care utilizează transportul instituției medicale în care activează.

Datele Ministerului Sănătății arată că lucrătorii medicali cheltuie până la patru mii de lei doar pe transportul de la localitatea în care își au domiciliul până în cea unde își desfășoară activitatea. Numai la Spitalul raional Orhei lucrează 20 de medici și 35 de asistente medicale care fac naveta din Chișinău sau din raioanele învecinate. Alți 16 medici fac naveta zilnic din Chișinău la Spitalul Raional Căușeni.

• Te-ar putea interesa și: Zeci de medici și asistenți fac naveta la Orhei din bani proprii

În total, din bugetul de stat se vor aloca 12,3 milioane de lei pentru aceste facilități. Banii vor fi oferiți trimestrial instituțiilor medicale.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Rusia lucrează activ pentru a submina alegerile din Moldova și integrarea sa europeană”, a spus jurnaliștilor pe 15 octombrie purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate, John Kirby.

Oficialul Casei Albe a mai spus că, în ultimele luni, Moscova „a alocat milioane de dolari” pentru „finanțarea partidelor preferate de Rusia și răspândirea dezinformării pe rețelele sociale în favoarea campaniilor acestora”.

Kirby a acuzat și în trecut Rusia că încearcă să destabilizeze R. Moldova, afirmând că scopul final al Moscovei este să aducă la putere un guvern pro-rus.

În luna iunie, Statele Unite, Canada și Marea Britanie au spus, într-un rar comunicat comun al diplomațiilor lor, că au cunoștință de planurile Rusiei de a influența alegerile prezidențiale moldovenești și de a le contesta rezultatul prin incitare la proteste dacă nu ies cum ar vrea Kremlinul.

Președinta pro-europeană în funcție, Maia Sandu, este favorita clară în fața celorlalți 10 candidați la alegerile prezidențiale de duminică.

Atât Sandu, cât și alți oficiali de rang înalt au acuzat Rusia că încearcă să influențeze atât alegerile, cât și referendumul privind aderarea la UE, iar premierul Dorin Recean a spus că „încercările Kremlinului de a submina suveranitatea noastră și de a incita la tulburări nu vor reuși”.

• _{Citește și: Cât a costat guvernul de la Chișinău primirea „desantului” de înalți oficiali străini înaintea campaniei electorale}

La începutul lunii octombrie, poliția și procuratura au spus că au destructurat o rețea creată și finanțată din Rusia de oligarhul fugar Ilan Șor pentru coruperea alegătorilor. Numai în luna precedentă, peste 15 milioane de dolari din bănci rusești ar fi fost direcționate în conturile a peste 130.000 de cetățeni moldoveni, potrivit materialelor urmăririi penale.

Țările occidentale au sancționat mai mulți aliați moldoveni ai Kremlinului, în principal pe Șor și asociații săi, iar zeci de înalți oficiali europeni au vizitat Chișinăul în ultimele luni pentru a sprijini integrarea europeană.

Pe 15 octombrie, opt țări europene s-au angajat, printr-un acord semnat la Chișinău de miniștrii lor de Externe, să ajute R. Moldova să facă față „atacurilor hibride” ale Rusiei înaintea votului de duminică.

Mai devreme, ministrul moldovean de Externe, Mihai Popșoi, a declarat pentru Europa Liberă că autoritățile sunt încrezătoare că, împreună cu întreaga societate, pot asigura alegeri și un referendum democratice, în ciuda temerilor privind amestecul Rusiei (A.E.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit investigațiilor, în perioada februarie 2014 – iulie 2019, Stati, în calitate de deputat și ulterior, ambasador cu misiuni speciale, a deținut personal, dar și prin intermediul unei rude apropiate, bunuri a căror valoare au depășit substanțial cu aproape două milioane de lei, veniturile pe care acesta le-a declarat oficial.

Procuratura Anticorupție spune că dosarul penal a fost inițiat în ianuarie 2022 în urma unei autosesizări a procurorului. Fostul parlamentar nu-și recunoaște vina.

• Te-ar putea interesa și: „Îmbogățirea ilicită” – tot mai multe dosare, dar nicio condamnare în ultimii doi ani

Procurorii precizează că pentru a garanta executarea pedepsei, a fost aplicat sechestru asupra bunurilor imobile și mijloacelor bănești ale inculpatului, valoarea cărora acoperă diferența constatată și amenda pe care o riscă. Printre bunurile aflate sub sechestru se numără un bun imobil cu valoarea de peste 1,4 milioane de lei, peste 44 de mii de euro și circa 34 de mii de dolari.

Dacă va fi găsit vinovat, fostul deputat riscă o amendă de până la 500 de mii de lei sau închisoare de la 7 la 15 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau exercita o anumită activitate pe un termen de la 10 la 15 ani.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit lui Dan Perciun, semnarea acestui protocol reprezintă un pas important pentru sportivii de pe ambele maluri ale Prutului, inclusiv desfășurarea cantonamentelor comune.

„De asemenea va permite transferarea experienței bogate pe care o are România în vederea accesării fondurilor europene, dar la și cele de preaderare. Sunt multe oportunități pe care le deschide acest protocol, întărește relația pe care o avem până acum”, a spus ministrul Educației.

• Te-ar putea interesa și: 40 de autobuze școlare cumpărate cu banii României, distribuite direcțiilor raionale de învățământ

La rândul ei, președinta Agenției Naționale pentru Sport din România, medaliată cu șapte medalii olimpice la Jocurile Olimpice, canotoarea Elizabeta Lipa, ne-a felicitat pentru rezultatele remarcabile obținute de sportivii moldoveni la Paris.

„Sunt ferm convinsă că avem ce să învățăm de la dumneavoastră și dumneavoastră aveți ce să învățați de la noi. Și când se unesc aceste forțe, rezultatele nu au cum să nu apară. Rezultatele se fac într-o echipă, când se vâslește în același sens” a spus președinta Agenției Naționale pentru Sport din România.

La Jocurile Olimpice de la Paris, R. Moldova obținut 4 medalii, trei de bronz și una de argint, iar sportivii români au câștigat nouă medalii: 3 de aur, 4 de argint și 2 de bronz.

Embed Răspândește

Lotul olimpic al R. Moldova, întâmpinat cu flori și fanfară la aeroport: Sunteți eroii noștri!

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:04:15 0:00

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Într-un comunicat al Ministerului rus de Interne, cu doar 5 zile înainte de alegerile prezidențiale moldovene din 20 octombrie, se spune că Platon ar fi folosit o schemă ilegală de sustragere a banilor împreună cu alți trei complici, inclusiv oligarhul fugar Vladimir Plahotniuc și Renato Usatîi.

În timp ce Usatîi candidează la prezidențialele moldovene, Platon nu participă la alegeri, dar o sprijină inclusiv în postări sponsorizate pe rețelele de socializare pe candidata independentă, Natalia Morari, cu care are împreună un copil.

Usatîi și Morari, care au locuit în Rusia în trecut, candidează împotriva președintei pro-occidentale Maia Sandu, alături de alți contracandidați, dar se află la mare distanță de ea, în sondaje. Vorbind despre rivalii săi, Sandu a spus de câteva ori că printre ei s-ar afla candidați ai Kremlinului, dar nu a dat nume.

Platon nu a reacționat imediat, în mod public, la noile acuzații rusești. Anul trecut, Platon a fost condamnat de o instanță de fond din de la Moscova la 20 de ani de închisoare pentru că ar fi facilitat scoaterea ilegală din Rusia a altor 126 miliarde de ruble, prin schema infracțională cunoscută publicului larg cu numele de „Laundromat”.

Atunci, Platon a spus că sentința este ilegală.

• Te-ar putea interesa și: Veaceslav Platon, condamnat în absență la 20 ani de închisoare, la Moscova

Platon, care mai este cetățean rus și ucrainean, se află pe lista de sancțiuni a Canadei, dar și pe lista persoanelor sancționate de autoritățile moldovene.

În R. Moldova, el este învinuit în mai multe cauze penale și se află în căutare din vara anului 2021. Atunci, după o scurtă perioadă de detenție din cauza condamnării sale într-un dosar legat de „furtul miliardului”, Platon a reușit să obțină anularea sentinței și să iasă la libertate cu ajutorul fostului procuror general, Alexandr Stoianoglo, care candidează și el astăzi la prezidențiale.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Partea moldoveană a fost reprezentată de vicepremierul și ministrul moldovean al Afacerilor Externe, Mihai Popșoi. Potrivit lui, memorandumul a fost semnat cu scopul de a întări capacitățile instituționale ale R. Moldova în contextul provocărilor geopolitice generate de politica externă agresivă a Rusiei.

În cadrul evenimentului, Popșoi a recunoscut că vizita oficialilor străini este un „mesaj politic” și un „semn clar de susținere a aspirațiilor europene” al R. Moldova. El a spus că referendumul privind înscrierea aderării la UE ca obiectiv în Constituție este un „test important” pentru a demonstra „că Moldova poate face ingerințelor rusești”, care ar încerca să deturneze parcursul european al Chișinăului printr-o „campanie de atacuri hibride”.

Miniștrii Afacerilor Externe ai celor opt state au transmis, aproximativ, același mesaj: că UE a deschis ușa pentru R. Moldova, iar la referendumul din 20 octombrie moldovenii trebuie să decidă dacă vor sa nu să continue parcursul european al țării. În particular, ministrul de Externe al Danemarcei, Lars Løkke Rasmussen, a spus că țara sa este la fel ca Moldova „mică într-o lume mare” și ambele au nevoie de prieteni cărora „să le vândă produsele, să partajeze tehnologiile și să se simtă în siguranță”.

Nordic-Baltic 8 (NB8) este un format de cooperare regională pe subiecte regionale și internaționale.

Cei opt miniștri completează lista oficialilor europeni care au vizitat Republica Moldova în campania electorală pentru alegerile prezidențiale și referendumul privind relațiile cu Uniunea Europeană din 20 octombrie, cerut de actuala președintă și candidata pentru un nou mandat, Maia Sandu.

• Te-ar putea interesa și: Cât a costat guvernul de la Chișinău primirea „desantului” de înalți oficiali străini înaintea campaniei electorale

Recent, la Chișinău a fost într-o vizită oficială Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. La Chișinău ea a prezentat „planul de creștere economică pentru Republica Moldova” prin care Uniunea Europeană vrea să investească în Moldova 1,8 miliarde de euro în următorii trei ani.

Până la startul campaniei electorale pentru scrutinul din 20 octombrie, la Chișinău au sosit patru președinți și trei șefi de guvern, alături de zeci de alți miniștri și demnitari de rang înalt. Nota de plată pentru primirea acestora a costat guvernul moldovean câteva milioane de lei.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Într-un briefing de presă susținut la 15 octombrie, deputata neafiliată Victoria Cazacu a spus că a decis să adere la Partidul Nostru pentru „a deveni vocea” tuturor inițiativelor legislative ale formațiunii extraparlamentare. Ea a afirmat că a luat decizia după mai multe discuții cu diverși cetățeni, prieteni și colegi, care i-ar fi recomandat să-și continue munca „pentru interesele R. Moldova împreună cu Renato Usatîi”.

Într-o reacție la acest anunț, partidul de guvernământ a spus că deputata a fost exclusă din partid pentru un „comportament incompatibil cu valorile PAS”.

„Azi se reconfirmă că decizia de a o exclude a fost una corectă”, a spus purtătoarea de cuvânt a formațiunii, Adriana Vlas.

Fostă deputată a Partidului Acțiune și Solidaritate, Victoria Cazacu a fost exclusă din fracțiunea parlamentară după ce a refuzat să-și depună mandatul la solicitarea președintelui Parlamentului, Igor Grosu, care a invocat implicarea fiicei sale, inspectoarea vamală Diana Cazacu, într-un scandal de corupție de la Aeroportul Internațional Chișinău.

• Vezi și: Fiică de deputată, bănuită de corupție: „Mama nu are nicio legătură cu activitatea mea în Serviciul Vamal”

În replică, Cazacu a spus că este denigrată, iar fiica ei a afirmat într-un briefing de presă din 9 aprilie că este vorba de un „scandal politic”, cu „interese ascunse”, fără a oferi însă alte detalii.

Printre inspectorii cercetați în acest dosar de corupție, alături de fiica deputatei Victoria Cazacu sunt și fiul deputatului socialist Radu Mudreac, și fiul fostului deputat democrat Gheorghe Brașovschi.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Astfel, în anexa deciziei inițiale adoptate pe 28 aprilie 2023 au fost incluse următoarele persoane și entități:

• Evghenia GUȚUL, bașcana autonomiei găgăuze. În expunerea de motive a deciziei se spune că Guțul a lucrat anterior pentru Partidul Șor, actualmente interzis, și a fost implicată în finanțarea ilegală a acestuia. Ea este criticată și pentru că a propus la funcții de conducere în executivul de la Comrat mai mulți asociați ai lui Șor, deși aceștia nu ar avea legături cu UTA Găgăuzia. În document se mai arată că bașcana a vizitat Rusia și s-a întâlnit cu președintele Vladimir Putin, deși nu are „competența constituțională relevantă”, cerându-i liderului rus sprijinul pentru Găgăuzia. „Prin promovarea separatismului în UTA Găgăuzia și a legăturilor strânse cu Federația Rusă, Evghenia Guțul încearcă să răstoarne ordinea constituțională, amenințând astfel suveranitatea și independența Republicii Moldova, precum și democrația, stabilitatea și securitatea în Republica Moldova”, se spune în decizia Consiliului UE.
• Iurii CUZNEȚOV, șef adjunct al Departamentului general pentru relații externe al UTA Găgăuzia. Fost membru al Partidului Șor, Iurii Cuznețov este prezentat ca un asociat al Evgheniei Guțul și criticat pentru că a însoțit-o pe bașcană în timpul vizitei sale în Rusia, fiind implicat în schema de finanțare a locuitorilor autonomiei găgăuze prin intermediul unei bănci rusești.
• Ilia UZUN, vicepreședinte al Comitetului executiv al UTA Găgăuzia, membru al Adunării Populare de la Comrat. În documentul UE se arată că Uzun este un asociat al lui Ilan Șor. A fost sancționat pentru că s-a întâlnit cu Șor în Israel pentru a discuta planurile electorale pentru alegerea guvernatoarei Evghenia Guțul. Uzun este implicat în răspândirea propagandei ruse, a planificat, a participat și a condus demonstrații împotriva autorităților R. Moldova, organizate de Ilan Șor sau de asociații săi, se spune în documentul citat.
• Mihail VLAH, guvernator adjunct și consilier pentru relații cu mass-media al guvernatoarei UTA Găgăuzia. Mihail Vlah este sancționat și el pentru asocierea cu Ilan Șor și Evghenia Guțul, dar și pentru că a participat la o demonstrație violentă împotriva guvernului Republicii Moldova și a încercat să destabilizeze ordinea constituțională susținând că UTA Găgăuzia are dreptul de a deschide reprezentanțe diplomatice în străinătate.
• Nelli PARUTENCO, fondatoare/directoare a organizației neguvernamentale Evrazia, cu sediul la Moscova. Documentul spune că Parutenco a fost trezorierul Partidului Șor și că după deschiderea unui dosar penal pentru finanțarea ilegală a formațiunii, aceasta a fugit la Moscova. Evrazia promovează discursurile propagandei ruse, inclusiv în rândul minorilor, și servește drept canal pentru finanțarea de la o bancă rusă și de la Ilan Șor a cetățenilor și proiectelor de infrastructură din Găgăuzia, se mai spune în textul citat.
• EVRAZIA, organizație necomercială autonomă pentru promovarea cooperării internaționale, cu sediul la Moscova. A fost sancționată pentru asocierea cu Nelli Parutenco și Ilan Șor, dar și pentru că „încearcă să răstoarne ordinea constituțională, amenințând astfel suveranitatea și independența Republicii Moldova, precum și democrația, stabilitatea și securitatea în Republica Moldova”, potrivit documentului.

În decizia Consiliului UE din 14 octombrie se reafirmă „sprijinul neclintit” pentru Republica Moldova, care se confruntă cu activități destabilizatoare desfășurate de actori externi.

• Te-ar putea interesa și: Guțul, alți lideri găgăuzi și Evrazia, adăugați listei de sancțiuni a Uniunii Europene

În mai 2023, UE i-a sancționat pe politicienii Ilan Șor, Marina Tauber, Vlad Plahotniuc, omul de afaceri rus Igor Ceaika, și pe fostul șef-adjunct de la IGP Gheorghe Cavcaliuc. În februarie 2024, pe lista de sancțiuni au fost adăugate alte șase persoane și o entitate - Asociația Oamenilor cu Epoleți „Scutul Poporului”.

Unii dintre cei sancționați de UE au ajuns, pentru aceleași motive, pe liste de sancțiuni din SUA, Canada și alte țări occidentale.

Tauber, Șor și Plahotniuc au contestat în instanțe europene sancțiunile, și așteaptă încă o decizie.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Academia Regală Suedeză de Științe a anunțat că a decis să acorde Premiul Nobel pentru Economie din 2024 lui Daron Acemoglu, Simon Johnson și James A. Robinson „pentru studiile asupra modului în care se formează instituțiile și cum influențează prosperitatea”.

Daron Acemoglu, un americano-turc, este profesor la MIT, la fel ca Simon Johnson, un economist americano-britanic.

Prin lucrările lor, laureaţii „au demonstrat importanţa instituţiilor societale pentru prosperitatea unei ţări. Societăţile în care statul de drept este slab şi în care instituţile exploatează populaţia nu generează creştere (economică) şi nici schimbări pozitive. Cercetările laureaţilor ne ajută să înţelegem de ce”, precizează într-un comunicat Academia.

Cei trei economişti sunt recompensaţi după americanca Claudia Goldin în 2023, laureată cu privire la lucrările sale privind locul femeilor în piaţa muncii şi veniturile acestora.

Premiul Economiei - care nu a fost prevăzut în testamentul lui Alfred Nobel - a fost creat de către Banca centrală a Suediei „în memoria” intentatorului.

El s-a adăugat în 1969 celor cinci recompense tradiţionale - medicină, fizică, chimie, literatură şi pace -, motiv pentru care este numit de către criticii săi „falsul Nobel”.

Acest premiu încheie sezonul din 2024, care a promovat inteligenţa artificială (AI) în Nobelurile Fizicii şi Chimiei şi grupul japonez Nihon Hidankyo, angajat împotriva armei nucleare, distins cu Nobelul Păcii.

Nobelul Literaturii i-a fost decernat sud-coreencei Han Kan - singura femeie recompensată în 2024 -, iar Nobelul Medicinei le-a fost atribuit americanilor Ambros şi Ruvkun pentru lucrări în domeniul reglementării genelor.

Laureaţii primesc un cec de 11 milioane de coroane (920.000 euros), împărţit în cazul laureaţilor multipli.

Text preluat de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

La Chișinău, miniștrii țărilor nordice și baltice își vor exprima sprijinul pentru „reformele din Moldova” și reziliența acesteia față de „intensificarea atacurilor hibride”. Totodată, ei vor împărtăși experiența țărilor lor în privința relațiilor strânse și a calității de membru al Uniunii Europene, precizează un comunicat de presă al guvernului Suediei.

„În timp ce Moldova se pregătește să decidă cu privire la viitorul său, țările nordice și baltice susțin ferm dreptul tuturor moldovenilor de a face o alegere liberă și independentă. În calitate de țări relativ mici, orientate spre export, situate în apropierea sau de-a lungul frontierei de est a UE, avem informații importante de împărtășit despre UE. Sperăm că experiențele noastre îi vor ajuta pe moldoveni să ia o decizie bazată pe fapte, nu pe temeri”, a declarat Maria Malmer Stenergard, ministrul suedez al afacerilor externe și coordonator al formatului de cooperare nordică și baltică.

Delegația se va întâlni cu premierul Dorin Recean și cu ministrul afacerilor externe, Mihai Popșoi, pentru a discuta despre procesul de aderare a Moldovei la UE și noi domenii de cooperare. Țările nordice și baltice au alocat resurse semnificative în sprijinul reformelor din Moldova, al eforturilor de consolidare a instituțiilor democratice, a securității energetice și a asistenței umanitare. În 2023, acest sprijin s-a ridicat la 128,4 de milioane de euro, notează sursa citată.

Miniștrii urmează să viziteze mai multe regiuni din Moldova, unde vor împărtăși publicului experiențele lor cu privire la UE.

• Vezi și: Analiză | Ce impact are șirul de vizite ale demnitarilor europeni la Chișinău

Țările nordice și baltice s-au angajat, de asemenea, să consolideze reziliența Moldovei față de intensificarea atacurilor hibride înainte de referendum, precum și în fața consecințelor umanitare și economice semnificative ale războiului din Ucraina.

Potrivit comunicatului oficial, în timpul vizitei, delegația va semna un memorandum de înțelegere cu privire la consolidarea capacităților instituționale ale Republicii Moldova. Memorandumul vizează cooperarea, coordonarea și schimbul de informații, inclusiv sprijinul pentru modernizarea sălii de monitorizare a situației din cadrul ministerului moldovean al Afacerilor Externe. (R.B.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te