Viitorul gazoduct Ungheni-Chişinău, ce ar urma să facă până în 2019 conexiune cu sistemul gazier românesc, va fi declarat, în următoarele săptămâni, proiect de interes național. Astfel, legea va permite simplificarea procedurii de expropriere a terenurilor pe care va trece conducta. Autoritățile care finalizează acum proiectul tehnic spun că vor fi afectați oameni din 33 de localități. Cum îşi pot apăra dreptul la proprietatea privată deținătorii de terenuri, s-a interesat Valentina Basiul, ţinând cont de experiențele negative din trecut când au avut loc exproprieri la construcţia segmentelor de cale ferată Revaca-Căinari şi Cahul-Giurgiuleşti.
Guvernul nu a stabilit încă suprafața totală ce va fi expropriată şi nici lista deținătorilor de teren afectați, dar au bătut în cuie suma destinată răscumpărării, sumă ce nu ar trebuie să sară peste 600 de mii de euro. „Va fi o zonă îngustă de protecție a conductei de gaze, un proiect liniar, pe orizontală”, a afirmat şeful Direcţiei generale energetice din cadrul Ministerului Economiei, Călin Negură. Ținând cont de importanța strategică a gazoductului, funcționarul speră ca proiectul va fi aprobat de executiv şi votat de parlament într-o lună, maxim o lună şi jumătate. Acum au loc lucrările de prospecțiuni geodezice şi geologice, a mai spus el. Vor fi expropriate de terenuri atât autoritățile publice locale, cât şi persoane fizice.
Procedura prevăzută în legislație vizează restrângerea termenilor de negociere. Cetățenilor care deţin teren în zona proiectelor declarate de utilitate publică de interes național li se propune fie compensații, fie terenuri în altă parte. Dacă nu se ajunge la un numitor comun, disputele continuă în instanță şi deja judecătorul fixează volumul compensației. Oricum proprietarul pierde lotul, spune Călin Negură.
„În cazul în care fiecare va pune piciorul în prag şi nu va dori să-i fie expropriată o porţiune din proprietate, atunci riscăm la nesfârșit să negociem, să deviem traseul. Asta e avantajul legislaţiei în domeniu, e legislație conformă cu aquis-ul comunitar, apropo, aceleași proceduri sunt şi în Uniunea Europeană”.
Responsabilul de la Ministerul Economiei dă asigurări că volumul compensațiilor pentru expropriere va fi în limitele prețului de piaţă.
Avocatul Alexandru Postică, de la Asociaţia Promo-Lex, afirmă că după adoptarea legii speciale de declarare a proiectului de utilitate publică de interes național primează interesul național faţă de proprietatea privată. Totuşi, cetăţeanul poate fi activ şi să revendice respectarea procedurilor legale. Or, în trecut autoritățile au comis abateri anume la această etapă. Construcția porțiunilor de cale ferată Revaca-Căinari (în 2004) şi Cahul-Giurgiuleşti (în 2007) a început cu un an mai devreme înaintea adoptării documentației necesare. În primul caz, un grup de locuitori din Sângera şi Dobrogea, suburbii ale Chişinăului, s-au plâns la CEDO, iar cererea lor se află pe rol, mai spune Alexandru Postică.
„Trebuie să existe acea transparență de luare a deciziilor. De exemplu, populația ar putea să participe la dezbaterea proiectului. Problema este că la noi se face totul pe dos şi de multe ori te pune în faţa faptului. Şi statul evident vrea să economisească şi el diminuează prețul, însă există alte pârgii de verificare: evaluarea comercială a prețului, interesul comercial. Deci dacă este la traseu un teren, preţul lui normativ nu va fi ca la acel care se află într-o fundătură”.
Avocatul Vitalie Zamă, de la Asociaţia Jurişti pentru Drepturile Omului, este de părere că dreptul la prealabila despăgubire presupune compensarea proporțională valorii bunurilor înainte de expropriere. Totuşi, atunci când merg la negocieri oamenii trebuie să fie raționali şi să nu speculeze, consideră juristul.
„Faptul că eu îmi doresc foarte mulţi bani asta nu înseamnă că statul o să mi-i acorde urmare a exproprierii. Asta nu e un mijloc sau o modalitate de îmbogățire. Noi nu putem să ne comparăm cu statele bogate care, probabil, despăgubesc mai bine, noi suntem un stat sărac”.
Autoritățile au anunțat în repetate rânduri că aducerea gazoductului la Chişinău ar face posibilă depășirea monopolului importatorului de gaze ruseşti. Inaugurat în august 2015, gazoductul Iaşi-Ungheni, pentru care s-au cheltuit până acum 26 de milioane de euro, este de o utilitate minimă şi are mai curând valoare simbolică.
