Astăzi, duminică 25 septembrie, au loc alegeri generale în Italia, care ar putea aduce la putere nu doar o femeie (Giorgia Meloni) ci și extrema dreaptă post-fascistă (partidul Giorgiei Meloni, Fratelli d’Italia), în alianță cu formațiunile celorlalți lideri ai dreptei, Silvio Berlusconi și Matteo Salvini.
Italia votează azi așadar pentru un nou parlament, într-un context de mare incertitudine, cu riscul unei „tăieri iminente a aprovizionării cu gaze”. Iar tabăra favorită, potrivit sondajelor, se arată a fi extrema dreaptă și cele două mari formațiuni ale sale: Fratelli d’Italia ai lui Giorgia Meloni și Lega lui Matteo Salvini. Pe lângă ei, ca aliat minor, cel pe care presa îl numește „mumia lui Silvio Berlusconi”.
În Italia, La Repubblica a calificat alianța acestuia cu extrema dreaptă «pactul scelerat». Cuvintele de indignare nu par însă capabile să oprească prăbușirea inexorabilă a unei țări care era până acum solid ancorată în frontul occidental împotriva lui Putin.
Spre satisfacția Moscovei, după ieșirea de la putere a lui Boris Johnson, la Londra, în luna iulie șeful guvernului italian și fost guvernator al Băncii Centrale Europene Mario Draghi a demisionat, declanșând noi alegeri și făcând ca Italia să-și depășească recordul de 67 de guverne in 76 de ani.
După ce ultimele alegeri parlamentare din Franța au făcut să intre în Adunarea Națională un număr fără precedent de deputați ai extremei-dreapta din formațiunea lui Marine Le Pen, iată așadar că acum în Italia se anticipează un scenariu catastrofă.
„Suntem gata!”: — „Pronti”
Afișele electorale ale Giorgiei Meloni acoperă zidurile orașelor, sloganul fiind peste tot „Suntem gata!”: — „Pronti”. Pe afișe și prospecte, șefa extremei drepte din Fratelli D'Italia zâmbește liniştitor. Pronta, gata să guverneze Italia. Pronti: este de fapt sloganul din Franța al lui Marion Maréchal Le Pen, nepoata lui Marine, figură a Frontului Național, care în alegeri anunța pe afișele ei: „Nous sommes prêts”, „Suntem gata”, pregătiți să guvernăm.
Dreapta și dreapta extremă din Italia au găsit de altfel și un program electoral comun, dând naștere unui manifest în 15 puncte, care duce la revizuirea legilor cetățeniei și la revenirea decretele securitare.
Eșecul lui «Super Mario» Draghi
Eșecul lui «Super Mario» Draghi, fostul guvernator-vedetă al Băncii Centrale Europene, a neliniștit întreaga Europă. Presa italiană caută să pună clasa politică în fața propriei sale responsabilități. Guvernul de unitate națională al lui Draghi se străduise să ajute țara să depășească dificultățile pandemiei. „Criza guvernamentală, să nu uităm, a început cu comportamentul iresponsabil al Mișcării Cinci Stele (M5S), care nu a votat încrederea pentru acest guvern”, a precizatt Il Giornale, care sprijină astfel cererea formulată de Lega și de Forza Italia ca nici o coaliție viitoare să nu mai coopteze M5S.
Draghi nu a luat în seamă pericolul latent pus de acei populiști. «M5S e cel care a declanșat o criză suprarealistă», consideră Corriere della Sera. „Dar a fost un alt populism, tot din partea unui membru al majorității, care a dat lovitura de grație”, consideră cotidianul, subliniind rolul funest al celor două formațiuni de dreapta. Condițiile puse de Matteo Salvini, șeful dreptei din Lega, și de Silvio Berlusconi, șeful Forza Italia, „s-au dovedit de îndată inadmisibile”.
Il Messaggero nota, la rândul său, că „italienii de astăzi sunt cu toții, de-a valma, mai săraci, din cauza prețurilor pe care sunt obligați să le achite pentru a călători cu mașina, pentru a-și face cumpărăturile, a-și plăti facturile. La o privire mai atentă, așadar, situația de urgență care, în urmă cu șaptesprezece luni, l-a convins pe șeful statului să-l numească pe Mario Draghi în fruntea guvernului, nu numai că există în continuare, dar este și mai pronunțată.»
În mare, așadar, Super Mario Draghi „s-a dovedit mai mult o parte din problemă decât o soluție”.
Va părăsi oare Italia frontul anti-Putin?
În acest timp, „prin saloanele aurite ale Kremlinului s-a auzit în mod sigur pocnetul dopurilor de șampanie, scria La Vanguardia, în Spania, după demisia lui Mario Draghi, pe 21 iulie. „Tocmai s-a deschis și s-a lărgit o fisură în sudul Europei.”
Odată cu Draghi, a dispărut „garantul loialității Italiei față de Pactul Nord-Atlantic — NATO — și față de UE”.
Italia este un teren prielnic pentru Rusia. În vara anului 2019, presa italiană a scris pe larg, cum am relatat-o aici, despre posibilele legături, inclusiv financiare, între dreapta italiană, La Lega lui Matteo Salvini, și Kremlin. A fost dovedit că oameni ai lui Salvini se întâlneau la Moscova, în saloanele hotelului Metropol, situat imediat lângă Piața Roșie și Kremlin, cu oameni ai lui Putin.
În ajun de alegeri, potrivit unui sondaj publicat de La Repubblica, Fratelli d’Italia a rămas formațiunea care reunește cele mai multe intenții de vot în peninsulă, peste 23%. Este limpede că o bună parte a populației Italiei, sătulă de atâtea manevre politicianiste și politicarde pe fundal de crize simultane, se întoarce împotriva celor pe care îi numește buffoni di corte, politicienii de profesie, partidele tradiționale.
Cum funcționează alegerile?
Birourile de vot sunt deschise de la 7:00 până la 23:00. Lotul de noi parlamentari va fi mai mic decât era înainte, după ce o reformă constituțională din 2020 le-a redus numărul de la 945 la 600.
Aproximativ o treime dintre noii deputați vor fi aleși printr-un sistem de tip „primul calificat”, în timp ce restul vor fi aleși pe baza rezultatelor generale ale partidelor. Acele partide care au un punctaj sub 3% sunt excluse automat.
Primul indiciu despre cine a învins va fi dat de un exit poll, care urmează să fie anunțat la ora 23:00. Când rezultatele oficiale vor fi publicate luni, mingea va fi în terenul președintelui Sergio Mattarella care, în funcție de rezultatul alegerilor și de componența noului parlament, va trebui să numească un nou prim-ministru.
Mattarella va alege ca prim-ministru liderul care are cele mai mari șanse de a câștiga sprijinul parlamentului printr-un vot de încredere. Mattarella are și puterea formală de a numi miniștri, deși, în general, îi numește la recomandarea noului premier. Dacă în urma votului nu iese o majoritate clară, Mattarella va putea testa potențiale coaliții alternative.
Principalul partid al coaliției de centru-stânga este Partidul Democrat al lui Enrico Letta. Letta, care a ocupat deja funcția de prim-ministru al Italiei între 2013 și 2014, face eforturi pentru a impune o agendă social-democrată și pro-UE, sprijinind în același timp planurile de reformă ale lui Draghi. El a primit recent sprijinul cancelarului german Olaf Scholz. Coaliția de centru-stânga include, de asemenea, partide mici precum liberalul More Europe (+Europa), Stânga Italiană (Sinistra Italiana), Verzii și Angajamentul Civic (Impegno Civico), o mică mișcare fondată de ministrul de externe Luigi Di Maio după ce a părăsit Mișcarea 5 stele.
Mișcarea 5 stele a lui Giuseppe Conte, anti-establishment, funcționează singură, nu face parte dintr-o alianță.
Italia: șefa neofasciștilor condamnă fascismul
Giorgia Meloni, șefa formațiunii neofasciste favorizată de sondajele electorale, Fratelli d’Italia, leapădă fascismul, anunța La Repubblica: — Meloni abiura il fascismo: „condamn fără nicio ambiguitate dictatura și legile rasiale”.
La Repubblica sublinia însă că Meloni a făcut asta doar într-un video destinat presei străine. Cotidianul din Roma a publicat în același timp rezultatul unei lungi anchete a jurnaliștilor redacției, conduși de Carlo Bonini: Inchiesta su M. Pe trei pagini complete de ziar sunt analizate ascensiunea și ambițiile Giorgiei Meloni:
„Numele ei este M. Este femeie. E mamă, dar mai presus de toate este nașa — în sensul mafiot — a vechii drepte, boită respectabil și atrăgător. Dacă va câștiga, dacă Giorgia Meloni va fi într-adevăr prima femeie ce va conduce guvernul, poate că nu îi vom avea în mod nominal pe fasciști la guvernare. Poate. Dar vom avea ceva care va semăna foarte mult cu prezența lui Le Pen la Palatul Elysée, o voce care ne va aduce o ideologie precum cea a despotismului nedemocratic al lui Viktor Orbán. Apărarea frontierelor înaintea apărării drepturilor civile, a protejării celor slabi, a migranților, minorităților, homosexualilor.”
În momentul anexării Crimeei de către Rusia lui Putin, Giorgia Meloni s-a declarat cu totul împotriva sancțiunilor impuse Moscovei; acum, iată însă că ea a devenit radical atlantistă, sprijinind deodată și pe față Ucraina. Era însă de așteptat ca ea să caute să facă pe plac Europei: Italia beneficiază de cel mai important plan de redresare economică din Uniunea Europeană, plan finanțat de ceilalți: 191 miliarde de euro.
