Autoritatea Aeronautică Civilă a elaborat un proiect de regulament privind modul de utilizare a dronelor – aparate de zbor fără pilot. Acestea sunt folosite tot mai frecvent de presă pentru a prezenta casele impunătoare ale funcționarilor de stat suspectați că ar fi certați cu legea. Mai mulți activiști și-au exprimat temerea că autoritățile, sub paravanul bunelor intenții, urmăresc să limiteze activitatea jurnaliștilor de investigație.
Criticii proiectului de regulament privind modul de utilizare a dronelor nu pun la îndoială necesitatea reglementării domeniului, mai ales că au fost înregistrate situații când aceste aparate de zbor au fost utilizate cu rea- credință. Un exemplu elocvent este trecerea peste frontieră a țigărilor de contrabandă cu ajutorul dronelor.
În Uniunea Europeană există un regulament general de utilizare a dronelor, însă fiecare stat membru are normele naționale după care se ghidează. Expertul internațional în transport și politici publice, Oleg Tofilat, fost secretar de stat la Ministerul Transporturilor, a analizat proiectul de regulament propus de Autoritatea Aeronautică Civilă și este de părere că documentul ar trebui retras:
„Nu există niciun fel de explicație de ce s-a propus anume așa fel de norme cum ar fi obligativitatea răspunderii civile, cum ar fi necesitatea unei anumite distanțe de la unele obiecte, cum ar fi avizarea obligatorie a tuturor zborurilor, cum ar fi lipsa de diferență între dronele mici și cele mari. Deci, proiectul este nejudicios și neconsecvent, pentru că nu s-a explicat de ce avem nevoie de acest regulament și nici de ce este prioritar pentru guvernanții de la Aeronautică de a se axa pe drone, or, sunt o grămadă de alte acte care trebuie adoptate. Nu este transparent pentru că am văzut doar textul regulamentului și mai mult nimic, pe când legea cu privire la actele normative ne dă cu totul alte rigori de transparență, cum ar fi analiza de impact, nota informativă etc.”
În ultimii ani, jurnaliștii de investigație au apelat la drone pentru a prezenta publicului cele mai scumpe case și vile ale demnitarilor și funcționarilor de stat care, an de an, declară venituri modeste.
Regulamentul propus spre dezbateri prevede că pentru filmări cu dronele ziariștii ar trebui să obțină un aviz de la Autoritatea Aeronautică Civilă...
În 2016, activistul civic Anatol Mătăsaru, cunoscut pentru protestele sale anticorupție, a filmat cu o dronă casele luxoase de pe strada Ciocârliei din Chișinău, care ar aparține familiei Voronin. Tot atunci, Centrul de Investigații Jurnalistice a publicat un video cu o presupusă vilă a ex-deputatului democrat Constantin Botnari și care ar fi fost construită în perioada în care acesta a declarat oficial venituri de doar o sută de mii de lei.
Directoarea Centrului de Investigații Jurnalistice, Cornelia Cozonac, crede că autoritățile ar urmări îngrădirea activității jurnaliștilor specializați pe anchete. Și asta pentru că regulamentul propus spre dezbateri publice prevede că pentru filmări cu dronele ziariștii ar trebui să obțină un aviz de la Autoritatea Aeronautică Civilă, care va analiza cererea timp de zece zile lucrătoare, adică două săptămâni:
„Trebuie o sumedenie de permisiuni de la autoritatea respectivă, inclusiv atunci când ai de filmat o proprietate privată trebuie să ceri permisiunea, or, în munca ziaristică este important timpul pentru că trebuie să documentezi repede anumite detalii. Există și o interdicție legată de proprietățile private. Aici la fel va fi împiedicată munca ziariștilor, pentru că ziariștii de investigație documentează proprietățile demnitarilor atunci când au dovezi că există abuzuri, că s-a încălcat legislația în cazul anumitor proprietăți pe care le au demnitarii și asta a fost dovedit în mai multe investigații jurnalistice în care a fost utilizată drona. Interdicția de a nu filma proprietățile private va împiedica jurnaliștii să documenteze proprietățile demnitarilor, acolo unde sunt abuzuri.”
Autoritățile susțin însă că temerile activiștilor civici și ale jurnaliștilor sunt lipsite de temei. Într-o recentă emisiune a Centrului pentru Jurnalism independent, Media-Azi, specialistul superior în cadrul Autorității Aeronautice Civile, Constantin Vozian, a declarat că scopul documentului ar fi securizarea spațiului aerian. Potrivit funcționarului, jurnaliștii vor putea desfășura anumite filmări aeriene dacă „vor demonstra că au capacitățile și abilitățile necesare și dacă vor avea avizele necesare”.
În prezent, proiectul de regulament elaborat de Autoritatea Aeronautică Civilă se află în dezbateri publice. Buna intenție a autorităților va fi probată de documentul final și de modul în care vor ține cont acestea de sugestiile jurnaliștilor și a activiștilor civici.
