Linkuri accesibilitate

Extremistul antisemit, Horst Mahler, eliberat din detenţie


Mahler a fost condamnat pentru propagandă negaţionistă

Mass-media a anunţat că extremistul de dreapta german, Horst Mahler, condamnat pentru propagandă negaţionistă la 10 de închisoare, a fost eliberat marţi din penitenciarul din localitatea Brandenburg an der Havel.

De la Berlin, William Totok
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:05:00 0:00
Link direct
Avocatul Mahler, azi în vîrstă de 84 de ani, a devenit unul dintre personajele centrale ale negaţionismului internaţional. A parcurs o evoluţie politică bizară, intrînd în atenţia opiniei publice în calitate de cofondator al grupului terorist de stînga, cunoscut sub denumirea Fracţiunea Armatei Roşii (RAF – Rote Armee Fraktion). Înaintea aderării la acest grup, Mahler a fost membru al Partidului Social-Democrat şi a activat în organizaţii studenţeşti de stînga. În 1970 a fost condamnat pentru terorism. Zece ani mai tîrziu a fost pus în libertate, iar în 1987 şi-a recîştigat dreptul de exercitare a meseriei de avocat.

El însuşi mărturiseşte în scrierile sale că radicalizarea sa antisemită s-ar fi produs în timpul detenţiei. După 1990 s-a apropiat de cercuri extremiste de dreapta şi s-a înscris în formaţiunea radicală de dreaptă, Partidul Naţional-Democrat (NPD). Totodată a activat în organizaţii care negau Holocaustul (de exemplu, în Deutsches Kolleg) şi susţinea noua mişcare a aşa-numiţilor „Cetăţeni ai Reich-ului” / „Reichsbürger. (Această organizaţie eterogenă refuză recunoaşterea Republicii Federale Germania.În ultimele luni a fost o prezenţă constantă la demonstraţiile împotriva coronarestricţiilor. În luna august, un grup de Reichsbürger a încercat să pătrundă cu forţa în sediul Parlamentului federal din Berlin, din clădirea Reichstag-ului – cf. „Reacţii după atacarea Parlamentului german de către extremişti de dreapta”, RFE, 31.8. 2020).

De-a lungul anilor, Mahler a fost invitat la întrunirile internaţionale ale negaţioniştilor unde şi-a expus tezele. Într-un referat pregătit pentru o astfel de conferinţă programată la Beirut, în 2001, care în ultima clipă a fost contramandată, Mahler citează afirmaţiile conspiraţioniste ale agentului Securităţii române, Ivan Denes (n. la Timişoara 1928- m. la Berlin în 2011). (Referatul lui Mahler a fost publicată pe internet.) Între altele, Denes avea şi sarcina să spioneze Europa liberă. În ultimii săi ani de viaţă a publicat în presa radicală de dreapta din Germania şi a bagatelizat Holocaustul de care s-a făcut vinovat regimul lui Ion Antonescu.
Pentru a scăpa de puşcarie, Mahler a încercat în 2017 să se stabilească în Ungaria, cerîndu-i lui Viktor Orbán să-i acorde azil politic (cf. „Negaţionist german arestat în Ungaria”, RFE, 17.5. 2017).
În 2011, presa germană a dezvăluit că Horst Mahler acceptase să lucreze ca agent al Securităţii est-germane, Stasi.

Biografii bizare. Similitudini Mahler-Garaudy

De remarcat este faptul că Mahler nu este singurul caz al unui radical de stînga care treptat s-a transformat într-un radical de dreapta. Poate cel mai elocvent exemplu pentru această schimbare la faţă ar fi cel al lui Roger Garaudy (1913-2012), fost membru al Partidului Comunist Francez, exclus din partid pentru că s-a solidarizat cu reformiştii cehoslovaci, suprimaţi în 1968 de către armata invadatoare a Pactului de la Varşovia.

Roger Garaudy
Roger Garaudy

Convertit la catolicism, devenind mai târziu musulman, Garaudy şi-a expus, în 1996, tezele anti-semite, rasiste şi negaţioniste în volumul „Les Mythes fondateurs de la politique israélienne” – „Miturile fondatoare ale politicii israeliene”. În 1998, cartea a fost tradusă şi în limba română, (Fundaţia Fronde / Editura Alma Tip, Bucureşti) şi completată cu o postfaţă semnată de susţinătorul său român, George [Piscoci] Dănescu, stabilit la Paris, unde administra aşa numita „librărie antitotalitară românească”.

Receptării cărţii lui Garaudy în România i-au fost dedicate mai multe pasaje şi în „Raportul final” al Comisiei Internaţionale pentru studierea Holocaustului în România (Polirom, Iaşi, 2005). „Apariţia Miturilor fondatoare”, notează autorii „Raportului”, „care i-a atras lui Garaudy o condamnare din partea justiţiei franceze, a fost salutată nu numai de publicaţia lunară prolegionarã din Sibiu Puncte cardinale, ci şi apăratã în numele dreptului la liberă exprimare de profesorul Nicolae Manolescu, pe atunci în conducerea Partidului Naţional-Liberal (PNL), sau de jurnalistul Cristian Tudor Popescu, redactorul-şef al ziarului Adevărul. Pentru C.T. Popescu, criticile aduse în străinătate scrierilor lui Garaudy nu făceau altceva decât să pună în chestiune ‚libertatea de gândire’, iar condamnarea Miturilor fondatoare echivala cu a-l sancţiona pe Descartes.” (p. 368)

Cazul Garaudy devenise ulterior în România cazul juridic Dănescu. „În apărarea lui George Pişcoci-Dănescu” a sărit colonelul (R), Vasile Zărnescu, unul dintre cei mai vocali negaţionişti din România. Textul lui Zărnescu a fost publicat iniţial pe platforma extremistă de dreapta, AlterMedia (între timp interzisă) şi apoi (pe 8. 5. 2013) în „Revista online şi tipărită a Sindicatului Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere” care-şi spune „Monitor SRI” (accesată ultima dată aici, marţi 27. 10. 2020).

Mai mult

AntiNostalgia 2 – privind spre viitor

Radio Europa Liberă organizează al doilea sezon: din nou filme documentare, dezbateri și mulți invitați din țară și din străinătate pentru a discuta despre lecțiile trecutului ca șansă de a modela un viitor diferit. Un dialog între generații, la care toată lumea este binevenită

XS
SM
MD
LG