Statele Unite au impus sancțiuni asupra a patru companii legate de grupul rus privat de mercenari „Wagner” și de liderul acestuia, Evgheni Prigojin. Este vorba de firme active în exploatarea și comerțul ilicit de aur, a spus Ministerul american de Finanțe (Departamentul Trezoreriei).
Companiile sunt legate de tranzacții ilicite cu aur care finanțează grupul Wagner pentru a-și susține și extinde forțele armate, inclusiv în Ucraina și Africa, a precizat Ministerul american de Finanțe, într-un comunicat de presă din 27 iunie. Pe lângă cele patru companii, a mai fost sancționată o persoană, identificată drept un administrator al afacerilor grupului Wagner.
Două dintre companiile sancționate sunt firme care exploatează mine în Republica Centrafricană (CAR). Celelalte două firme - una din Emiratele Arabe Unite și cealaltă din Rusia - sunt identificate drept firme de angro.
„Grupul Wagner profită de insecuritatea din lumea întreaga, comite atrocități și acte criminale care amenință securitatea unor țări, buna guvernare, prosperitatea și drepturile omului , exploatându-le totodată resursele naturale”, se arată în comunicatul Ministerului american de Finanțe.
Brian Nelson, subsecretar pentru terorism și informații financiare, a declarat că Statele Unite vor continua să vizeze fluxurile de venituri ale grupului Wagner „pentru a stăvili expansiunea și actele de violență [comise de grup] în Africa, Ucraina și oriunde altundeva”.
Companiile sancționate sunt Diamville SAU și Midas Ressources SARLU, două firme miniere cu sediul în Republica Centrafricană (CAR), Limited Liability Company DM cu sediul în Rusia și Industrial Resources General Trading cu sediul în Dubai, Emiratele Arabe Unite.
Persoana vizată este Andrei Ivanov, despre care ministerul american a spus că a lucrat cu oficiali ai guvernului din Mali la tranzacții cu arme, proiecte miniere și alte activități ale grupului Wagner în Mali.
Catrina Doxsee, director asociat și membru asociat al Proiectului Amenințări Transnaționale la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) din Washington, a declarat că criza din Rusia s-a încheiat deocamdată, dar lupta pentru controlul grupului Wagner abia a început.
Acest lucru „oferă Statelor Unite și aliaților săi o șansă de a elimina influența Rusiei din locuri precum Africa”, a scris Doxsee pe Twitter.
Statele Unite au impus deja o serie de sancțiuni împotriva lui Prigojin, care pe 24 iunie 2023 a condus o scurtă rebeliune militară a grupului Wagner și un marș spre Moscova, oprit brusc în aceeași seară.
Sancțiunile anunțate pe 27 iunie nu au legătură directă cu rebeliunea grupului Wagner, încheiată printr-un acord mediat de președintele belarus Alexandr Lukașenko. Acesta i-a permis lui Prigojin să se exileze marți, 27 iunie, în Belarus, împreună cu mercenarii care aleg să-l urmeze.
Firmele lui Prigojin, anchetate pentru evaziune fiscală?
Autoritățile ruse au confirmat totodată marți că au închis ancheta penală legată de revolta din 24 iunie. Prigojin și luptătorii săi nu vor fi acuzați de rebeliune armată, care ar fi putut aduce pedepse de până la 20 de ani închisoare.
Președintele rus Vladimir Putin a părut însă că pregătește terenul pentru acuzații de infracțiuni financiare împotriva afacerilor din Rusia deținute de Prigojin, afaceri pe care le are în continuarea, după ce a scăpat de dosarul penal pentru rebeliune.
Putin a spus marți că finanțele firmei de catering a lui Prigojin vor fi controlate, după ce tot marți declarase pentru prima dată public că în ultimele 12 luni, statul a finanțat integral grupul Wagner și pe fondatorul său cu aproape 2 miliarde de dolari, relatează Reuters.
Adresându-se militarilor din armata rusă la o întâlnire la Kremlin, Putin a spus că i-a respectat întotdeauna pe luptătorii grupului Wagner, dar că adevărul este că grupul a fost „finanțat integral” de la bugetul de stat.
Organizația de mercenari a primit 86 de miliarde de ruble (1 miliard de dolari) de la Ministerul Apărării între mai 2022 și mai 2023, a precizat președintele Putin.
În plus, compania de catering „Concordia” a lui Evgheni Prigojin, fondatorul grupului Wagner, a câștigat alte 80 de miliarde de ruble (aproape un miliard de dolari) din contractele cu statul, pentru a furniza alimente armatei ruse, a mai spus Putin.
„Sper că în tot acest timp, nimeni nu a furat sau nu a furat prea mult. Desigur, vom investiga toate acestea”.
Prigojin, pe care Putin nu l-a menționat pe nume, nu a putut fi contactat pentru a comenta imediat observațiile lui Putin, precizează Reuters.
De ani de zile, Prigojin are contracte de catering extrem de profitabile cu guvernul rus, notează și AP.
Poliția, care a percheziționat sâmbătă, 24 iunie, biroul lui Prigojin din Sankt Petersburg, a declarat că a găsit 4 miliarde de ruble (48 de milioane de dolari) în camioane parcate în apropierea clădirii. Relatările din presă despre această descoperire au fost ulterior confirmate de șeful Wagner, care a spus că banii erau pentru familiile mercenarilor săi.
La începutul acestui an, Prigojin declara că el este cel care a finanțat de la bun început grupul de mercenari, dar că după izbucnirea războiului din Ucraina, a căutat finanțare suplimentară de la stat.
Luni, la două zile după ce abandonase tentativa de rebeliune militară, Prigojin declarase că nu a încercat să răstoarne regimul politic, că a rămas un patriot și că nu a încearcat decât să regleze conturile cu Ministerul Apărării.
