La 21 iulie, Ucraina își va alege un nou Parlament la scrutinul anticipat convocat de noul președinte, Volodimir Zelenski.
Majoritatea sondajelor de opinie indică o victorie clară a partidului lui Zelenski, Servitorul Poporului (SP), care ar putea obține ceva mai puțin de 50% din voturi.
Pe locul al doilea ar putea ieși formațiunea pro-rusească Platforma-Pentru Viață, cu aproximativ 15% din voturi, un procent practic identic cu al populației rusești din Ucraina. Un asemenea rezultat ar garanta, probabil, întoarcerea lui Viktor Medvedciuk în postul de vicepreședinte al Parlamentului, pe care l-a mai deținut pentru scurtă vreme în 2000-2001.
A treia formațiune după alegerile de la 21 iulie ar putea fi partidul Solidaritatea Europeană, a fostului președinte Petro Poroșenko, cotat cu șansa de a obține cam 50 de mandate, mult sub cele 140 deținute în vechiul Parlament, dar suficiente pentru supraviețuirea, măcar, a partidului.
Rada de la Kiev are teoretic 450 de mandate, dar practic numai 424, restul rămânând neocupate pentru că alegerile nu se pot ține în teritoriile estice controlate de separatiștii pro-ruși.
Scrutinul ucrainean s-ar putea solda și cu revenirea în parlament a partidului Iuliei Timoșenko, care ar putea obține 30 de mandate.
A cincea formațiune în ordinea preferințelor pre-electorale este partidul Holos al rockerului Sviatoslav Vacarciuk, cotat cam cu 7% din voturi, popular mai ales în vestul pro-european al Ucrainei.
Potrivit analizei semnate de Brian Mefford, de la Atlantic Council, un partid care vine destul de puternic din urmă pre-electorale este Strategia Ucraineană, al premierului Volodimir Groisman, a cărui popularitate s-a dublat în ultimele săptămâni. Formațiunea ar putea depăși pragul de reprezentare parlamentară de 4% , un rezultat care ar fi de bun augur pentru viitoarea carieră politică a lui Groisman.
Probabilul câștigător al alegerilor, „Servitorul Poporului”, spune că este gata să ofere ucrainenilor „al doilea val de schimbări” după aceea de la șefia statului. Potrivit site-ului de analiză politică Hromadske, ideea este bine-primită de ucraineni – un sondaj de opinie arată că 87% din ei vor „schimbări radicale”. Zelenski promite – ca președinte sau prin partidul său - că legea electorală va fi schimbată ca să dea alegătorilor dreptul să-și „concedieze” deputatul dacă nu sunt mulțumiți de el, și ca să elimine imunitatea parlamentară. „Servitorul Poporului” mai promite să ia măsuri pentru ca marii proprietari de presă să nu poată influența politicile editoriale.
Corupția este marele dușman în promisiunile electorale ale partidului lui Zelenski. Formațiunea SP spune că va „face curățenie” la Procuratura Generală și nu-i va mai permite să „pună presiune asupra companiilor”.
Ea mai promite reforma forțelor armate și aducerea lor la standarde NATO – ceva ce promitea, de altfel, și fostul președinte Poroșenko, mărirea salariilor și ridicarea nivelului de trai „peste nivelul mediu european”, modernizarea infrastructurii, implicarea diasporei în viața publică, consolidarea statutului limbii ucrainene, implementarea Acordului de Asociere la UE ș.a.
