„Pacea vine de la răsărit”
„Se vor îmbarca slovacii pe nava urii?”, se întreabă într-un editorial revista cehă de orientare liberală Respekt. Autorul, redactorul-șef Erik Tabery, notează că alegerile slovace ar putea fi câștigate de partidul Smer, al cărui vicepreședinte Ľuboš Blaha declara zilele trecute la un eveniment public: „Adevărul fundamental al istoriei noastre este că războiul și fascismul au venit mereu de la apus, iar libertatea și pacea – de la răsărit”.
Blaha a mai spus, în aplauzele entuziaste ale suporterilor Smer, că Slovacia, după ce a fost ocupată în al doilea război mondial de germani, acum este ocupată de americani – aluzie la controversata aprobare de către Slovacia a unui acord de colaborare militară cu SUA. „Ne vom ridica împotriva lor!” – a promis politicianul.
Șeful de partid al lui Blaha, fostul premier Robert Fico, a promis că dacă partidul lui câștigă alegerile din 30 septembrie, din actuala conducere pro-occidentală „nu va mai rămâne urmă”. Fico a mai spus că partidul lui are un discurs „de tip rustic”, adăugând, pentru claritate: „Noi nu suntem homosexuali bruxellezi”.
În privința ajutorului pentru Ucraina, Fico a fost la fel de tranșant: „Dacă partidul Smer va fi la guvernare, în Ucraina nu vom mai trimite niciun glonț!”
Un fost tigru în derivă
Slovacia este țară membră în NATO, UE, zona euro, zona Schengen, OECD – adică ancorată cum nu se poate mai mult în structurile euro-atlantice. Cum a ajuns ea în pericol să fie condusă de politicieni dacă nu pro-ruși, apoi măcar anti-occidentali?
Simplificând, de vină este, ca și în alte țări, pierderea încrederii electoratului în politica tradițională, pe fondul scandalurilor de corupție la nivel înalt, dominația dezinformării, inclusiv de sorginte rusă, în dauna mass-media serioase și ascensiunea unor forțe populiste fără mantinele morale, care nu mai dau doi bani pe valorile liberale promovate pe scară largă, în perioada tranziției, în noile democrații central-europene.
Un exemplu este însuși Robert Fico, care are acum un discurs mult diferit de cel din vremea cât a fost la putere, un discurs vulgar, bazat - cum nota revista Respekt - pe ură.
Mulți slovaci sunt nemulțumiți nu doar de ajutorul pentru Ucraina, în care văd un fel de furt din banii ce li s-ar cuveni lor, ci în general de situația economică nu foarte bună.
La începutul independenței sale (s-a despărțit de Cehia în 1993), Slovacia a avut o perioadă de avânt economic, profilându-se ca un mic „tigru” economic în zona central-europeană. De atunci, creșterea economică a încetinit, astfel că Slovacia se numără acum printre cele mai sărace țări din Uniunea Europeană, după PIB-ul pe cap de locuitor.
După ce părea să ajungă din urmă Cehia, economic vorbind, Slovacia a rămas din nou în urmă. În 2021, PIB-ul pe cap de locuitor raportat la puterea de cumpărare (PPP) era în Cehia 91.6% din media UE, iar în Slovacia - de numai 69,4%.
Încă o Ungarie
Pericolul în care se află Slovacia și posibilul impact regional al alegerilor slovace este temă de preocupare nu doar pentru vecina ei Cehia. New York Times scrie într-un articol semnat de Andrew Higgins: „Alegerile (din Slovacia) nu doar vor decide cine guvernează mica țară central-europeană cu mai puțin de șase milioane de locuitori, dar vor indica dacă opoziția față de ajutorarea Ucrainei, ceva ce în prezent se vede doar la extremele spectrului politic european, va deveni o tendință principală”.
NYT amintește că Fico a promis printre altele să oprească livrările de arme către Ucraina și să combată sancțiunile anti-rusești. „O performanță electorală puternică a lui Fico și partidelor de extremă-dreapta ostile guvernării de la Kiev ar face din Slovacia, până acum unul din aliații cei mai de nădejde (...) ai Ucrainei, un fel de spectator neutru mai favorabil Moscovei. Ea ar pune totodată capăt izolării premierului Ungariei, Viktor Orbán, în prezent singurul lider din UE și NATO care promovează pe față încetarea ajutorului pentru Ucraina”.
Ziarul american notează opinia fostului ministru de externe slovac Rastislav Káčer, un suporter fervent al Ucrainei, care spune că din cele ce se întâmplă acum în Slovacia cea mai mare bucurie o are Rusia: „Slovacia este o poveste de succes pentru propaganda ei, pentru încercarea de a diviza Europa”.
Un sondaj de opinie realizat cu ocazia reuniunii internaționale de securitate Globsec din mai, de la Bratislava, arăta că numai 40% din slovaci cred că Rusia este de vină pentru războiul din Ucraina – față de 85% dintre polonezi, sau 71% din cehi.
Totul pierdut?
Alegerile slovace sunt anticipate – fiind convocate pe fondul instabilității politice cronice, care a culminat în decembrie 2022 cu un vot parlamentar de neîncredere în guvernul de coaliție condus de Eduard Heger, înlocuit de atunci de un guvern de tehnocrați în frunte cu viceguvernatorul Băncii Naționale, Ľudovít Ódor.
Teama de un viraj slovac în direcția Ungariei este larg-răspândită, dar nu totală, în comentariile de presă dinaintea alegerilor de la 30 septembrie. În finalul editorialului său plin de îngrijorare, Erik Tabery, de la revista cehă Respekt notează: „Sondajele de opinie arată că în Slovacia sunt destui oameni care să-l oprească pe Fico” și amintește că în mica țară central-europeană există și politicieni influenți de sens opus, în frunte cu președinta Zuzana Čaputová.
Sondajele de opinie din ultimele luni arată într-adevăr creșterea popularității partidului populist de stânga Smer-SD al fostului premier Fico; cele mai recente consultări populare sugerează însă că din urmă vine puternic Partidul Slovacia Progresistă, condus de Michal Šimečka, o grupare liberală de stânga printre ai cărei fondatori se numără actuala președintă Čaputová. Un sondaj de opinie din 1 septembrie (Median SK) arăta cele două formațiuni practic la egalitate, cu aproape 18% din preferințe.
Întrucât scena politică slovacă este fragmentată, cine va conduce țara de la toamnă va depinde în mare măsură de abilitatea de a forma alianțe. În momentul actual, potrivit serverului ceh Seznam.cz, care a consultat sondaje, experți și... case de pariuri, șanse reale de a deveni premier au trei politicieni: populistul Robert Fico, „progresistul” Michal Šimečka și Peter Pellegrini, un fost ministru al educației plecat din partidul lui Fico pentru a conduce o formațiune înființată în 2020, HLAS, care se declară social-democrată și are poziții mai moderate decât Fico în chestiuni de politică externă.
În Slovacia, premierul este numit de președintele țării. Legea nu precizează criteriile, dar tradiția constituțională este să se numească persoana care are susținerea majorității parlamentarilor.
