Am mai scris aici, în această rubrică, despre cum trebuie să transcriem numele și cuvintele din rusă și din alte limbi cu alfabet chirilic. (La fel cum am mai explicat și de ce nu este nimic în neregulă cu românescul tradițional „Bielorusia”, ca opus artificialului „Belarus”, mai ales că în ambele situații îi numim pe locuitorii de acolo „bieloruși”.)
De când s-a introdus (sau mai degrabă reintrodus) - la insistențele motivate politic ale unor academicieni români nelingviști monstruoasa dublă grafie cu â din A pe lângă vechiul și normalul î din I, confuzia a devenit totală în ortografia limbii române.
Bieții vorbitori cu școlirea mai șovăielnică și lecturi evanescente care pun â- din A la începutul sau la sfârșitul cuvântului ar trebui însă iertați, la fel cum trebuie iertați cei care scriu „eu sunt” cu -â-, deoarece ei consideră, foarte logic, că un sunet, aici vocala închisă -î-, trebuie reprodus printr-o singură literă.
Absurditatea noii grafii este evidentă începând din momentul în care trebuie să ții minte că unele cuvinte sunt compuse și că deci al doilea membru al unui verb cu prefix, precum a (se) reîntoarce, se scrie cu î-, iar nu cu -â, deși vocala se află în interiorul cuvântului și potrivit noilor reguli ar trebui -â.
 din A nu are ce căuta, așadar, într-o transcriere fonetică, în care fiecare literă trebuie să corespundă unui sunet și invers. Nu vom transcrie (o monstruozitate grafică!) Kârgâzstan, ci Kîrgîzstan (sau, și mai bine, să rămânem la tradiționalul și frumosul Kirghizia). Oricum spunem „kirghizii” pentru membrii acelui popor, iar nu „kârgâzâi”. Generațiile mai vechi și-l amintesc probabil pe scriitorul kirghiz (iar nu kârgâz) Cinghiz Aitmatov, care era din Kirghizia (iar nu din Kârgâzstan).
Ar trebui să intre în reflex evitarea totală a lui  în transcrierile din rusă. Este cu totul absurd să scriem Elțân sau Soljenițân. Este voie doar: Elțîn (pentru că așa s-a impus, în loc de Ielțîn) și Soljenițîn. Niciodată â în nume rusești, ci doar î simplu.
Și așa ajungem la englezirea leneșă și slugarnică din presa de limbă română, care a făcut că deseori domnii și doamnele care lucrează acolo ajung să preia, din știri în engleză, nume slave prin care apar chiar câte un Y sau grupul de consoane -CH- pentru a reda -ce- sau -ci-. Sau, mai rău, vedem Kazahstan scris cu -KH-. Dar acel grup grafic de consoane, -KH-, este doar felul în care anglo-saxonii redau litera chirilică X, adică… H al nostru. Kazahstan se va scrie așadar cu un H simplu.
Nu «Zelensky», nu și iar nu
O regulă elementară, așadar, pentru domnii și doamnele care traduc sau preiau texte englezești de pe Reuters sau (da, da) Fox, fără să știe rusește, este că anglo-saxonii folosesc Y pentru ы (î) sau ый (îi) din rusă. De aceea Navalny, opozantul întemnițat al lui Putin, este Navalnîi pe românește, iar capitala Ceceniei, pe englezește Grozny, este Groznîi.
Ce rezultă de aici? Că pe satrapul local, dictatorul Ceceniei, pe românește trebuie să-l cheme Ramzan... Kadîrov, iar nu Kadyrov. Limbile slave nu au Y sau Q sau W (cu excepția polonezei, unde W e pur și simplu V, iar Y e un fel de î).
Excepția la regula transcrierii numelor e dată, desigur, de cazul în care persoana publică respectivă a ales personal și insistent o transcriere precisă. De pildă: Trubetzkoy. Unul din cei mai mari lingviști ai sec. XX, prințul rus Nikolai Trubețkoi (Трубецкой), a ales, emigrând, să-și scrie numele: Trubetzkoy.
Aici mai intervin și idiosincraziile personale. Românii emigrați în Franța cu numele de familie terminat în -escu au decis să-și ortografieze numele în -esco: Eugène Ionesco, Elvire Popesco. Motivul era simplu: să nu se termine numele în -cu, care în franceză sună precum: cul = posteriorul, fundul.
Trubetzkoy însă și-a scris numele așa (pronunțat Trubețcòi, cu accent pe -coi), pentru că în rusă sau franceză -coi pronunțat ca în română nu înseamnă nimic.
În sfârșit, după toate acestea vom înțelege de ce pentru Hrușciov, americanii scriu complicat Khrushchev. Dar cu atâta lene câtă vedem prin presă, parcă simt că unii au să creadă că e vorba de două persoane diferite.
